711 matches
-
suprafa ța apei, degetele fiind primele care iau contact cu suprafața apei. Urmează extinderea coatelor și presarea apei în exterior peste lățimea umerilor, prinderea apei în călușul palmei și apucarea apei - se realizează sprijinul. - Tracțiunea se realizează pe un traseu semicircular, descris spre exterior și în jos, spre interior și în sus, cu deplasări minime spre înapoi. Acțiunea este inițiată prin flexia progresivă a articulației pumnului și cotului. Tracțiunea este asemănătoare cu cea de la procedeul craul, cu excepția primei părți a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
zeității principale îi era rezervat tronul cu spătarul sub formă de coarne, simbol masculin. Un alt tron are coarne mai mici, arătând existența unei ierarhii în grupul de zeități. În sfârșit, al treilea tron are spătarul drept, cu o decupare semicirculară și pare să fie destinat celei de a treia zeități ca importanță. Celelalte tronuri sunt mai simple și de dimensiuni diferite, în funcție de importanța personajului și dimensiunea statuetei ce-l reprezintă” (Ibidem, p. 45). Este semnificativă identitatea intre numărul de tronuri
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
imediata apropiere, spre nord, de Via principalis tropeensă. Bazilica, probabil episcopală, de formă rectangulară, bine proporționată (30 m x 17,6 m), construită din pietre legate cu mortar, era trinavată, cu un nartex tripartit, un diaconicon, un phile, o absidă semicirculară către est și un atrium la vest, a fost descoperită între 1971-1973 împreună cu o criptă mare (2,70 m x 2,30 m; h. 2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată - conținând scheletele a cinci martiri. Contemporană bazilicii, cripta
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Minor și se află situată în fața bazilicii simple și spre sud de Via principalis. Construită în forma literei «T». bazilica (33,80 m x 10,70 m), numită inițial de Gr. Tocilescu bazilica bizantină, este trinavată și prezintă o absidă semicirculară de 9,60 m (sub un ciborium) încinsă de unele încăperi ce formau cunoscutul pastophorium și o alta mai mică înscrisă în cea mare. Este continuată spre vest de un nartex cu trei încăperi, în corespondență cu navata bazilicii, unit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
distrusă de atacurile goților și herulilor în jurul anului 267, a fost refăcută la dimensiuni mai reduse decât cetatea timpurie în vremea împăraților Aurelian (270-275) și Probus (276-282). Din această perioadă datează incinta de nord cu cele șapte turnuri de apărare semicirculare, poarta de acces spre instalația portuară, thermele, bazilica, turnul mare, turnul A, turnul de colț de pe latura de sud a cetății. Cetatea târzie, din secolele IV-VII p.Chr., a funcționat inițial ca sediu al flotei dunărene, Classis Ripae Scythicae, și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de circa 1900 m, are o panta medie fiind de13%. Alunecarea de teren de la Pârcovaci produsă în decembrie 1996 s-a format pe corpul unei vechi alunecări, care a plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea alunecării o râpă semicirculară cu o lungime de peste 500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scenele sculptate invadeaz? �ntreaga fă?ad?, acestea se structureaz? compozi?ional ascult�nd de cadrele arhitecturale). Semnificativ �n acest sens este faptul c? tema Judec??îi de Apoi, care apare de regul? �n timpanul portalului principal, este adaptat? spa?iului semicircular dat, prin mic?orarea ?i deformarea personajelor din jurul M�ntui-torului. �n privin?a stilului gotic, autorul reconstituie succint �mprejur?rile constituirii acestuia, conform ipotezei formulate de Franz Mertens �n 1841; construind corul aba?iei Saint-Denis (1140-1143), abatele Suger, inspirat de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu mare valoare simbolic?: place Royale (1605, devenit? places des Vosges) �n cartierul Marais; place Dauphine (1607), la cap?tul insulei de la Cît�; place de France (1610, nerealizat?), l�ng? zidurile dinspre nord-est. De form? respectiv p?-trat?, triunghiular? ?i semicircular? radiant?, aceste pie?e conjug? regularitatea modern? italian? cu o tipologie arhitectural? unificat? prin fă?ade din c?r?mid? ?i piatr?, repetitive sau pu?în ornate. Realizarea acestor amenaj?ri urbane regale este tributar? �n mare m?sur? puterii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase. Salina de la Chaux (Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n partea diametral opus?, pe un arc de cerc, pavilionul de la intrarea �n salin? combin? un portic doric ?i o bolț? fasonat? că o grot?. C�ț despre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fenomenelor naturale. Prin acest demers de sintetizare se pun în valoare caracteristicile esențiale: simplitatea pură și expresivitatea formelor. Forma hârtiei folosite este de obicei pătrată sau dreptunghiulară, triunghiulară sau pentagonală (pentru lucrări speciale se poate folosi și hârtia tăiată circular, semicircular sau cu formă elipticăă. Pe calea executării unor plieri succesive ale pătratului sau ale dreptunghiului hârtiei; mai întâi pe direcția mediatoarelor și apoi pe direcția diagonalelor, se ajunge prin transformarea traptată a acestora la alte figuri geometrice plane (triunghiulare, dreptunghiulare
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
modificări, însă caracâteristicile căpătate îi dau o frumusețe aparte: câmpul fațadei este segmentat de niște pilaștri cu capiteluri ornamentate în stil corintic, elemente de arhitectură care îi pun în valoare suplețea armoniasă; absidele laterale, deși, în interior sunt de formă semicirculară, au ieșiri dreptunghiulare la exterior; partea mai de sus a fațadei prezintă un șir de ocnițe poliboltite; în partea superioară a zidurilor exterioare, sub capitelurile coloanelor, se află un brâu împletit care dă armonie ansamblului. În interior, biserica nu a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
se știe că au fost executate după mulți ani, în fresco, cu ocazia unor reparații efectuate în anii 1974 1977, de către pictorul Constantin Călinescu, împreună cu Iulia Handragel și Ioan Preotu. Forma construcției este de cruce (formă treflată), cu absida altarului semicirculară la interior și la exterior. Este zidită din piatră și din cărămidă, iar turnul cu clopotniță are secțiune pătrată și este așezat pe pronaos. Pe fațadele exterioare, sub nivelul de jos al ferestrelor, are un brâu rotund, neornamentat, iar la
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Domnului", cunoscută sub numele de "Biserica Vulpe". Construcția bisericii este în stilul vechi moldovenesc și nu prezintă interes cu totul deosebit pentru artă, fiind săracă în ornamentație. Ca arhitectură, biserica are un plan în formă de cruce (treflat), cu abside semicirculare. Pronaosul este boltit în cruce. Din peretele dinspre apus, pornește o scară interioară îngustă spre clopotniță. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos lipsește. Naosul are o boltă construită în segment de sferă, arhivoltele fiind cuprinse în planul zidurilor. Bolta naosului
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cruce, este spațioasă și impresionantă prin picturi, strane și catapeteasmă, ansamblu care impune pioșenie. Exteriorul nu este tencuit. Zidăria alternativă din cărămidă și piatră este aparentă și i-a devenit caracteristică. Coloanele de la intrare cu capiteluri dorice și având arcade semicirculare între ele, formează un pridvor deschis. Acesta, împreună cu frontonul triunghiular de deasupra cornișei de la intrare, cu cele cinci turle dintre care unul pe mijlocul naosului și absidele de formă semicirculară subliniază caracâterul deosebit al construcției. În interior, două rânduri de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
caracteristică. Coloanele de la intrare cu capiteluri dorice și având arcade semicirculare între ele, formează un pridvor deschis. Acesta, împreună cu frontonul triunghiular de deasupra cornișei de la intrare, cu cele cinci turle dintre care unul pe mijlocul naosului și absidele de formă semicirculară subliniază caracâterul deosebit al construcției. În interior, două rânduri de stâlpi cilindrici, masivi, din marmură de Carrara și av�nd capiteluri corintice, susțin bolțile tavanului în număr de cinci care corespund turnurilor amplasate pe acoperiș. Tavanul altarului este, de asemenea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
votiv din biserică, pe chipul domnitorului s-a produs o fisură adâncă, pe care restaurările ulterioare au acoperit-o. În biserică există două policandre mari, unul în pronaos și unul în naos. În exterior se observă forma dreptunghiulară a absidelor (semicirculare în interior). Contraforturile sunt unite printr-un element din zidărie, până deasupra ferestrelor. Ferestrele au chenare dreptunghiulare, iar cele de la pronaos au un rând de ocnițe prelungite. Trurnul de clopotniță de la poartă, cât și clădirea construită lângă el, prezintă interes
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
i se spunea pe acea vreme, Blagoviștenia. Sfințirea acestei biserici s-a făcut de către Mitropolitul Veniamin Costachi, la 1820. Biserica actuală este construită din piatră și cărămidă și este învelită cu tablă. În plan, are formă de navă, cu absidă semicirculară la altar, dar cu pereții laterali ai naosului, puțin concavi la interior. Concavitatea este realizată din grosimea zidurilor, neavând corespondent în exterior. Proscomidia și veșmântarul au formă dreptunghiulară. Ferestrele sunt larg evazate la interior. Turnul cu clopote are secțiunea pătrată
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
având două perechi de coloane și panouri cu pilaștri. În interior se află opt coloane frumos colorate, care formează opt puncâte de sprijin pentru cele două cupole ce se află deasupra pronaosului și naosului, iar pereții în retragere formează absidele semicirculare ale pronaosului și naosului. Acustica încăperii fiind perfect realizată, era folosită de marele muzician și compozitor Gavril Musicescu, pentru a-și verifica compozițiile înainte de a le cânta la catedrala mitropolitană. Nu se cunoaște autorul picturii interioare, dar culorile, în tempera
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
construită în grosimea zidului. Și sistemul de boltire, cu arce piezișe este tot cel tradițional moldovenesc. Biserica are două turle, cu bază stelată, una deasupra altarului și cealaltă deasupra pronaosului. Este un element de arhitectură neîntâlnit până atunci. Pridovorul este semicircular, cu trei deschideri și cu două uși laterale de acces. Peretele despărțitor dintre gropniță și naos este constituit din trei arcade sprijinite pe două coloane libere și două semicoloane laterale (înglobate în zidurile exterioare). Un alt element neîntâlnit până atunci
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
sicriu sculptat. După cum reiese dintr-un pomelnic aflat în Proscomidie, un grec, pe nume Hristodulo Proschinitu, a refăcut acoperișul bisericii, pardoseala, casele și chiliile. Din punct de vedere al arhitecturii, biserica are în plan forma dreptunghiulară de navă, cu absidă semicirculară la altar. Interiorul este compartimentat în: pridvor, pronaos, naos și altar, deși, între pronaos și naos nu există decât o arcadă sprijinită pe pereții laterali fără pilaștrii distincți. Intrarea se face prin ușa ce se află în peretele de apus
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Constantin și Alex von Schleder (generali în armata rusă -n.n.), Martin și Hermina Preot Mitru și că a fost reparată în anul 1971, sub preotul Bistriceanu I. Gheorghe. Clădirea este în formă de navă, numai altarul având o abisidă semicirculară. Intrarea se face printr-un pridvor aflat în prelungirea navei, pe o ușă dinspre apus. Turnul cu clopote se află așezat deasupra pridvorului și are secțiunea poligonală. Cu toate că stilul clădirii este bizantin, ferestrele laterale au ogive gotice, caracteristice arhitecturii în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Cu ocazia renovării din 1990-1992, biserica a fost bogat pictată, în stil neobizantin. Catapeteasma este de asemenea bogat pictată, iar ramele icoanelor catapetesmei sunt colorate în bronz auriu. Policandre bogate completează armonios ambianța. Absidele interioare ale naosului nu au corespondent semicircular în exterior, unde pereții au muchii drepte, absidele fiind cuprinse în grosimea zidurilor, ceea ce dă clădirii formă de navă. La exterior, ferestrele au un ancadrament simplutorsionat (stilizat) și deasupra au câte o cruce în relief, realizată din tencuială. Turla cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
descris de diverși vizitatori: călugărul rus Trifon Korobcinicov (1593), episcopul Bogdan Melchisedek, arhitectul francez André Lecomte de Noűy și alții. Din punct de vedere arhitectural, clădirea atrage atenția prin diferite particularități: planul este în formă de cruce (treflat), cu abside semicirculare expresive și cu pronaosul supralărgit. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos este înlocuit cu trei arcade, sprijinite pe două coloane, bolțile aparțin stilului moldovenesc, așezarea turlelor este făcută pe o bază stelată, iar ornamentarea fațadei este deosebită, folosind cu pricepere
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Neculai cel sărac (inexistentă azi) se închinau cei din breasla Calicilor. Vorbind despre arhitectura clădirii, informăm că este construită din cărămidă, pe fundație de piatră și că are învelitoare din tablă. Forma în plan este a unei nave, cu absidă semicirculară la altar și are un turn cu secțiunea pătrată, așezat pe pridvor și având jaluzele fixe la cele patru ferestre. Așa-zisele abside laterale au secțiunea dreptunghiulară. Sub streașină are o cornișă profilată, un brâu de cărămidă, iar pereții sunt
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]