5,139 matches
-
ți-o poți imagina implicată într-o mulțime de mistere fiind ea cam la fel de stranie și acum când, chiar dacă intrăm pe site-urile de informare, parcă tot nu aflăm taina ei. Vechiul simbol budist al evoluției spirituale prin eliminarea impactului senzorial nu este prea simplu de descifrat. Doar bunicii naratorului par a ști mai multe dar deocamdată tac surâzând cu blândețe. Poate nu este vremea descifrărilor ci doar a poveștilor ... Nici amintirea interiorului sinagogii, acolo unde este dus de bunic în vederea
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]
-
Emotie > NOAPTEA DINTRE ANI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Magia clipei, răsfrângeri de sclipiri, Bucurie, speranță, iubire, Sunt dulci momentele de fericire, Așteptate, râvnite ca amintiri... Vals printre lumini, răsfăț senzorial, Dansul ne poartă rebel, Amețitor, dar plăcut carusel, Mângâiere de gând atemporal... Strângem la piept visele de peste an, Așteptând momentul descătușării, Când vom răspunde-mbrățișării, Schimbând destinul, deseori spartan... Plutire de vise in noapte dintre ani, Înlănțuire de trupuri și
NOAPTEA DINTRE ANI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350186_a_351515]
-
o fenomenologie a spiritului femenin în formă poetică:Pierdere-n miresmele tale/O, vara mea lină și blândă!/ Și du-mă-n a Plângerii Vale/Pe-o aripă mare,crescândă!(Plutind ca un abur).Unele secvențe au totuși o ardență senzorială într-o beligeranță a retoricii destul de modernă și dezinhibată:Numai iubirea cu noi/ Va spori în dobândă/Patima clipei, flămândă (Nu umbri!). Virtuozitatea Claudei Voiculescu și-a găsit,în sfârșit, sunetul grav care înalță ceremonia lirică la înălțimea viziunii. Al.
SUDUL TÂRZIU, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361806_a_363135]
-
diferite nivele și-n diferite feluri, de fiecare dintre noi, realitatea crudă și glacială este evidențiată cu minuțiozitate și cinism de către cea mai mare parte a mass-media. Într-o cavalcadă amețitoare românul este asaltat cu mii și mii de impulsuri senzoriale care de care mai nocive. Ele îi parvin prin mulțimea de informații audio, video sau scrise: violuri sadice, crime abominabile, dureroase drame familiale, anunțuri privind scumpiri incredibile, taxe absurde, cancanuri mondene și fără perdea, șouri stupide, muzică de gang, stupefiante
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
la cursul de istorie a filosofiei”, Hegel spune despre gândire că este activă numai din momentul ce ea se produce, formând substanța generală a Spiritului: „Și animalul trăiește și el împarte cu omul nevoi, sentimente etc., dar el are sentimente senzoriale, tendințe, dar nu are religie, știință, artă, fantezie, în toate acestea ideea fiind activă”. În altă lucrare a sa, vorbind despre Dumnezeu și istorie, ne amintește că adevărata modestie a omului constă în recunoașterea lui Dumnezeu în toate, în faptul
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
ale unor semeni conceputul rațional există calea adevărului consistență coerență apoi calea inimaginabilă uneori imposibil de conceput calea credinței drumul către înaltul spiritualității toate descrise în cuvinte în vers în poezie cu sens evident uneori contrar rațiunii entitate nonexistență experiența senzorială plan metafizic plan fizic dificultățile ontologiei orizont apofantic dificultăți antologie apofantică agnosticism ființa în forma negativă forma pozitivă deplina legitimitate iar suntem furați ființă neființă nemișcare focul și ființa pământul și neființa deschidere metafizică planuri reconstructive dualism metafizicul și fizicul
COSMOLOGIA SFÂRŞEŞTE ÎN ESCHATOLOGIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364924_a_366253]
-
existent, în care „citirea „simbolică” a semnificantului” se realizează în direcția ei obiectivă și nicidecum într-o altă modalitate nelalocul său. Să nu uităm a aminti aici faptul că această lume vastă și diversă „este alcătuită din substanțe cu însușiri senzoriale de permanență variabilă” (E.H. Gombrich), motiv pentru care, la o primă vedere sumară, analiza fotografică a umanității ne indică ceva extrem de grav și, în același timp, foarte greu de stăvilit, anume abnormul existențial. De ce? Ei bine, tocmai fiindcă aceasta vinde
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
semnificațiilor („diapazonul mereu te trezește” - Cortinele brocate). Universul imagistic balansează, nedecis, între frumos și urât („Sunt din nou îndrăgostită [...] ceva cu picioarele goale/ călcând pe iarba abia răsărită/bând apa dintr-un vas coclit”- Renaștere). Miniaturi poetice se lansează în senzorial, traversează eticul, apoi se deschid către cosmic și microscopic (Vin cu scorțișoară). Vocea gravă a lirismului trezește ecouri culturale și atitudini existențiale, alături de experimentul direct al fericirii absolute (Partea plină a paharului). Structura poemului recuperează anii și clipele, secolele și
PREFAŢA LA VOLUMUL „ESPRESSO DUBLU LA HAIFA” de CRISTINA CHIPRIAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366121_a_367450]
-
a umbrei“, făcând din poet „un etern îndrăgostit“... Două dimensiuni lirice se evidențiază: cea concretă, descrierea Iubitei / Poeziei, palpabilă, corporală, și cea abstractă, a ideii, a umbrei ideii. Se poate vorbi aici și despre etapele cunoașterii unei „fericiri absolute“: etapa senzorială, etapa conceptuală și etapa ideală. Frumusețea e rezultatul esențializării, al transferului de material în ideal și invers. În catrenul întâi, după aserțiunea lirică: „ea era frumoasă ca umbra unei idei“, idealitatea / inefabilul apare ca „reper comparativ“; dinspre acest reper reflectorizant
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
meditații cu vibrații majore. Simplu, curgător, fără prejudecăți și țâfne academice. Literalitatea textului poartă o suită întreagă de trăsături omologate sub umbrela liricii moderne, o înnoire trecută prin instanțe poetice proprii, reinventând un limbaj poetic dens, de sfâșiere la nivel senzorial. Până și orașul are o atmosferă bacoviană, plumburie. Întâlnim și versuri silfide cu esențe de lirism calm, deocheate de iele melomanice coborâte pe „Coloana infinitului” pe malul Jiului. Versuri prinse odată cu poetul în rotunduri brâncușiene bolnave de metafizic și abstract
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
intervine atunci când inițiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile persoanelor. Serviciile sociale pot fi de două feluri: - Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care, fără acestea, temporar sau permanent, datorită unor afecțiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale, se află în imposibilitatea desfășurării unei vieți demne, precum și persoanelor care suferă de boli incurabile în ultima fază. - Serviciile de asistență socială au drept obiectiv refacerea și dezvoltarea capacităților individuale și ale celor familiale necesare pentru a depăși cu forțe
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
studente din Gent au făcut o cercetare științifică în Centru, timp de 4 luni. În fiecare an, 15 elevi de la Instiututul Maria Margareta din Kortermark fac două săptămâni practică productivă la noi. Avem spații amenajate pentru logopedie, kinetoterapie, psihopedagogie, stimulare senzorială și un atelier de terapie ocupațională MÂINI CARE VORBESC. Programul este mai mult axat pe socializare. Beneficiarii ies des în spațiul comunitar, la magazin, la Teatrul de Păpuși, librărie, cofetărie, parcuri, Gradina Zoo etc. Ei sunt cetățeni ai Târgu-Mureșului. Hotărârea
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
gândesc că sunt nemărginite./ Nu mă indoiesc că [...] vederea are o altă vedere, că auzul are un alt auz și vocea are o altă voce”. Deci, „repetiție” în două direcții stilistice: un discurs asupra nemărginirii și un discurs al „diviziunii senzoriale”. Fără grabă, ori teamă de risipire, în „nemărginire”, într-un simț suveran. Făcând, prin opera sa, mare diferență între to talk, to say, to speak, to voice, to sound off, to worm somebody's ear. Poetul Walt Whitman, totuși, crede
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
preocupat să găsească materia din care se fac și se desfac lucrurile, de aceea universul poetic al autoarei oscilează între materialitatea densă și străvezimea imaterială, totul pe un fundal de muzicalitate difuză, cu tonuri când estompate, când stridente, în combinații senzoriale dintre cele mai surprinzătoare: „mânzul cel alb nechează a drum”, „a sare miroase petala de măr”, „maci sângerii sfâșie albul zăpezii” sunt metafore care transfigurează concretul, redând poeziei „starea de cuvânt”, punând semnul egalității între actul creației și cel al
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
Fluturele alb parc-ar vrea să zboare/ Nu priviți prea stăruitor/ Locul gol rămas pe obraz/ Mi-e suficient cât știu și singură / Despre mine...” Dar iubirea la Angela Nache nu se consumă în afara contextului social. Poezia ei trece de la senzorial și paradiziac la reflexiv și dramatic. Problemele vieții în doi devin problemele poeziei și viceversa. O anume nostalgie după livezile iubirii accentuează vibrația afectiva a versurilor ei și în același timp, îi ascute simțul realului și terestrului. (“Mă rog să
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
este esența divina/ Câțiva Zei, nu-i așa, ostenesc pentru asta/ Vezi aceste vitralii din aerul/ Alipit luminii si păcii/ Ar putea cuprinde câteva/ Din poveștile noastre/ Cândva binefăcător de naiv colorate..” Angela Nache oscilează, deocamdată, între a scrie poezia senzorialului și poezia cotidianului. E de așteptat, adâncind actuala ei viziune poetică, o fuziune între aceste doua direcții. M.N.RUSU Referință Bibliografică: Angela Nache. Frenezie și cotidian. M.N.RUSU. VIAȚA STUDENȚEASCA / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
înainte de romantism.În perioada aceea, teoriile expresive vor lua definitiv locul teoriilor mimetice, specificul poeziei va fi garantat de emoția lirică și nu de imitație. Se cunoaște faptul că în poezie cuvintele nu conțin numai concepte, dar și sentimente, impresii senzoriale etc. și tocmai acestea fac posibilă expresivitatea. Limbajul figurat apare tocmai datorită nevoii de justețe și de proprietate expresivă.Așa cum scria Croce, limbajul figurat, metaforic este propriu realităților sufletești.Poezia așa cum o considera și Bousono, este expresia “proprie”, singura expresie
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea nemijlocită la fenomenul senzorial, care poate fi dorit și gustat ca frumos, ci în esența eului poetului, în modul lui adevărat de a fi. Deși hedonismul se găsește la antipodul filosofiei rațiunii, el vrea să impună înflorirea și satisfacerea individului ca scop în interiorul unei
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
mai plânge cu atâta durere/ Că atunci când eram/ Numai eu singură pe pamant/ Fără Domnul , orfana de tot ,/ Fără nici o mângâiere în suflet.” Fericirea ce își are sursă în Cel Atotputernic este surprinsă că o trăire aprofundata, în care elementul senzorial este amplu dezvoltat. “Doamne, ce fericită sunt/ Că Tu esti, ca Tu ai înviat,/ Că Tu esti viu,/ Că Tu înviezi mereu/ În inima noastră,/ Pentru că Tu poți să vii/ Cu mine în camera mea” sau “Până când.../ Până când floarea va
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
fericirii rurale...", care se regăsește și în versurile lui Petru Lascău. Contemplarea vieții la țară, cu evenimentele sale cotidiene îndeamnă la seninătate și denotă o stare de bine, ce rezultă din frumusețea peisajului românesc. La Petru Lascău, imaginile sunt vizuale, senzoriale, iar contururile clare și vaste. Același fior cosmic, care amintește de poemele lui Eminescu, se simte și în scrierile sale. În „Salcâmul”, poetul aduce un adevărat elogiu vieții rustice. „O, prietene,/ de-ai ști să ascuți/ pledoaria unui singur/ salcâm
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
mai bogat de entertainment de bună calitate, în timp real, oriunde ne-am afla, printr-o apăsare pe ecran. Însă, proximizând tot mai mult divertismentul, gadgeturile ne răpesc dispoziția reflexivă interioară. Ele oferă un tot mai extins univers de conținuturi senzoriale, îndepărtându-ne atenția de propria interioritate. Obișnuința veche presupunea săli de spectacol sau divertisment televizat, adică locuri adecvate pentru acces: sala de concert, stadionul sau încăperea de acasă unde era amplasat televizorul. Când era cazul, căderea omului, prin faptul cultural
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
mai bogat de entertainment de bună calitate, în timp real, oriunde ne-am afla, printr-o apăsare pe ecran. Însă, proximizând tot mai mult divertismentul, gadgeturile ne răpesc dispoziția reflexivă interioară. Ele oferă un tot mai extins univers de conținuturi senzoriale, îndepărtându-ne atenția de propria interioritate. Obișnuința veche presupunea săli de spectacol sau divertisment televizat, adică locuri adecvate pentru acces: sala de concert, stadionul sau încăperea de acasă unde era amplasat televizorul. Când era cazul, căderea omului, prin faptul cultural
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
e una dintre căile ei regale.” (Pag.83) Și abia acum vine comentariul bazat pe coordonate stințifice, analizate cu mijloacele literare: „Poezia lui Ion Stratan se sprijină (...) pe coliziunea estetică a metaforei.”, „...idee și imagine în cuvînt, ezoteric și pitoresc senzorial, gravitate și dezinvoltură, melancolie și exuberanță, metafizică și cotidian...” Dar, „E dreptul unui critic să aibă punctul său de vedere...”, susține Constantin Trandafir - și aici îi dau dreptate, pentru că eu, de exemplu, nu scriu decît despre ceea ce îmi place mie
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
care este o narație poetică de atmosferă., al cărui erou principal este turcul Selim.Schița portretului acestui personaj- asociat cu amintirile copilăriei- este realizat în tonuri mucalite de esență antonpannească. Deținător al unor mărfuri menite de a excita papilele gustativ- senzoriale ale copilului- își anunță intrarea în universul intim al copilului prin strigătul tărăgănat „ca o manea de moale și larg: „Hai bragă bun! “ ... Urmează,- în conturarea profilului acestei figure-, o comparație în contextual căreia întâlnim cumulate noi elemente orientale de
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
asiguri că ai cărarea exact pe-o parte, șmecheroasă! Cînd Lizuca s-a apropiat de mine, i-am privit ochii mari, plini de bucuria de a trăi, buzele răsfrînte întru-un zîmbet suav, neceremonios, și mișcările, nestudiate, fără false arome senzoriale. Era naturală și îmbujorată de efortul pe care îl făcuse urcînd dealul de la stradă pînă la casă. Am invitat-o la bușteanul de sub măr și i-am arătat unul dintre butucii pe care ar fi trebuit să se așeze și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]