118,237 matches
-
arc peste timp de viziunea ordonatoare profund mistica a unui des Prez sau Bach. Melodrame sau alte asemenea încifrări sonore se găsesc la Sostakovici și în opera enesciana; în ambele cazuri este vorba despre motive melodico-armonice cu eventuale semnificații de semnătură. La Enescu melograma numelui său este faimosul motiv (cum l-a numit Ștefan Niculescu) terța mică-tertă mare, recognoscibil în aproape toate lucrările sale și investit cu valoare expresiva aparte. Continuîndu-si investigația până în contemporaneitate, autoarea survolează opere diverse de la Stravinsky la
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
decît să citeze pentru o eventuală trezire a interesului. Oricum, dincolo de o eventuală adeziune la părerile și concluziile Sorinei Sorescu, cartea ei despre I.D. Sîrbu rămîne singulară ca efort de obiectivare și impuls demistificator. Sorina Sorescu, Jurnalistul fără jurnal, Jocurile semnăturii, Editura Aius, 1999, 264p., f.p.
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
împotriva generalului Spiroiu și se vorbea despre mari nemulțumiri în armată. Să fi purtat în acea perioadă generalul Vasile Ionel negocieri cu Moscova cu de la sine putere. Sau cum scrie Cornel Nistorescu, "Ar trebui să existe undeva documentul CSAT, cu semnăturile tuturor celor care, la acea dată, participau la ședințe". Dacă acel document nu există, atunci e cu putință ca negocierile să se fi purtat într-un secret care ar putea să ne ofere surprize mult mai mari decât disputele pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
gazetei, ne-a mărturisit că nu vom fi angajați. Aurel Mihale, ocupînd, atunci, și funcțiunea de director general al editurilor, și aceea de secretar al Uniunii Scriitorilor, responsabil cu Cadrele, se încăpățîna în argumentul că el nu-și poate pune semnătura pe formele de angajare la Uniunea Scriitorilor a doi inși pe care tot el i-a dat afară dintr-o editură pentru că au dosarele profund nesănătoase. În consecință, m-am resemnat și am devenit, trei ani, librar. Înainte de a mă
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
-i știe necazul. Lydia Bailey (1952, titlu din colecția ANF) se înscrie în categoria filmelor de aventuri exotice, subiectul romanului lui Kenneth Roberts fiind plasat în Haiti. Aici ajunge la 1802 un avocat din Boston care trebuie să obțină o semnătură de la o tînără blondă, logodnica unui aristocrat francez, dar, în urma inevitabulului coup de foudre, se trezește angrenat în lupta împotriva colonialiștilor. Încă un exemplu cuceritor de adecvare a mizanscenei filmice la această palpitantă idilă de epocă napoleoneană, implicînd deghizări ale
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
de la Congresul XX al PCUS ar fi trebuit s-o continue a fost o vreme blocată de cele întîmplate la Budapesta. Faptul s-a reflectat în cultură. Reîntronarea unor drastice exigențe ideologice are ca urmare, în 1958-1960, retragerea dreptului de semnătură unor scriitori, o campanie anti-Călinescu orchestrată direct de Răutu, broșura lui Ov. S. Crohmălniceanu despre realismul-socialist etc. Și, probabil, întărirea supravegherii lui Blaga. Mai cred că însăși dorința partidului comunist de a-l "recupera" pe marele poet (despre filosof nu
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
sau (în vremuri mai grele) de cenzură, ca și transformările practicate de ziariști în prelucrarea interviurilor, cel puțin prin ceea ce într-un recent manual de jurnalism e numit "procesul de ameliorare stilistico-gramaticală". Și scrisorile trimise de cititori, reproduse adesea cu semnătură, pot fi supuse unor modificări redacționale. Un caz special e cel al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
Pavel Șușară Vreme de două săptămîni, Galeria Simeza a găzduit una dintre cele mai vii, mai profunde și mai frumoase expoziții din ultimii ani. Ea poartă semnătura lui Dinu Săvescu, un optzecist bine cunoscut în mediile profesioniste, dar destul de rezervat ca prezență publică și chiar ca prezență în spațiul propriu-zis al galeriilor. Constrîns, pentru a supraviețui, asemenea multor artiști în aceste vremuri nu tocmai însetate de artă
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
de la Lătești, pe malul Dunării, de unde a și fost eliberat în 1964. Aproape douăzeci de ani de absență de pe scena literară, cum se vede. După eliberare, prima colaborare a fost la Secolul XX, consacrată lui Teillard de Chardin, sub o semnătură de împrumut. Abia în februarie 1965, E. Barbu îi publică în Luceafărul, semnat Niculae (sic) Balotă, un articol despre Joyce. Cînd mi-a căzut în mînă Euphorion, carte pe care am comentat-o, printre primii, dacă nu chiar primul, în
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
s-ar înroși hîrtia de rușine). Publicistica de film oferă, în carte, povestea unei serii de momente ingrate. De pildă, momentul în care dictatura regală, a lui Carol II-lea, a dus la desființarea unor publicații și la suspendarea unor semnături: drept care un D.I. Suchianu nu mai semnează, în "Cinema", fiind înlocuit cu un semnatar fad, cu nume predestinat: I. Golea!... În dreptul anilor '49-'50 citim, din nou, o constatare care se potrivește, perfect, și zilei de azi: "Absența oricărei publicații
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
o primă fază, la situația tragică din Kosovo, îi împiedică acum pe liderii sârbi să facă și cel mai mic pas înapoi. Nici Milosevici și nici un alt politician sârb nu va fi de acord în vecii vecilor să-și pună semnătură pe un act de renunțare la Kosovo. Asta ar însemna - după cum îmi spunea un prieten sârb - că numele lui să fie blestemat o mie de ani de aici înainte! Or, tocmai asta n-au înțeles occidentalii: că au de-a
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
trupele române au atacat-o și pune cizma roșie pe grumazul României. Încălcarea regulii a dus la un dezastru total. Nu ne mulțumim cu atat. În 1968 minimalizam din nou regulă. În tot acest timp Ungaria, Polonia, Cehia își respectă semnătură, indiferent de înțelegerea pe care a fost pusă. Rezultatul? Ele sunt unde sunt. Noi? Am cheltuit o cantitate imensă de energie să ne justificam încălcarea regulii. Recurgem la argumente uneori subtile, de cele mai multe ori puerile, interpretăm, sucim lucrurile, si pe
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
Ce facem noi? Când președintele Emil Constantinescu spune că am semnat o înțelegere cu NATO și trebuie să o respectăm, o grămadă de politicieni (sau ce-or fi), sar la beregata lui, cum că de ce tocmai acum să respectăm acea semnătură, pe care, culmea!, tocmai ei înșiși au pus-o pe tratatul de parteneriat. Când ministrul de externe Andrei Pleșu atrage atenția că, pentru Dumnezeu!, trebuie să învățăm odată s-odată să ne ținem cuvântul dat, un ziarist rebarbativ, uitat de
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
priceput nimica ca să am în minte" și "De la această școală nu se poate învăța ceva". Misterul lui Cristian Popisteanu Pentru un director de revista, cel mai substanțial omagiu postum e să nu i se simtă dispariția altfel decît prin absența semnăturii. Numărul din aprilie al MAGAZINULUI ISTORIC poartă, însă, chiar si semnătură directorului sau, Cristian Popisteanu, într-o scrisoare adresată redacției, dar și cititorilor. O scrisoare din care citam un fragment care a căpătat valoare testamentara: "Păstrarea Magazinului istoric în biblioteca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
se poate învăța ceva". Misterul lui Cristian Popisteanu Pentru un director de revista, cel mai substanțial omagiu postum e să nu i se simtă dispariția altfel decît prin absența semnăturii. Numărul din aprilie al MAGAZINULUI ISTORIC poartă, însă, chiar si semnătură directorului sau, Cristian Popisteanu, într-o scrisoare adresată redacției, dar și cititorilor. O scrisoare din care citam un fragment care a căpătat valoare testamentara: "Păstrarea Magazinului istoric în biblioteca este un obicei larg răspîndit între cititorii noștri. Iată de ce credem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
pe care această revista îl are la acest moment, scria Cristian Popisteanu, "exclusiv datorită donatorilor, sponsorilor, lectorilor." Ca un al doilea editorial, e publicat în acest număr al revistei, în fragmente, un articol apărut în 1925, în Observatorul și purtînd semnătura lui Al. Averescu, articol din care iarăși citam: Găsesc neloial față de publicul cititor de a prezenta faptele deformate, precum și foarte vătămător educațiune civice a populației cînd prin abilitatea condeiului se induce publicul de a lua drept silogisme oneste ceea ce e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
Supralicitările ideologico-politice din articole, spune, nu-i aparțin cu adevarat, erau introduse de altii în textele lui "relativ decente". Așa că nu are nimic să-și reproșeze: "Direct în contradicție cu propriile convingeri fundamentale nu am scris niciodată nimic, nici sub semnătură, nici sub pseudonim sau anonimat. Nu mi-am siluit în nici o împrejurare conștiința și n-am vîndut-o cu bună știință." Seninătatea cu care își privește Dumitru Micu trecutul este ea însăși extrem de semnificativă. Pentru cei care s-au născut mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
acordînd mult spațiu literaturii și artelor. Acolo lucra, ca factotum, N. Carandino, care pe lînga cronică teatrală, semna și editoriale. Și asta pentru că zile întregi Vinea, acaparat de amorurile sale, era de negăsit. Cînd un eveniment politic mai deosebit reclamă semnătură directorului sub editorial, daca Vinea nu era de găsit, atunci N. Carandino (mi-a povestit-o nu o dată) îl redacta el sau altcineva, semnîndu-l pe Vinea. Dar pentru ținută democrată a ziarului, redacția a fost, prin 1936 sau 1937, "vizitată
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
în eroare cu sanscrita lui". În sfîrșit, cel născut dintr-o altercație cu Puiu Iancovescu: "Te împușc mă! Crezi că eu sînt un franc?" Dramatic e capitolul despre ultimele două decenii ale lui Vinea, umilit și prigonit, fără drept de semnătură ("vină ar fi fost faptul că în anii războiului, spre sfîrșit, a girat un ziar, filiala a Curentului lui Pamfil Șeicaru, scriind acolo și editoriale"), răpus de un cancer, apucînd să-și vadă, cu două zile înainte de a închide ochii
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
O asemenea încercare de a-l readuce în actualitate pe "omul și scriitorul" Teodor Murăsanu face prozatorul Aurel Podaru, care a publicat la Editură Dacia un volum de evocări, contribuții critice și istorii literare, un grupaj de inedite, colaborări și semnături dintre cele mai diverse de la contemporani și apropiați ai poetului, până la critici literări din actuala generație: Romulus Demetrescu, Mihai Iosivas, Vasile Rusu, Constantin Cublesan, Rodica Mureșan, Ion Oarcăsu, Adrian Dinu Rachieru. Paginile cărții conturează trei linii distincte ale personalității lui
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
cu poezia aia, ce te-a apucat, te știam om serios", și el se necăjea, așa că am început să semnez Barbu B. Brezianu, ca să evit confuziile. Uitați, de exemplu aici, un număr din Ultima oră, din 2 martie 1929. Vedeți? Semnătură mea cu B. la mijloc. Inițiativa paginii acesteia îi aparținuse tot lui Comarnescu. Aflase el că mai trăiește, complet uitat și paralizat din 1915 în urmă atentatului unui nebun, Alexandru Davilla. Și ne-a trimis la el. Bietul Davilla stătea
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Istoria și cultură șanț mai tari, la noi, decat dramele fotbalului, ceea ce an principiu e bine, cu condiția să poți deosebi un gol din ofsaid de o gafă sau de o greșeală an privința istoriei. Parlamentarul român care ași depune semnătură, patriotic, pe câte o listă nu știe, uneori, nici macar ce presupune semnătura lui. Când află, da ănapoi strategic, dar ași păstrează vitejește opinia. După ce an Cameră Deputaților s-a pierdut o zi cu moțiunea ăndreptată ămpotriva unui manual de istorie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
an principiu e bine, cu condiția să poți deosebi un gol din ofsaid de o gafă sau de o greșeală an privința istoriei. Parlamentarul român care ași depune semnătură, patriotic, pe câte o listă nu știe, uneori, nici macar ce presupune semnătura lui. Când află, da ănapoi strategic, dar ași păstrează vitejește opinia. După ce an Cameră Deputaților s-a pierdut o zi cu moțiunea ăndreptată ămpotriva unui manual de istorie, prilej de dispute oratorice contracronometru, Cornel Nistorescu scrie an EVENIMENTUL ZILEI un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
limba română, deși are un doctorat, asta e problema să și a celor care i-au dat doctoratul, dar ceilalți semnatari ai moțiunii sale agramate, parlamentari orișicât, cum de nu s-au cutremurat de textul sub care și-au pus semnătură? N-avem loc aici să reproducem toate năzdrăvăniile lingvistice ale dlui dr. ing. Anghel Stanciu (PRM) din textul moțiunii simple, text citat de Cornel Nistorescu, dar an raport cu el, exprimările dr. ing. Elenă Ceaușescu ar putea părea capodopere de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
în două secțiuni, Scientia și Arte, deși o dispunere contrapunctica a acestora ar fi conferit mai mult echilibru ansamblului. În formula actuală, evident, punctul de rezistență al volumului îl constituie cea de a doua secțiune, conținînd incitante pagini eseistice purtînd semnătură unor Arghezi, Călinescu sau Mircea Vulcănescu. Cu totul remarcabil, prin ineditul abordării și suplețea argumentației, se dovedește textul lui Aurel Jiquide, Caragiale văzut de un pictor. Sagacitatea lectorului completează în mod fericit intuițiile artistului: "Opera lui Caragiale cere un corespondent
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]