1,082 matches
-
cu semicercul, iar apărătorul Încearcă să-l Împingă cu pieptul spre linia de 9m. Ex. 3. Pe perechi: atacantul se află cu mingea În mână la nivelul semicercului de 9m, execută o fentă și Încearcă să pătrundă; apărătorul iese de pe semicerc și Încearcă să Îl Împiedice În deplasarea sa. Ex. 4. Patru atacanți contra patru apărători: atacanții se află pe linia de 9m și pasează mingea Într-un ritm mai lent, astfel Încât apărătorul să dispună de timp pentru a ieși și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pasează mingea Într-un ritm mai lent, astfel Încât apărătorul să dispună de timp pentru a ieși și a ataca cu corpul pe jucătorul cu mingea. II.3.4. Blocarea mingilor aruncate la poartă În situația În care apărătorul aflat pe semicerc nu are timp să atace adversarul cu mingea (care aruncă la poartă), va Încerca să blocheze mingea prin interpunerea unei părți a corpului pe traiectoria mingii. Majoritatea aruncărilor la poartă ale interilor și centrilor sunt sesizabile, astfel Încât apărătorii pot să
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va acorda o mare atenție intrării În blocare, iar respingerea mingii trebuie să fie orientată către partener. Ex. 4. Jucătorii sunt plasați pe un șir, pe mijlocul terenului, la distanța de 11-13 m, iar un apărător se află la nivelul semicercului de 6 m: se exersează blocarea aruncărilor la poartă (fig. nr. 82). Obs.: aruncările la poartă se execută În felul următor: un jucător la stânga, altul la dreapta, iar Înălțimea la care se aruncă va fi indicată de profesor; se va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apărătorii vor bloca aruncările prin deplasarea centrului spre apărătorul intermediar stânga sau dreapta (fig. nr. 83). Obs.: apărătorii se vor deplasa la Început lateral, odată cu atacantul, ducând brațele pe direcția de aruncare. Ex. 6. Jucătorii sunt plasați În apărare, la semicercul de 6 m la distanța de 1-1,5 m Între ei; atacanții sunt dispuși În șir câte unul, la distanța de 11-13 m de poartă, Între apărători. La semnal sonor, se execută aruncări la poartă În ordinea stabilită de profesor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În formație de suveică simplă, cu un apărător la mijloc. Se Încearcă scoaterea mingii din dribling, prin atacare din față (fig. nr. 86). Ex. 3. Jucătorii sunt plasați pe cele două extreme: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling, paralel cu semicercul, iar apărătorii se deplasează lateral, Încercând să scoată mingea din dribling (fig. nr. 87). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri paralele: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling pe distanța de 15-20 m, dus-Întors, utilizând ambele mâini; apărătorii urmăresc
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
două șiruri paralele: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling pe distanța de 15-20 m, dus-Întors, utilizând ambele mâini; apărătorii urmăresc atacanții În deplasarea lor și Încearcă să scoată mingea din dribling (fig. nr. 88). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe semicercul de 6 m apărătorii și pe semicercul de 9 m atacanți. Se vor efectua pase succesive, după pătrundere spre poartă; apărătorii se vor deplasa În poziție fundamentală, atacându-și adversarii pe braț În timpul pătrunderii spre poartă și apoi se vor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
execută dribling pe distanța de 15-20 m, dus-Întors, utilizând ambele mâini; apărătorii urmăresc atacanții În deplasarea lor și Încearcă să scoată mingea din dribling (fig. nr. 88). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe semicercul de 6 m apărătorii și pe semicercul de 9 m atacanți. Se vor efectua pase succesive, după pătrundere spre poartă; apărătorii se vor deplasa În poziție fundamentală, atacându-și adversarii pe braț În timpul pătrunderii spre poartă și apoi se vor retrage spre semicerc. Din când În când
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
m apărătorii și pe semicercul de 9 m atacanți. Se vor efectua pase succesive, după pătrundere spre poartă; apărătorii se vor deplasa În poziție fundamentală, atacându-și adversarii pe braț În timpul pătrunderii spre poartă și apoi se vor retrage spre semicerc. Din când În când, un jucător va lua inițiativa și va ieși la intercepție. După câteva repetări, atacanții vor deveni apărători și invers. Obs.: de fiecare dată va ieși un alt jucător la intercepție. Ex. 6. Jocul " Cine ține mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
este imposibil pentru că aruncările se execută cu multă forță, În viteză, sunt derutante, surprinzând portarul În poziții diferite. Mingile pe care nu le poate prinde vor fi respinse, dar nu la Întâmplare, ci vor fi orientate pe cât posibil În propriul semicerc sau peste linia porții. a. Respingerea mingilor trimise sus sau lateral Pentru respingerea mingilor Înalte, portarul utilizează, de regulă, ambele brațe. Viteza și surpriza care caracterizează majoritatea aruncărilor la poartă, determină o serie de intervenții În care se folosește doar
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
portarul trebuie să folosească spațiul de poartă, informânduse În același timp asupra alternativelor și apreciindu-și șansele: de a arunca direct În poartă, la vârful de atac, la intermediari sau de a o transmite ușor unui jucător aflat În apropierea semicercului. Pasa scurtă sau medie nu induce probleme deosebite, dar În schimb pentru a azvârli mingea la mare distanță este necesar să se execute un elan (pas Încrucișat sau adăugat, urmat de o fandare largă Înainte). De asemenea, portarul trebuie să
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
portarul trebuie să fie capabil să execute o pasă lungă: din orice poziție; spre jucătorii care aleargă În diverse tempouri; spre jucătorii care aleargă În diferite direcții; la distanțe diferite; În condițiile În care vizibilitatea este perturbată de către jucătorii de la semicerc, cu intenția de a Împiedica lansarea contraatacului; sub observația jucătorilor adverși aflați În repliere. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex.1. Pase la distanță (Între 10 - 20 m la fete și 10 - 30 m la băieți). Ex. 2. Aruncări la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
contraatacului direct, prin pase puternice, la distanță mică (până la centru) sau la distanță mare (dincolo de centru). Ex. 9. Degajarea cât mai rapidă a mingii la intermediarul demarcat oblic stânga sau dreapta. Ex. 10. După ce portarul "A" recuperează mingea aruncată În semicerc, va lansa jucătorul 2 pe poziția extremei stângi, care ia startul de pe linia de fund a terenului; primind mingea, jucătorul Își continuă deplasarea În dribling și aruncă la poartă din săritură. Exercițiul este continuat În mod identic de către portarul "B
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va folosi structura de pași specifică lansării contraatacului; * după ce portarul este capabil să lanseze contraatacul din orice poziție, se vor folosi condiții care perturbă activitatea acestuia (de exemplu, portarul va Încerca să lanseze contraatacul prin evitarea unor jucători aflați pe semicerc și care Încearcă să Împiedice sau să Întârzie degajarea mingii). III.1.7. Plonjonul Uneori portarul nu poate interveni la minge decât prin plonjon de pe loc sau după cel mult un pas. Plonjonul de pe loc constă Într-o rulare pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apărătorului, pentru a primi mingea și a construi fazele de atac sau pentru a finaliza. Continuare a plasamentului, demarcajul poate fi direct sau indirect. b. Pătrunderea Pătrunderea este acțiunea de demarcare către poartă (când se trece În atac) sau spre semicerc (În atacul pozițional sau În circulație), efectuată În regim de viteză și forță, cu scopul primirii mingii și al aruncării la poartă. c. Depășirea Depășirea este acțiunea de tactică individuală prin care atacantul, aflat În posesia mingii, se eliberează corect
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
handbal. Recomandări: atacanții vor efectua deplasarea În viteză, plasament corespunzător șidemarcare rapidă; apărătorii vor apela marcajul strâns și la cel de intercepție, la lansarea cu adversarul. Ex. 4. Atacanții se deplasează de pe o parte a terenului În cealaltă (jucătorii de la semicerc) sau de pe un post pe un alt post (jucătorii de la 9m), fiind marcați și atacați cu corpul de către apărători. Ex. 5. Demarcaj, primirea mingii de la un coechipier, pătrundere pe culoar (Între doi apărători) și aruncare la poartă din săritură. Obs.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
două vârfuri și un jucător de 9 m. Vârfurile aleargă pe contraatac. Jucătorul vârf care a primit mingea de la portar pasează jucătorului de 9 m care vine cu Întârziere și Îl angajează pe cel de-al doilea vârf, demarcat pe semicerc (fig. nr. 106). Ex. 8. Același exercițiu ca cel anterior, cu mențiunea că vârfurile pasează Între ele, fiind angajat jucătorul care primise mingea de la portar (fig. nr. 107). IV.3. Tactica colectivă Dacă tehnica ne arată cum se execută corect
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
adâncime (spre poartă), În zone Învecinate sau Îndepărtate. Prezentăm În continuare cele mai tipice Încrucișări: * Încrucișarea În doi fără minge se numește Încrucișare simplă se realizează când se transportă mingea În atac, Între jucătorii de 9m sau Între cei de pe semicerc (fig. nr. 110a); * Încrucișarea În doi cu minge de obicei, se realizează Între jucătorii liniei de 9m (fig. nr. 110b); * când Încrucișarea se realizează Între un inter și o extremă, aceasta se numește Învăluire (fig. nr. 110c, d); * Încrucișarea Între
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
posesia mingii) sau să Îi blocheze aruncarea la poartă. Cele mai utilizate paravane sunt următoarele: realizate de centru, extremă sau pivot pentru un inter (fig. nr. 112 a); efectuate la aruncările libere (fig. nr. 112b); realizate de doi jucători de semicerc pentru un inter (fig. nr. 112c) (a, b, c) e. Blocajul și plecarea din blocaj Blocajul este acțiunea de tactică colectivă prin care un atacant, cu sau fără minge, printr-o deplasare scurtă și rapidă, Încearcă să interpună propriul corp
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
câte unul pe marginea terenului de joc, vor pasa mingea portarului și vor alerga În viteză paralel cu linia de margine și vor primi pasă după centrul terenului. După prinderea mingii, vor alearga sub forma unui arc de cerc spre semicercul advers și vor finaliza prin aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Clasificarea contraatacului: a. contraatac direct cu un vârf (fig. nr. 120). b. contraatac direct cu două vârfuri (fig. nr. 121). c. contraatac indirect (sau cu intermediar) (fig
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
rapid se vor efectua: Ex. 1. Starturi din poziție fundamentală. Ex. 2. Starturi din ușoare sărituri ca mingea. Ex. 3. Starturi din diferite poziții: ghemuit, așezat, culcat, după opriri sau Întoarceri. Ex. 4. Joc cu umbra: perechile se plasează Între semicercul de la 6m și cel de 9m; la semnal se ia startul și se pleacă În alergare spre poarta opusă. Pentru Învățarea accelerării și a alergării specifice contraatacului: Ex. 1. Alergarea cu joc de glezne, cu ridicarea coapsei la orizontală. Ex.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
plecarea anticipată, startul rapid și prinderea mingii venite din spate (fig. nr. 125). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, iar lateral se așează un apărător. La semnal, portarul pasează jucătorului 1, care execută dribling până În apropierea semicercului de 9m din partea opusă, transmite mingea portarului și devine apărător semiactiv; după ce atacantul a pasat portarului, apărătorul se așează la coada șirului, iar jucătorul din șirul opus este lansat pe contraatac, executând același lucru. Recomandări: Driblingul trebuie să fie executat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
repliere, marchează strâns vârfurile de contraatac. La această fază participă 2-3 atacanți care Își sincronizează deplasările și folosesc trei, patru pase În adâncime, urmând ca finalizarea să se efectueze de către unul din jucătorii de la 9m sau după infiltrările vârfurilor la semicerc. O altă modalitate mai nouă de realizare a fazei a II-a este driblingul multiplu prelungit, executat În mare viteză de unul din jucătorii din linia a doua care și finalizează. În general, În literatura de specialitate, Între contraatacul individual
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex. 8. Pătrunderea unui inter În spatele apărătorilor avansați, angajarea lui, continuată cu aruncare la poartă sau cu pasarea mingii unui jucător (fig. nr. 137). Ex. 9. Circulația extremelor pe semicerc, cu pase la centru (fig. nr. 138). Ex. 10. Centrul pasează interului drept și se deplasează În locul acestuia; interul drept transmite mingea interului stâng, care atacă poarta pe direcția unui apărător și angajează interul drept aflat În pătrundere; favorizat de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță. Prin mișcări intermitente pe semicerc, pivotul pune probleme de marcaj mai multor apărători În același timp. Forma pozițională de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță. Prin mișcări intermitente pe semicerc, pivotul pune probleme de marcaj mai multor apărători În același timp. Forma pozițională de atac presupune ca interii și conducătorul de joc să
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]