1,145 matches
-
nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ÎNSINGURARE -sonet- Însingurată mă strecor în zare, Cât mai departe să-mi conduc tristețe, Cu dorul iubirii din tinerețe Ce zace-n muribundă așteptare. În tihnă să îmi duc pe culmi semețe, Înarapări de gânduri roditoare, Cu elegie eliberatoare, Pe lacrimi în condei curge noblețe. Cu dragoste rămasă-n piept la mine Să pot lega iubirea de speranță, Torc fuiorul depărtării senine. Pe raza soarelui de dimineață Pun roi de gânduri coapte
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
Acasa > Strofe > Atasament > TE DUCI... Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Treceai semeț și eu priveam în urma ta și primăvara aceea abia mai respira și se oprise tainic al păsărilor cânt și-mi era rușine, mă ascundeam de tine, într-un fior arzând, intram în pământ. Ca o umbră treci în gând de-
TE DUCI… de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342943_a_344272]
-
eu priveam în urma ta și primăvara aceea abia mai respira și se oprise tainic al păsărilor cânt și-mi era rușine, mă ascundeam de tine, într-un fior arzând, intram în pământ. Ca o umbră treci în gând de-atunci, semeț, prietenos ca soarele pe stânci când le înveșmântă în razele moi, dulci, eu te privesc din urmă, tu te duci...te duci.... Referință Bibliografică: Te duci... Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1868, Anul VI, 11 februarie 2016
TE DUCI… de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342943_a_344272]
-
ce nu erau cu aprigi zmei și feți frumoși sau zâne bune, erau cu oameni vechi și falnici, veniți parcă din altă lume. Despre-ale tale sfinte vremuri, de dinaintea mea în viață, când erai fată mare-acasă și cea mai mândră, mai semeață, cum te curtau crai fără număr: neghiobi, tonți, îngâmfați, urâți, tu, sărmănică fetișcană, n-aveai la cin’ să te mai uiți! Până-ntr-o zi, pe înserate... veni și Gheorghe mult visat, era frumos și vrednic tare, un neaoș 'nalt
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
mergând la braț cu veșnicia... Și dac-o fi să vină Ea ’nainte de nuntirea mea, eu să mă bucur, să dansez și să serbez în sinea mea că a plecat acolo-n stele, împrejmuită de lumină, pe-un cal semeț și cu alai o-așteaptă Gheorghe să revină. Știai tu ce știai, mămuță... pentru că s-a și întâmplat să vină moartea prea devreme și să te urce la Palat... Sunt fericită pentru tine că după-atât-amar de vreme ești cu-al
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
Acasa > Versuri > Visare > TORȚE ÎN VÂNT Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului S-au aprins pe dealuri, iată, torțele de liliac, luminând semețe drumul vântului de primăvară și părând c-ar fi dorit cerului de mai să ceară să picteze-n norii pașnici semnele din zodiac. Își împrăștie parfumul cu subtile note crude, florile zâmbind mănunchiuri din armata deșteptată de această primăvară ce
TORŢE ÎN VÂNT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344066_a_345395]
-
cultura ei străveche, cunoscută încă din timpurile romanilor. Iată, acele clădiri maiestuoase, grădini largi, hipodromuri, coline cultivate cu viță de vie, toate într-un aranjament de vis! Acolo, pe domoalele coline spre mare, se vedeau biserici nenumărate, cu turle ascuțite, semețe, luându-se, parcă, la întrecere cu semeția castelelor Evului Mediu. Dar nu bisericile maiestuoase ori clădirile somptuoase ale bogatului oraș îl încântau pe mult credinciosul Lucas. Inima lui tresărea, mai ales, privind o micuță clădire de la marginea orașului, ce părea
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o mustăcioară neagră ca pana corbului și niște zulufi ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se lasă învins în fața greutăților, chiar dacă era născut între munții Neamțului, la poalele muntelui Ursoaica. Era priceput la multe îndeletniciri, săritor și oricând gata să-l ajute pe cel aflat în nevoi, poate
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
calderei, prezintă aspectul unei culmi convexe, întreruptă de pereți verticali. Apar stânci cu aspect de turnuri sau piramide, asemenea unor piloni de poduri - Podul de Piatră, reziduuri ale unor mari înălțimi ce dominau odinioară platoul. S-au păstrat numeroase stânci semețe, cu forme curioase și fantastice- ciuperci și ziduri de piatră, figuri bizare asemenea unor sfincși grupați în jurul vârfului Tihu, de pe flancul sudic, sau răvășite pe Ciungetu și, mai ales, în cetățile de piatră ale Călimanului, între Tamău și
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
pe un drum drept sau pe poteci bătute de semenii pe care i-am pierdut când singur alte lumi am străbătut gonind pe cei ce-au vrut să mă ajute. Poate deja ce fac este prea mult și-a obosit semețul meu tumult. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poate deja / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1661, Anul V, 19 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
POATE DEJA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377377_a_378706]
-
SPAȚIU ȘI TIMP Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1946 din 29 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Între spațiu și timp Pup Părul lins Ce iți acoperă gândurile afiliate Buzele ce ți ard Cuvintele rostite în șoaptă Sânul semeț Rătăcindu mi în palmă Gol licărind al placerilor vieții Emanat de formele ce chipul îți poartă Dus Că fluidul din ape Mă scurg fluvial în meandre de șoapte Și curg Inconștient spre abisuri amestecate Abandonându mi tot șirul de gânduri
ÎNTRE SPAŢIU ŞI TIMP de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378374_a_379703]
-
Articolele Autorului Se-aude glas de toacă pân’ la cer Și relele din lumea asta pier. Se-nalță glasuri din morminte... Sfâșietoare rugi de oseminte! Un clopot liniștea destramă Cu al lui vaier de aramă... Pe culmi se-nalță cruci semețe Sfidând albastrul cu a lor tristețe. Răsună toaca pe la mănăstiri Chemând la rugă ale noastre firi; În ceruri oștile se-adună Pe cel viclean ca să răpună. Clopotnițele răscolesc văzduhul Purtând către înalturi stihul, Natura cu destinul se împacă Atunci când se
TOACA de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378385_a_379714]
-
Tot mai treci Prin vămi Regrete Acuzând mereu o vină cauzată de-o chinină lipsă în chimia alcalină ce ne a neutralizat tot mai vrei dorul să treacă când el nici nu a plecat stă răzleț cuprins de gânduri prins semeț în coaja verde retușată în păcat și de mai tot gânduri ceri la ochii lipiți în poze și de mai din vină scoți nechimia dintre noi lasă verde retușată calea întoarcerii înapoi eu mereu ca altădată îți voi aminti cu
TOT, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378571_a_379900]
-
înainte să pătrundă în Defileul Oltului, te întâmpină stațiunile Călimănești-Căciulata cu vestitele sale izvoare de tratament, apoi mănăstirile Cozia, Cozia Veche și Turnu. Stațiunea este străjuită la nord de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. De undeva, dintre nori, se ridică semeț Muntele Cozia cu tainele sale și pe țancurile căruia crește floarea de colț și cimbrișorul de munte. Pe plaiurile localităților Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Articolele Autorului PE TRUNCHIUL DE PLOP Ești în clasa întâi. Nu știu dacă ai deja șapte ani. Șezi pe o bancă în curte; de fapt e un trunchi de plop. În trunchi e o gaură ovala. În dreapta ta se înalță semeț, un plop . În stânga, verdeața bogată acoperă un zid. Ce carte oi fi citind? Cât de mult îți plăcea să citești! Porți părul scurt, până la ceafa, si cărare într-o parte. Ce funda mare și frumoasă ți-a pus mama în
PE TRUNCHIUL DE PLOP-VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379853_a_381182]
-
-ntorcea Hans răsări la orizont. O recunoscu. Da, era aceeași corabie cu care plecaseră Hans și ai lui spre Lumea Nouă. Ce bucurie în sufletul ei! Alergă într-o suflare spre cheiurile portului unde ajunse încă înaintea corabiei. Iat-o, semeață, cu velele cele mari strânse, aluneca ușor spre țărm. La un moment dat, vâslașii struniră corabia, care se opri doar la câțiva pași de chei, iar mateloții aruncară ancora fixând-o lângă țărm, apoi punți mari se întinseră înspre mal
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
Fie că vorbim de viață spirituală sau de cea pământeasca, iubirea este dăruire necondiționată. Cand ... VII. LIMBA ROMÂNĂ, de Ana Georgescu , publicat în Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014. Ești leagănul codrilor ce-n adiere-mi șoptesc Să fiu semeața de tine mereu... În lumea aceasta oriunde trăiesc, Un grâi românesc îmi face atât de ușor orice greu... Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargă Și-n goana lor îmi strigă să cânt Ca dorul de vatra de țara mea dragă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Ești Patria mea, si cu mândrie cuvântu-ți rostesc! Povești și doine, toate mă fac mai bogat, Chiar dacă departe de tine trăiesc, Cu tine-nlăuntru orice zi o străbat... Citește mai mult Ești leagănul codrilor ce-n adiere-mi șoptescSa fiu semeața de tine mereu...În lumea aceasta oriunde trăiesc,Un grâi românesc îmi face atât de ușor orice greu...Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargăSi-n goana lor îmi strigă să cântCă dorul de vatra de țara mea dragăE mai duios
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
martie 2016. PE TRUNCHIUL DE PLOP Ești în clasa întâi. Nu știu dacă ai deja șapte ani. Șezi pe o bancă în curte; de fapt e un trunchi de plop. În trunchi e o gaură ovala. În dreapta ta se înalță semeț, un plop . În stânga, verdeața bogată acoperă un zid. Ce carte oi fi citind? Cât de mult îți plăcea să citești! Porți părul scurt, până la ceafa, și cărare într-o parte. Ce funda mare și frumoasă ți-a pus mama în
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
mai mult PE TRUNCHIUL DE PLOPEsti în clasa intâi.Nu știu dacă ai deja șapte ani.Sezi pe o bancă în curte; de fapt e un trunchi de plop.In trunchi e o gaură ovala.In dreapta ta se înalță semeț, un plop . În stânga, verdeața bogată acoperă un zid.Ce carte oi fi citind? Cât de mult îți plăcea să citești!Porți părul scurt, până la ceafa,si cărare într-o parte.Ce funda mare și frumoasă ți-a pus mama în
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
ÎMI PASĂ!!! Îmi pasă de tot și de toate, De copii, mămici, tătici și bunici! Și de soare și ploaie și chiar de țânțari! De flori, de câmpie și munte și ram! De marea albastră, sau râul pribeag! De munții semeți sau dealul pleșuv! De fete frumoase și chiar de băieți! De țara aceasta cu oamenii ei! De ce-i ce-o conduc și o fură non stop! De orașul în care viața îmi duc! De toți oamenii pe care-i întâlnesc
CHIAR NU-MI PASĂ OMULE... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380039_a_381368]
-
urmă de zâmbet, direct în ochi, pătrunzător, cu sprâncenele încruntate. A luat poziția „de atac”, cu picioarele depărtate la lărgimea umerilor, și-a trecut rucsacul de pe spate în mâna dreaptă și, după ce a ridicat ușor bărbia pentru a fi mai semeață, l-a întrebat printre dinți: - De ce te ții după mine pe ascuns, domnule avocat? Ce dorești să știi? Eu nu..., nu mă țin după tine Iuliana, căutam o..., o farmacie în zonă. Poate știi tu unde este, s-a bâlbâit
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
pe nootka-i prăduiește și ia jarul (așa cum doar legenda ne arată) sporindu-le și grija și amarul la foamea aspră care-i asuprește se-adaugă o nouă tragedie bărbatul de îndată se gândește la lopătar să-i scape de urgie semețul cerb a înțeles povara ce-i apăsa pe oameni și-a pornit spre cuibul unde-ascunsă e comoara și-n două salturi locul a găsit cu octopodul luptă pe-nserate smulgându-i strălucirea de jeratic și vine aducând cu bunătate averea scumpă
SEPIA OFFICINALIS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382058_a_383387]
-
audio și C.D.-uri, sau filme pe D.V.D.-uri, sunt așteptate și primite întotdeauna cu dragoste și interes din partea publicului; ele sunt apreciate și aplaudate de fiecare dată cu sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]