5,553 matches
-
de a-și satisface dorința. Eliberarea lucidă de dorințe și vrere e ceea ce misticii fac. Dar ei le transformă în iubirea de Dumnezeu, o iubire absolută a existenței. Renașterea a ridicat demnitatea eului, omul se poate uita cu demnitate la semenii lui. Epoca barocă l-a impulsionat și i-a dat vanitate. Rațiunea are pretenția de a explica existența lui Dumnezeu pe cale pur logică. O logică impusă și speculativă. Pentru Descartes eul e rațiunea gânditoare care-și dovedește propria existență prin
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu De ziua Nașterii Maicii Domnului, pe 8 septembrie, s-a lansat pagina http://milostenie.ro, a cărei ocrotitoare va fi Preasfânta Năsscatoare de Dumnezeu. "Milostenie.ro este un site umanitar crestin-ortodox, care va promova ajutorarea semenilor, găzduind oferte de ajutor pentru semenii nevoiași, dar mai ales cereri de ajutor din partea diverselor categorii de persoane cu situații problematice și chiar instituții din zona socială ortodoxă care au nevoie de sprijin", se arată într-un comunicat. Milostenie.ro
Milostenie.ro, un nou site creștin-ortodox by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72088_a_73413]
-
ziua Nașterii Maicii Domnului, pe 8 septembrie, s-a lansat pagina http://milostenie.ro, a cărei ocrotitoare va fi Preasfânta Năsscatoare de Dumnezeu. "Milostenie.ro este un site umanitar crestin-ortodox, care va promova ajutorarea semenilor, găzduind oferte de ajutor pentru semenii nevoiași, dar mai ales cereri de ajutor din partea diverselor categorii de persoane cu situații problematice și chiar instituții din zona socială ortodoxă care au nevoie de sprijin", se arată într-un comunicat. Milostenie.ro dorește ca toate cazurile și cererile
Milostenie.ro, un nou site creștin-ortodox by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72088_a_73413]
-
și, aș spune eu, la un preț suficient de modic. Evident, așa vorbește un hoț. Dacă aș fi o persoană cinstită aș spune poate că esența societății este virtutea și că nu există virtute mai frumoasă decât respectul pentru proprietatea semenului. Unde ajunsesem? A, da, la razia gărzilor regale. Umbla vorba că un mare hoț dăduse una dintre loviturile acelea de care doar o fire îndrăzneață și imprudentă e capabilă, iar autoritățile fuseseră informate de prezența sa în împrejurimile pieței de lângă
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
în jurul lui. Toate ființele, de la microbi până la tigri, își apără acest cerc de siguranță. Casa și curtea sunt o extindere firească a existenței omenești, fac parte din identitatea unui individ. Activiștii comuniști i-au deposedat cu o tenacitate obsesivă pe semenii lor de locuințe și terenuri, pentru ca aceștia să rămână fără apărare, ca niște melci scoși din cochilii. Ce greu era pentru un activist care participa la colectivizarea forțată a agriculturii să ajungă la țăranul pe care voia să-l oblige
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
fi schimbată și modelată după plac, tot astfel cum același genotip se poate manifesta sub forma mai multor fenotipuri, în funcție de mediul în care se dezvoltă. În virtutea unei asemenea optici, fizionomia fie-căruia din noi este o simplă interfață ce mediază contactul semenilor cu creierul nostru. O societate de interfețe, nimic mai mult. Așadar, informația contează, nu ambalajul. Ambalajul se reduce la o carne digitalică care astăzi poate fi re-pro-dusă în amănunțime pe calculator. E suficient să iei un cadavru și să-l
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
nebun și nici în stare să fie rău s-a întărit. Un fenomen care-i făcea mare plăcere și lui Bușcu și, așadar, și nouă era vizita unui cioroi, pe care îl chema Gogu. Cred că era mai inteligent decât semenii lui și, cu trecerea unor ani și a unor experiențe pe care le făcuse și nu le uitase, învățase că în zilele de restriște ale iernii putea găsi un ajutor prețios la sectorul politic al închisorii. Gogu venea și începea
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
labore. Io vi mandero delle mollicole e delle vivande, como a figliuolo. E voi combatere virilmente." Și voi loviți-vă bărbătește. Ce înseamnă asta? A existat oare ceva ca "viața activă"? în cercuri de nimeni văzute în afară de tine și de semenul tău? Nimeni nu știe altceva, totuși. Doar pe ecran măzgîlită de raza electronică. Imobilizată realitatea cu pete negre din război în război pe harta uriașă și pe anunțul ei: Frig în creștere, Apa înghețată, învelișul cel mai subțire. O afacere
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
convingătoare manifestări ale globalizării cunoașterii și comunicării. Oameni de pretutindeni au pus umărul în realizarea unui țel milenar: să putem beneficia de o informație cât mai bogată în ceea ce privește zestrea de civilizație și cultură a omenirii, să putem comunica ușor cu semenii noștri, oriunde s-ar afla ei pe această planetă, să ne cunoaștem cât mai bine, dincolo de orice deosebiri. Nu vreau să par sentimental, dar cred că inventarea internetului merită să fie salutată cu Simfonia a noua a lui Beethoven, deoarece
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
lăuntric. Potrivit lui Platon, nu te poți cultiva armonios decît dacă, cuplîndu-te la ordinea universului, intri în legătură cu ritmurile lui. Asta înseamnă două lucruri: 1) să fii receptaculul pasiv al unor taine pe care le primești sub inspirația muzelor; 2) să împărtășești semenilor ceea ce ai primit prin revelație divină. Așadar, nu e îndeajuns ca tu însuți să te fi echilibrat pe seama echilibrului cosmic, mai trebuie să-i faci și pe alții să se molipsească de binefacerile lui, iar rostul artei omenești este tocmai
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
pe alții să se molipsească de binefacerile lui, iar rostul artei omenești este tocmai acela de a răspîndi, prin contaminare sufletească, rețeta armoniei interioare. Pe un astfel de inițiat cuplat la ritmurile cosmosului îl recunoști după cum se manifestă în prezența semenilor, adică după cum știe să facă uz de cele trei mijloace prin care poate comunica cu ei - cuvînt, gest și sunet. Nu avem la îndemînă alte căi de a intra în dialog unii cu alții decît aceste trei elemente: vorba, trupul
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
p. 41) Potrivit acestei logici, nu poți fi un om împlinit decît dacă, stăpînind arta cuvîntului - oratoria, poezia sau orice altă activitate în care cuvîntul e materialul de bază -, stăpînești deopotrivă arta muzicii sau a dansului. Nu-ți poți cuceri semenii decît dacă cuvintele sînt puse pe o melodie și numai dacă melodia este exprimată prin cuvinte, ambele petrecîndu-se pe fundalul însoțitor al mișcărilor trupului. Și astfel, adevăratul filozof e de fapt un poet liric cu virtuți de dansator, dar un
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
muzica, furîndu-i ritmul și transmi-țîndu-l mai departe omenirii. Efectul pe care un asemenea om îl va avea asupra publicului va fi unul de încîntare extatică și de răpire cvasi-religioasă. Dar dacă înrîurirea imediată pe care inițiatul o va avea asupra semenilor va fi una de răscolire estetic-religioasă, efectul de lungă durată asupra lor va fi unul terapeutic. Cine poate să-și încînte apropiații, înfiorîn-du-i de plăcere, poate totodată să-i vindece. Iar dacă boala este semnul unui dezechilibru ce apare în
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
e că la ea filozofii nici măcar nu au acces. Sînt complet depășiți de o disciplină în care matematica și experimentul joacă rolul maeștrilor de ceremonii. Și astfel, ambiția apolinică de a pătrunde tainele universului și de a le înfățișa apoi semenilor sub forma unei cunoașteri care, absolută fiind, era învestită de tradiție cu prestigiul sacru al sacerdoțiului teoretic, ambiția aceea s-a stins de mult. A mai rămas doar orgoliul rănit al unor oameni ce intuiesc prea bine că disciplina pe
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
Altfel spus, toți fugim de singurătate, toți sîntem dornici să ne închinăm sufletul cuiva, tuturor ne e dor de spaima și cutremurul pe care misterul ni-l strecoară în oase, toți ne perpelim de dorința de a putea influența atitudinea semenilor, toți trăim cu ambiția de a anticipa viitorul, cum tot așa, toți avem o curiozitate malițioasă pe care bîrfa și savoarea dată de prilejul de a-i vorbi de rău pe alții ne-o pot satisface. Și atunci, nu trebuie
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
istoria universală. Mandarinul refuză Forțele și credințele oarbe. Firește, mandarinul meditează, de predilecție, la Neant, Hazard și Forțe oarbe, dar nu se teme de nimic". în planul pragmatic, aflăm că paradigmaticul personaj tinde "la eliberarea intimă a lui și a semenilor". Avînd doar visuri nu și interese, "a găsit pacea uitării de sine", în calitate de "paladin neînfricat în bătălii pentru visurile și interesele semenilor". Mandarinul e capabil a-și distila "veninul psihic" pentru a-l preface în medicament nu doar pentru sine
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
teme de nimic". în planul pragmatic, aflăm că paradigmaticul personaj tinde "la eliberarea intimă a lui și a semenilor". Avînd doar visuri nu și interese, "a găsit pacea uitării de sine", în calitate de "paladin neînfricat în bătălii pentru visurile și interesele semenilor". Mandarinul e capabil a-și distila "veninul psihic" pentru a-l preface în medicament nu doar pentru sine, ci și pentru alții. El preferă înfrîngerea ca o premisă a victoriei, întrucît deceniile sînt simple clipe în rotația universală: "Mandarinul se
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
recalcitranți, puși pe scandal, care în orice regim ar fi intrat în conflict cu autoritățile. Alții, fără să pretindă că au fost disidenți, se poartă ca și cum Dumnezeu însuși le-ar fi încredințat misiunea sacră de a da note la purtare semenilor lor. Dacă cineva le-ar studia viața particulară ar descoperi că își bat nevestele sau că își neglijează copiii sau că fac combinații financiare veroase sau că își trădează prietenii ca să obțină funcții avantajoase și așa mai departe. Buna-cuviință ne
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
Iată-l pe Ion Iliescu, "un conservator crispat, mânuind un surâs mecanic, tot mai desemnificat", pe Adrian Păunescu, trecut pe sub arcurile de triumf ale tuturor compromisurilor, pe cutare autor de Jurnale, de astă dată, ultra amabil în relațiile cotidiene cu semenii și vitriolându-i în Jurnal - lista e lungă și savuroasă. Câtă vreme memorialistul nu și-a datat reflecțiile, datele de viață, e de crezut că a lăsat Jurnalul propriu-zis pentru mai târziu în zona virtualului, cu mult mai interesat de clarificările
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
unele de compensație. Când trebuie să te înalți pe vârfuri pentru a săruta mâna unei doamne sau când, la oferirea unei flori, ești respins cu apelativul crud stârpitură, îți creezi o lume a ta, paralelă, în care batjocura sau mila semenilor nu mai contează. O lume imaginară, aprinsă de forța gândirii, și care este foarte bine ascunsă, sub măști succesive, de privirile prea curioase. Spre deosebire de restul eroilor romanului, care îl văd pe Babis exclusiv în dimensiunile lui fizice și-l iau
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
niciodată de a face cu această zonă. Există un sistem comun de valori (moștenire a imperiului, transmis din generație în generație), concretizat în viața de zi cu zi printr-un anumit mod de a înțelege autoritatea, de a-și respecta semenii și de a munci, care i-au făcut pe locuitorii zonei să coabiteze (la nivelul omului simplu) vreme de sute de ani, în pofida sinuozităților politice și a conjuncturilor istoriei și să îi simtă mereu aproape de sufletul lor pe creatori, precum
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
simplu, că marilor vinovați, sceleraților, criminalilor, li se rezervă chinuri fizice - nici la foc deschis, nici la peste patru mii de metri sub Polul Nord, lângă drapelul rus, sub ghețari. Grele pedepse personalizate celor ce și-au chinuit, ucis, batjocorit, exploatat semenii, pedepse morale, însă... Când ar fi vorba de mine, Infernul ar putea fi o călătorie cu troleibuzul, pe timp de caniculă, la înghesuială, în picioare, călătorie stopată de un șir infinit de vehicule staționate în față. Timpul s-ar scurge
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
atunci, orice text ar rămîne buchie moartă dacă nu ar apărea niște oameni a căror viață să-i însuflețescă litera. Trebuie așadar să vină mai întîi cineva a cărui biografie să dovedească că un mesaj e cuvîntul lui Dumnezeu pentru ca semenii să înceapă să-l privească ca atare. Asta înseamnă că elementul care hrănește spiritul unei religii nu stă în litera mesajului divin, biată încropire căznită a unor ființe care, în ciuda statutului lor de profeți, rămîn niște făpturi croite din aceeași
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
succes în nouă pași, crede că are -, relevă miza secretă a acestei călătorii inițiatice, împăcarea cu sine și redobîndirea bucuriei de a trăi. Filmul ne reamintește că există oaze de umanitate într-un mare deșert pe care-l formează chiar semenii noștri și că există o micuță rază de soare pentru fie-care.
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
trecerea pe acest pământ. Unii se congelează, alții dăltuiesc mărturii ale efemerei lor treceri prin această lume, alții, cei mai mulți, sunt luați prin surprindere de doamna cu coasa. Puțini oameni privesc sfârșitul existenței lor ca pe ceva firesc, natural. Mulți dintre semenii noștri nu se tem de sfârșit, datorită credinței că "după" urmează "judecata de apoi" și că va începe o nouă etapă, superbă din toate punctele de vedere și unde suferința dispare cu desăvârșire. Aceștia au convingerea că doar cei merituoși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]