525 matches
-
la j aspecte , asta înseamnă că j a preferat pe 1 lui 0. Dar j mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 4 (1,1)a și 3 (1,0)a . Din premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar pe 4 (1,1)a lui 3 (1,0)a . Să folosim acum metoda de eliminare Gibbard. Cum i a dat un veto (a preferat strict împotriva) alternativelor 3 (1,0)a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 1 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de alegere socială este vidă va fi contrazisă. Aceasta înseamnă că este suficient să avem un singur individ cu preferințe separabile pentru a obține un rezultat de posibilitate. Necesitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de alegere socială este vidă va fi contrazisă. Aceasta înseamnă că este suficient să avem un singur individ cu preferințe separabile pentru a obține un rezultat de posibilitate. Necesitatea se demonstrează asumând că toți indivizii au preferințe neseparabile. Dacă acesta este cazul, atunci paradoxul Gibbard reapare. (vezi demonstrația teoremei de imposibilitate Gibbard). Demonstrație [t.3.5.3*]. Să luăm extensia cazului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toți indivizii au preferințe neseparabile. Dacă acesta este cazul, atunci paradoxul Gibbard reapare. (vezi demonstrația teoremei de imposibilitate Gibbard). Demonstrație [t.3.5.3*]. Să luăm extensia cazului prude vs. lewd. Trebuie verificat dacă preferințele lui prude și lewd sunt separabile. Mai întâi trebuie să determinăm x variantele pentru prude și lewd. 2 (1,0)a este o x variantă a lui 1(1,1)a și 4 (0,0)a este o x variantă a lui 3 (0,1)a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a este o x variantă a lui 1(1,1)a și 2 (1,0)a este o x variantă a lui 4 (0,0)a , ambele grupe privindu-l pe prude. p1) presupunem că preferințele lui lewd nu sunt separabile, așadar 1 2 3 4[ ]a Ra a Ra¬ ∧ putem modifica una dintre cele două preferințe. Voi lua, așadar. Așadar, preferințele lui lewd sunt separabile. p2) procedăm la fel și pentru prude: presupunem că preferințele lui sunt neseparabile, deci 3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a , ambele grupe privindu-l pe prude. p1) presupunem că preferințele lui lewd nu sunt separabile, așadar 1 2 3 4[ ]a Ra a Ra¬ ∧ putem modifica una dintre cele două preferințe. Voi lua, așadar. Așadar, preferințele lui lewd sunt separabile. p2) procedăm la fel și pentru prude: presupunem că preferințele lui sunt neseparabile, deci 3 1 4 2[ ]a Ra a Ra¬ ∧ . Modificăm 3 1 4 2[ ]a Ra a Ra∧¬ , dar 4 2 2 4[ ]a Ra a Pa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3 1 4 2[ ]a Ra a Ra¬ ∧ . Modificăm 3 1 4 2[ ]a Ra a Ra∧¬ , dar 4 2 2 4[ ]a Ra a Pa¬ → , ori prin U, 4 2pa P a . Așadar, preferințele lui prude sunt, de asemenea, separabile. Din p1), p2) rezultă că 1sU nu are nicio influență asupra preferințelor care produc paradoxul lui Sen. Așadar, restricția este insuficientă și teorema de imposibilitate este demonstrată. [d.3.5.4*]: Un individ i simte mai puternic pentru perechea (x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n indivizi. [t.3.5.4*]: Există o SDF care îndeplinește condițiile seU , P și *L . Demonstrație [t.3.5.4*]. Presupunând că avem o preferință socială ciclică pe care o notăm cu p1: 1 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt ego (nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto tare. Cele două nu pot produce împreună inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote Preferințele separabile ale lui Breyer (1977) sunt aceleași cu preferințele necondiționale ale lui Gibbard (1974). footnote>: Un individ i are preferințe necondiționale (PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lucru, înseamnă că, folosind o condiție libertariană consistentă cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer (1977) deoarece preferințele separabile și preferințele necondiționale sunt același lucru. Deoarece preferințele necondiționale nu rezolvă decât inconsistența dintre condiția libertariană și domeniul universal, Gibbard formulează o nouă restricție a condiției libertariene: [d.4.2.3*] Condiția Lal: Oricare ar fi un individ i, decisiv
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
AUTORIZATĂ, PERSOANA AUTORIZATĂ, Numele, prenumele, semnătura Numele, prenumele și semnătura și ștampila instituției de credit F 41.03 - Instrumente financiare hibride care nu au fost desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere �� - lei - ┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬─────────┐ │ Alte contracte hibride separabile │ Cod F 42.00 - Imobilizări corporale și necorporale: valoarea contabilă în funcție de metoda de evaluare (1) La completarea acestei situații se vor avea în vedere următoarele precizări: ... a) "imobilizări corporale", "investiții imobiliare" și "alte imobilizări necorporale" se raportează după criteriile utilizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267961_a_269290]
-
AUTORIZATĂ, PERSOANA AUTORIZATĂ, Numele, prenumele, semnătura Numele, prenumele și semnătura și ștampila instituției de credit F 41.03 - Instrumente financiare hibride care nu au fost desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere - lei - ┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬─────────┐ │ Alte contracte hibride separabile │ Cod F 42.00 - Imobilizări corporale și necorporale: valoarea contabilă în funcție de metoda de evaluare (1) La completarea acestei situații se vor avea în vedere următoarele precizări: ... a) "imobilizări corporale", "investiții imobiliare" și "alte imobilizări necorporale" se raportează după criteriile utilizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267963_a_269292]
-
AUTORIZATĂ, PERSOANA AUTORIZATĂ, Numele, prenumele, semnătura Numele, prenumele și semnătura și ștampila instituției de credit F 41.03 - Instrumente financiare hibride care nu au fost desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere - lei - ┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬─────────┐ │ Alte contracte hibride separabile │ Cod F 42.00 - Imobilizări corporale și necorporale: valoarea contabilă în funcție de metoda de evaluare (1) La completarea acestei situații se vor avea în vedere următoarele precizări: ... a) "imobilizări corporale", "investiții imobiliare" și "alte imobilizări necorporale" se raportează după criteriile utilizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267965_a_269294]
-
AUTORIZATĂ, PERSOANA AUTORIZATĂ, Numele, prenumele, semnătura Numele, prenumele și semnătura și ștampila instituției de credit F 41.03 - Instrumente financiare hibride care nu au fost desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere �� - lei - ┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬─────────┐ │ Alte contracte hibride separabile │ Cod F 42.00 - Imobilizări corporale și necorporale: valoarea contabilă în funcție de metoda de evaluare (1) La completarea acestei situații se vor avea în vedere următoarele precizări: ... a) "imobilizări corporale", "investiții imobiliare" și "alte imobilizări necorporale" se raportează după criteriile utilizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266472_a_267801]
-
de terenuri; construcții; instalații tehnice, mijloace de transport; mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale. (2) În cadrul conturilor de imobilizări corporale sunt evidențiate distinct investițiile imobiliare. ... (3) Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziționate împreună. O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii. ... 72. - (1) Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278960_a_280289]
-
sunt identificate individual și recunoscute separat. Beneficiile economice viitoare pot rezulta din sinergia între activele identificabile dobândite sau din active care nu îndeplinesc condițiile pentru recunoașterea, în mod individual, în situațiile financiare. ... 175. - Un activ este identificabil dacă: a) este separabil, adică poate fi separat sau desprins din entitate și vândut, transferat, cesionat printr-un contract de licență, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279228_a_280557]
-
contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă entitatea intenționează ori nu să facă acest lucru; sau ... b) decurge din drepturile contractuale ori de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi și obligații. Controlul 176. - O entitate controlează un activ dacă entitatea are capacitatea de a obține beneficii economice viitoare de pe urma resursei de bază și de a restricționa accesul altora la beneficiile respective. Capacitatea unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279228_a_280557]
-
și pierdere atunci când sunt consumate. Totuși, piesele de schimb importante și echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când o entitate preconizează că le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ... 211. - Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziționate împreună. O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii. 212. - (1) Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279228_a_280557]
-
sunt identificate individual și recunoscute separat. Beneficiile economice viitoare pot rezulta din sinergia între activele identificabile dobândite sau din active care nu îndeplinesc condițiile pentru recunoașterea, în mod individual, în situațiile financiare. ... 175. - Un activ este identificabil dacă: a) este separabil, adică poate fi separat sau desprins din entitate și vândut, transferat, cesionat printr-un contract de licență, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]
-
contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă entitatea intenționează ori nu să facă acest lucru; sau ... b) decurge din drepturile contractuale ori de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi și obligații. Controlul 176. - O entitate controlează un activ dacă entitatea are capacitatea de a obține beneficii economice viitoare de pe urma resursei de bază și de a restricționa accesul altora la beneficiile respective. Capacitatea unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]
-
și pierdere atunci când sunt consumate. Totuși, piesele de schimb importante și echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când o entitate preconizează că le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ... 211. - Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziționate împreună. O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii. 212. - (1) Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]