581 matches
-
care actul semnificării s-a produs la începutul veacului XVI; un cod trebuie „să stabilească o corespondență între ceea ce ține locul și corelatul său, corespondență valabilă pentru orice destinatar posibil (s. n.)”, chiar și pentru cel de azi. Un sistem de semnificare va rămâne, de aceea, „ un construct semiotic autonom (s. n.), înzestrat cu modalități de existență cu totul abstracte, independente de orice act posibil de comunicare care să le actualizeze” . Nu este posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
de azi. Un sistem de semnificare va rămâne, de aceea, „ un construct semiotic autonom (s. n.), înzestrat cu modalități de existență cu totul abstracte, independente de orice act posibil de comunicare care să le actualizeze” . Nu este posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a comunicării, iar interpretarea este îngreuiată datorită contextului cultural diferit; mult mai greu este însă a vorbi, de la distanța unei jumătăți de mileniu,de o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul de față
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a comunicării, iar interpretarea este îngreuiată datorită contextului cultural diferit; mult mai greu este însă a vorbi, de la distanța unei jumătăți de mileniu,de o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul de față, când presupunem numai coordonatele mesajului Semnificațiile simbolurilor pe care le vom aborda în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul figurării și al cromaticii, perspective de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
biblic al mesagerului evanghelic ce comunică în numele propriu, al neamului și al credinței mesajul mântuitor al Sf. Luca? Animalul figurat ca emblemă nu se distinge cu claritate, sculptura fiind atinsă de patina timpului, dar și din alt motiv, cel al semnificării printr-un semn unic, a cărui ocurență și tipicitate necesita intrunirea mai multor exigențe: autoritate, invulnerabilitate, forță, noblețe, spiritualitate înaltă, puritate și tenacitate. Care putea fi semnificantul potrivit? Dar sursa care l-a inspirat? Din păcate, răspunsurile categorice nu se
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
am cerut dosarul. Aflasem deja cine mă turna predilect și a căzut cerul pe mine. Mi-e frică să aflu mai mult. Text scris în 16 august 2006. Jean Delumeau, Frica în Occident, Meridiane, București, 1986, p. 200. Propunerea de semnificare aparține lui Benedicti. Gabriel Liiceanu, Cotidianul, 15 august, 2006. Iau aici sensurile comune: pâră făcută mai ales cu rea intenție, contra unor avantaje; denunț. Această definire nu obligă la veridicitatea informației conținută de pâră. În tradiția creștină, de exemplu, Iuda
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ei, inelul regal sau sceptrul cu stemă). Efigia mistuită în focul ritualic este înlocuită, cum spuneam, de un alt obiect, masca, de care diferă nu ca materie (tot ceară), ci ca semnificație și rol. În baza relației mai puternice de semnificare cu corpul încă prezent sau pe care îl "prezentifică" (în absență), efigia este cea care are rolul de a-l trece în lumea morților în etapa culminantă a ceremonialului roman, cea de incinerare (când ea însăși se topește în flăcări
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de analiză se referă la stabilirea frecvenței cu care apar temele și, eventual, specificațiile acestora în materialul analizat. -Producerea rezultatelor include atît sistematizarea datelor rezultate în urma analizei, cît și prezentarea acestora cu ajutorul tabelelor și graficelor. Interpretarea și explicarea rezultatelor presupune semnificarea și resemnificarea rezultatelor analizei, prin raportarea acestora atît la construcțiile teoretice care au fundamentat cercetarea, cît și la concluziile unor studii similare. Tehnicile de analiză a datelor calitative obținute din aplicarea interviurilor au fost rafinate și diversificate. Astfel, De Singly
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
neomodernist. Repertoriul stilistic explorează posibilitățile notației indecise, ușor abulice, cu rol în mascarea sentimentalismului și a intonației patetice, față de care poetul manifestă disponibilități evidente. Pentru a atenua caracterul desangvinizat, steril, al versului și pentru a spori tensiunea și capacitatea de semnificare, sunt introduse o serie de simboluri și aluzii culturale: „din minciună în minciună / silabisind numele tatălui / eu fiul cufundat în umilință / copiind copiind / ca și cum aș zbura // iată corabia mea beată / cumpărată într-o zi / de toamnă / dintr-un bâlci al
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
articole și recenzii apărute în „Convorbiri literare”, departe de a fi un gest repetitiv, oferă imaginea diversității vii a prozei contemporane, urmărind, prin analize laborioase, nu atât ierarhizarea valorică a textelor abordate, cât relevarea strategiilor narative și a mecanismelor de semnificare. În Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste (2002), D. își concentrează atenția asupra unui singur aspect al creației lui Sadoveanu, și anume povestirea de dragoste. Autorul își propune să surprindă cristalizarea, în timp, a unei structuri, a unui model narativ
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
1998. Aici, Însă, rezervele mele sînt foarte mari. În primul rînd la nivelul procesului de subiectivizare, unde avem de-a face cu personaje care proiectează lumi personale cît și cu autori care fac același lucru; apoi, la nivelul procesului de semnificare, unde semnificațiile sînt adunate În fascicule, În buchete: cititorul nu este inivitat să culeagă flori de pe un cîmp, ci i se oferă buchete gata ambalate. Romanul realist francez este aproape Întotdeauna un astfel de buchet care conține În mod intențional
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
meu scund, ca să-ți muște din frunte.” Ermetizarea formală, arbitrariul conexiunilor semantice stabilite între imagini nu reprezintă decât o interfață superficială sau înșelătoare a poemelor, negăsindu-și corespondențe în desenul lor de adâncime. Acesta este dat de extraordinara putere de semnificare a unui limbaj liric care structurează - pe un spectru tematic îngust - obsesii frecvente în poezie (moartea, timpul, agresiunea, insecuritatea, eroticul distorsionat prin contextualizări thanatice etc.), particularizându-le prin reflectarea lor în cioburile amestecate ale unei conștiințe delicate, fragilă emoțional, definitiv
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
va arăta!... Frații mei de arme stau în așteptare:/ Trebui a pleca", extrase din poema cu subiect oriental Giulfidan, funcționează aici ca o redare versificată a dialogului dintre Cuza și complotiști. Hasdeu operează prin recontextualizare o redefinire a registrului de semnificare, care devine denotativ și plat-epic. În fața acestui experiment putem realiza cu mai multă precizie "ce se pierde" prin mozaicare. Ca să fie combinate și deturnate, textele au fost sustrase atât intenției auctoriale, cât și unității lor originare. Bogăția pe care o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-adevăr, el este prins între polul cuvântului și al gestului sau, mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a păstrat acest moment prim al apariției omului, moment
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a păstrat acest moment prim al apariției omului, moment în care totul semnifică. în distincțiile dintre manifestarea sacrului preponderent ca și hierofanie, respectiv, preponderent ca și cratofanie și în liniile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în liniile pe care le deschid în prelungirea lor cele două - simbol religios și mit, prima, gândire magică și ritual, a doua -, regăsim polaritatea primă a cuvântului și gestului, a demersului și a discursului, precum și ridicarea gestului operațional la nivelul semnificării cuvântului. Dialectica sacrului și profanului în Occident a dat câștig de cauză operaționalului, sau, cum spune un postmodern ca Jacques Derrida, fonocentrismului și logocentrismului. Ceea ce un logos gândit mitic drept cauză primă ne propunea ca inteligibilitate semnificantă a lumii în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pozitivistul secol trecut. Desigur și pozitivitatea sa a fost anturată de cunoașteri pentru care inteligibilitatea lumii se construia altfel decât prin modelul logic al determinismului cauzal. Ocultismele, ezoterismele și teozofia secolului trecut aparțin și ele contramodelului unei cunoașteri susținută de semnificare și bazată pe interpretare. Dar o astfel de inteligibilitate nu a rămas exclusiv de cealaltă parte a baricadei în raport cu discursul oficial al științei. Deja prima jumătate a secolului nostru cunoaște o răsturnare remarcabilă de poziții în istoria cunoașterii științifice. Iată
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
spus, "structurilor antropologice ale imaginarului". Dar chiar omul adult este obligat să trăiască, adică să decidă înainte de a putea cunoaște în sensul strict, operațional și modern al acestui termen. Or, cum poate el decide înainte de cunoașterea operațională, decât pe temeiul semnificării și a analogiilor pe care aceasta le susține? Desigur, în temeiul ordinii prime date de articularea semnelor limbii. Despre această ordine primă vorbește Levi-Strauss ca despre "gîndirea sălbatică", iar Foucault ca despre episteme prealabile Epocii Clasice, modernității. Este o ordine
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ocazionate de mutația ontologică produsă de apariția limbii. Pentru că un sistem semnificam cum este limba trebuie dat cu totul dintr-o dată, apariția lui înseamnă trecerea de la stadiul în care nimic nu avea semnificație la stadiul în care totul semnifică. Spre deosebire de semnificare, cunoașterea se elaborează lent și progresiv. Există un decalaj între momentul când Universul începe dintr-o dată să semnifice, Lumea devine dintr-o dată semnificativă, devine adică 14 Lume, și momentele succesive ale unei cunoașteri care o aproximează din ce în ce mai bine. Lumea a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Cunoașterea este mai puțin și altceva decât această solidaritate: identificarea anumitor aspecte ale semnificantului (Lumea) cu anumite aspecte ale semnificatului (Limbajul), adică punerea în legătură a părților care prezintă între ele raporturi de conivență reciprocă. Procesul cunoașterii, spre deosebire de cel al semnificării, este treptat, lent și progresiv. El constă în a atribui nume și calități, în a rectifica decupaje, a proceda la regrupări, a defini apartenențe și a descoperi surse noi în sânul unei totalități închise și complementare cu ea însăși. Einstein
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cunoașterii, semnele sunt nume mai adecvate sau mai puțin adecvate, pentru lucruri, iar logos-ul este logica, ce articulează lumea, în cele din urmă, numai din forțe. A treia tematizare aduce o nouă mutație: lumea este dată prin comunicare, prin semnificare și lucrul este numai un semn printre semne. Semnul este primordial pentru că lumea nu există decât în măsura în care există limba, iar cunoașterea este relativă la comunicare pentru că ordinea comunicării este prealabilă cunoașterii. Logos-ul lumii noastre este inteligibilitatea semnificantă, întemeiată de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Pentru a putea răspunde la întrebarea: cum devine semiologia o teorie generală și centrală în noua tematizare trebuie să putem indica ce anume face din semn un obiect teoretic predominant și proeminent. Nu cultural, adică nu atât în practicile de semnificare, deși și aceasta este o problemă importantă, ci teoretic, adică sub ce axiome și în calitate de care problemă. Există două axiome care fac din semn, în principiu, un obiect sui generis: a)pansemia - totul e semn; sau: orice are o semnificație
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
b) polisemia - orice semn (obiect) poate avea mai multe semnificații (unicitatea existenței nu determină unicitatea semnificației). Cele două axiome fundamentale sunt urmate de o întrebare la fel de fundamentală: Ce este atunci semnul? Formulată, desigur, nu metafizic, ci pozitiv: care este mecanismul semnificării? Cum se concretizează aceste axiome în primele două teorii efective ale semnului, în semiotica lui C. S. Peirce și în semiologia lui F. de Saussure? La C. S. Peirce toată gândirea este - se exprimă prin - semn. Pansemia este mai clar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pe Saussure. Pentru ei lumea și omul nu există decât trecute prin limbaj. Toate celelalte realități sunt date numai o dată cu limba și prin limbă. Lingvistica este, uneori, mai mult chiar decât semiologia, disciplina pilot, iar comunicarea devine paradigma teoretico-metodologică pentru semnificare. Prin reducerea semnului la sistem (de fapt, se va vedea, la structură chiar), apare o contragere analitică a semanticului la sintactic și ignorarea aspectului pragmatic. Semiologia structuralistă accentuează mult pe autoînchiderea referențială a sistemelor semnificante, ceea ce generalizează cazul literaturii, sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și mărilor, vârfurilor și prăpăstiilor, sunt asemănătoare, dar nu identice și la fel stau lucrurile și cu meridianele și paralelele imaginare instalate de ordinea limbii. Cealaltă față a acestei concepții asupra limbii este clarificată de noua înțelegere a relațiilor dintre semnificare și desemnare. Celelalte două tematizări anterioare vedeau în limbă instrumentul unei desemnări. în perspectiva accentului tematic pe ceea ce este sau pe ceea ce putem cunoaște, limba apare numai ca instrumentul lipsit de autonomie al desemnării unor lucruri deja date sau al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]