1,850 matches
-
August oră 22:30, PE Terasa Te invităm să te lași purtat de sunete PE Promenada, între 18 și 24 august, la festivalul de free jazz Let’s Jazz About It. Let’s Jazz About It este o călătorie muzicală senzuala, imprevizibilă, în compania celor mai talentați muzicieni tineri de jazz din România. Vei asculta voci fermecătoare, improvizații inedite, interpretări inovative ale unor compoziții jazz emblematice, chiar si gospel tradițional, alături de funk, noise, muzica spectrala și compoziții deschise din zone muzicale
Festivalul de Jazz în aer liber pe terasa Promenada [Corola-blog/BlogPost/93344_a_94636]
-
Toate Articolele Autorului La Audionova din Pitești, Găsești aparate câte dorești, Și acolo o găsești, Pe Roxana din povești. Este frumoasă din cale-afară, Seamănă leit cu o căprioară, Are ochii frumoși, pătrunzători, Și o aluniță pe obrăjori. Este o brunetă senzuală, De cum o privești te înfioară, Te atrage, te ademenește, Cu ochii ei când te privește. Dacă ai intrat în vraja ei, Face din tine tot ce vrei, Te ușurează de banii tăi, Pe aparate de mii de lei. Este o
LA AUDIONOVA DIN PITEȘTI de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383182_a_384511]
-
un roșu aprins. Fața îi era ascunsă de o voaletă neagră. În clipocirea valurilor, din dreptul stâncilor, răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale. Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
un roșu aprins. Fața îi era ascunsă de o voaletă neagră. În clipocirea valurilor, din dreptul stâncilor, răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale.Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
o rochie simandicoasă, După al ei gust, a fost aleasă. Uitându-mă la ea, cum s-a-mbrăcat , Admirând-o, zău că, m-a provocat, Am început s-o studiez, s-o analizez, Și cum să procedez, s-o abordez. E seducătoare, senzuală, De te scoală de pe boală, Te ademenește și-ți zâmbește, Cu al ei farmec te cucerește, Până la final, am admirat-o cu plăcere, Parcă aș fi savurat un borcan cu mire, Dar, tot m-am gândit eu, în tăcere, C-
O DOAMNĂ MISTERIOASĂ de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383322_a_384651]
-
pe hârtie a ascuns ceva. Poate propria identitate: a fost produsul unui spațiu ocult. Psihologic: ... din treizeci și doi de studenți practicanți la Clinica de boli nervoase din V., douăzeci și șapte au conturat în portretul-robot un tip înnegurat, digestiv, senzual, cașetic, cu nas fals acvilin (deviație de sept, deducție pornită de la violența cuprinsă în unele pasaje din carte, violență proprie, desigur, și autorului, fapt ce l-a pus, uneori, în situații delicate. „Este urma unui pumn căutat și meritat!” a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Între cei de față. — Dacă vei avea răbdare o clipită, vei Înțelege de Îndată, messer Alighieri, zise spițerul arătând spre fundul sălii, unde vânzoleala părea să se Întețească. De câteva momente se auzea un sunet firav de darabană, lent și senzual, acompaniat de freamătul metalic al unor mici țimbale de bronz. O figură feminină Își făcuse apariția, În mijlocul ovațiilor celor prezenți. De Îndată, o pădure de mâini și de trupuri, de jur Împrejur, se apucase să se agite haotic, cu strigăte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de flori ale Edenului. Ambrogio nu abandonase prima idee a lui Arbor vitae pur și simplu pentru că această idee nu existase niciodată. Cu măiestria și cu gustul său extraordinar pentru culoare, el dăduse formă unei alte imagini, cu mult mai senzuale. Secretul pe care trebuia să Îl ascundă cu orice preț Îl constituia oare cel de-al doilea trup omenesc, aflat la dreapta uriașului, care părea să Îl aștepte la capătul drumului? O imagine de femeie, având pe chip privirea luminoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de capuchehaie, când trebuia să stea cu ochii în patru să nu-și piardă capul, îl făcuseră să-și piardă vederea la un ochi, dar nimeni nu știa exact la care. Dinți nu mai avea, în schimb avea niște buze senzuale care nici acum, în culmea senectuții, nu-și pierduseră de tot farmecul. O paralizie parțială a piciorului stâng îi făcea piciorul drept foarte vioi și unde nu gândeai, acolo îl aflai, țopăind cu bastonul lui în formă de buzdugan. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fata n-a plecat de lângă el după vreun căpitan de steaguri, dar că îl și îndreaptă pe cale trebuincioasă. După ce intră în marea sală, vel-logofătul Samoilă șovăi o clipă. — Tot înainte, tătucă! - șopti fata care nu era frumoasă, dar era foarte senzuală în rochia superbă de calemcheriu cu taclit vărgat. Vel-logofătul Samoilă porni vioi și se opri exact în fața lui Vodă. — Deși nu te văd și nu te voi vedea în veci, măreția ta o simt, mărite Doamne, ca și când aș avea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Petre și Demeter, grupul de oaspeți polonezi format din doamna Potoțki, pan Bijinski, Malgorzata, Zbignew și hangiul din Przemysl, atamanul Vasia și cazacii lui, lipoveanul Covaliov cu micuța Știucî, grecul corăbier Ianis, venețienii Tresoro, Peleto, Toto, signora Maxima, surorile Acetosa, senzuala Amada, răzășul din Soroca, feciorul Vasâle și alte și alte siluete nedeslușite ce s-au conturat o clipă, trecătoare, pe pânza poveștii. Tuturor personajelor li s-a înmânat Diploma de Onoare „Ars Amatoria” și certificate de atestare literară cu eșarfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cineva a lăsat anume cișmeaua deschisă susurul aburii la vestiar sub duș Toto părul negru de armeancă acoperindu-i umerii și brațele rîsul ei cînd m-a prins c-o privesc poți să rămîi dacă-ți place nimic insinuant nimic senzual ca-ntre băieți și ea nefiresc de frumoasă parcă se furișează cineva pe lîngă ziduri păstrează distanța Îmi păstrez ritmul simt frica În gît aș lua-o la fugă mai bine mă prefac destins absent merg relansez plus plus plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
numai că ele nu sînt identice, dar că se și resping. Iată partea stîngă, obrazul rotunjit, adipos, ochiul iscoditor, lacom, colțul gurii ridicat de un Îndemn la plăcere, o față capabilă de mobilitate, gata să acționeze, să fie practică, atrăgătoare, senzuală. Priviți acum partea dreaptă; un obraz alungit, rigid, fără nici o aluzie carnală, colțul gurii lăsat În jos disprețuitor, sceptic, ochiul iradiind o lumină rece, privind departe, dincolo de ceea ce se vede imediat. Într-un singur chip două persoane: comunul, majoritarul, Întreprinzătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care a crestat elefantul din grotele din Altamira, elefantul cu fildeșii lui strâmbi. Mâna stângă corespunde omului interior - inteligent, necheltuitor, secret și plin de surprize. Îi place să caute în adânc ca ploaia trezind tenebrele la viață. Mâna stângă desenează senzual labirinte de zăpadă folosind alfabetul vântului și ploii. Ea disprețuiește școlile și academiile, la fel și stilurile, simțindu-se „rănită“ de realitate. În lumea grotelor ea se simte la adăpost de „contemporaneitate“. Mi-e frică de mâna stângă, mă doare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
-te că poate trăim numai o dată și tu vrei să mori! Ești un ingrat, Feifel! - Ce vrei de la mine? - Am aici, lângă mine, pe cineva care vrea să-ți vorbească. Feifel auzi niște chicoteli femeiești, apoi o voce tânără și senzuală trezi în el viața lui veselă din timpul când trăia în București. - Dragă Feifel, sunt eu, Olga Davidovici. - Olga, se miră Feifel, simțind cum se ridica încet din adâncul mormântului către un cer feeric. O așteptase la Stockholm. Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
râdă. - Trebuie întreținută cu grijă buna dispoziție a orașului! spusese necunoscutul serios. - Cine ești? îl întrebase Oleg neprietenos. Blanca răspunsese pentru necunoscut: - Trebuie să fie un visător, un nebun, o paiață plină de umor. - Taci din gură! Eu sunt iubirea senzuală care strigă „deschide-te!“ Mă numesc Eros! Tendința mea biologică este dorul organului de a întâlni organ. Cel mai puternic dintre toate impulsurile. Sunt infidel totului și tuturor! Ce e personal n-are nici o importanță pentru mine. Sunt obsesia însăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
încercam să-mi provoc cruzimea animală și bărbătească, atât de necesară pentru ceea ce voiam să fac, în aceste minute hotărâtoare sărutările Soniei și apropierea ei mă emoționau din cale afară și eram prea sensibilizat pentru a mai putea fi și senzual. „Ce să fac, ce să mă fac, ce să mă fac?“ - gândeam eu disperat, înțelegând că Sonia este tipul de femeie pe care trebuie s-o iei deodată și în plină forță. Intuiam că trebuie să fac lucrul acesta exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
simțit față de soțul abia sosit o tandrețe nouă, plină de recunoștință, care m-a apropiat din nou de el. Da, Vadim, așa este, și trebuie și poți să înțelegi asta. Pentru că inimii unei femei leproase îi este mai scump sărutul senzual al unui negru decât sărutul creștin al unui misionar care își reprimă dezgustul. Știi ce a urmat apoi. Ai venit la noi ca oaspete, ca un străin. Desigur, am înțeles că nu te simți străin complet, ci că te prefaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
personalitatea artistului, iar dacă aceasta este ieșită din comun sunt gata să iert o mie de defecte. Presupun că Velásquez a fost un pictor mai bun decât El Greco, dar obișnuința începe să-ți tocească admirația pentru el, în schimb Cretanul - senzual și tragic - oferă misterul sufletului său ca o jertfă pe un altar. Artistul - pictor, poet sau muzician - prin ornamentația sa sublimă ori frumoasă satisface simțul estetic, dar acesta este înrudit cu instinctul sexual și împărtășește ceva din barbaria acestuia. Artistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cu melonul neperiat. Avea pantalonii necălcați, mâinile murdare, iar fața lui, cu barba roșie crescută de câteva zile, cu ochii mici, nasul mare și agresiv, era nu numai aspră, ci de-a dreptul sălbatică. Gura prea mare, buzele greoaie și senzuale. Nu, era imposibil să-l etichetez exact. — Și nu te mai întorci la soție? l-am întrebat în cele din urmă. Niciodată. — Să știi că ea e gata să dea uitării tot ce s-a întâmplat și să ia viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
decât un compliment. — Asemenea lucruri mă fac să vărs! îmi răspunse el cu asprime. L-am privit cu multă seriozitate. Pe fața lui se citea într-adevăr un dezgust adânc și totuși chipul lui era al unui om grosolan și senzual. Presupun că fata fusese atrasă oarecum de brutalitatea pe care o citea pe chipul lui. — La Londra puteam avea orice femeie voiam. Nu pentru asta am venit aici. XIV Pe drumul de întoarcere în Anglia m-am gândit mult la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
care o devora pentru a-și potoli chinurile foamei; și când n-avea ce să mănânce părea perfect capabil să flămânzească. Am aflat șase luni trăise doar cu o pâine și o sticlă de lapte pe zi. Era un om senzual și totuși se arăta indiferent față de lucruri senzuale. Nu-l supărau privațiunile ori dificultățile. Era ceva impresionant în felul în care ducea o viață pe de-a-ntregul spirituală. Când mica sumă de bani pe care o adusese cu el se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
foamei; și când n-avea ce să mănânce părea perfect capabil să flămânzească. Am aflat șase luni trăise doar cu o pâine și o sticlă de lapte pe zi. Era un om senzual și totuși se arăta indiferent față de lucruri senzuale. Nu-l supărau privațiunile ori dificultățile. Era ceva impresionant în felul în care ducea o viață pe de-a-ntregul spirituală. Când mica sumă de bani pe care o adusese cu el se sfârșise, nu se lăsase înspăimântat. Nu vindea nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
atrăgător, dar îi lumina fața, schimbându-i expresia, de obicei sumbră, și dându-i un aer de maliție nu chiar răuvoitoare. Era un zâmbet care pornea din ochi, se răspândea încet și uneori se încheia tot în ochi; era foarte senzual, nici crud, nici binevoitor, ci mai degrabă sugera bucuria inumană a satirului. Tocmai zâmbetul acela m-a făcut să-l întreb: Nu te-ai îndrăgostit de nimeni de când ai venit la Paris? — N-am timp de prostii dintr-astea. Viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Și apoi îmi închipui că intimitatea de fiecare zi cu bolnavul o afectase într-un mod neobișnuit. Îi ridica mereu capul ca să-l hrănească și i-l simțea greu în mâna ei. Când îi dădea de mâncare îi ștergea gura senzuală și barba roșie. Îi spăla membrele acoperite cu păr des și când îi ștergea mâinile, chiar și slăbite după boală, i le simțea totuși puternice și musculoase. El avea degetele lungi. Acele degete iscusite ale artistului care pot să modeleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]