910 matches
-
natura întreagă, murmurele izvoarelor albe, vuirea mărei, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia doar ca o plantă fără durere, fără vis, fără dorință. VIII In ziua -n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchezele Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul păharelor și a conmesenilor săi. Când ea-l văzu întins pe pat, genele încă deschise peste ochii sticloși, gura deschisă și plină de spume, ea se răzămă de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
atunci natura întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia ca o plantă, fără durere, fără vis, fără dorință. VIII În ziua în care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchizul Bianchi, muri în mijlocul păharelor și a comesenilor săi. Când ea-l văzu întins pe pat, genele încă deschise peste ochii sticloși, ea se răzimă de bolta unei ferești și privi dezgustată asupra acelui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
natura întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia doar ca o plantă, fără durere, fără vis, fără dorință. VIII În ziua-n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchisul Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul păharelor și a comesenilor săi. Când ea-l văzu întins în pat, genele încă deschise peste ochii sticloși, gura plină de spume, ea se răzimă de bolta unei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În orizontul reconcilierii universale, un nou stil de viață ne oferă elixirul contactelor protejate - sexual, lingvistic sau ideologic. Organul fricii de viitor se grefează pe țesutul ororii de trecut. Secția de reanimare culturală ne implantează senin perfuziile reconcilierii. Anesteziați, vom serba ziua mondială a progresului 1. Aceste teorii relativiste despre om și societate au ajus să exercite o puternică influență chiar asupra mediilor teologice. În America de Nord, critica modernității din „cursul scurt” al manualelor deconstructiviste influențează chiar decizia asupra rosturilor pastorale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dacă este și a prezenței și comunicării cu celălalt, se exprimă Întîi de toate - ca să preluăm răspunsul lui Paul P. Drogeanu la Întrebarea: „a cui sărbătoare e sărbătoare?” - „o sărbătoare (o comemorare și o celebrare) a Însuși celui care o serbează”. Bucurie, cîntec, lumină, oglindire, asimilare a mișcării cotidiene cu dansul și cu ceea ce francezul numește loisirs, ca o degajare de apăsările existenței de fiecare zi, creează acea atmosferă destinsă, specifică momentelor festive, de răgaz, - spațiu și timp al „Îngăduinței” de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
scot. Și spirite, și geniuri, și minți ce nasc știință Se-ntrec să se Închine la Marele Cuvînt, Prin el să se-ntregească În toată-a lor ființă Si-ntr-Însele să cheme al lui coborămînt. O nouă sărbătoare În ceruri se serbează: Trag toți cu-ardoare sîntă, aduc carul cel viu Ce splende de lumină și de științi derază. Pe dînsul se așează Divinul Verb și Fiu, A lui de flăcări roate iau drumu-ntraripate; SÎnt cherubimi prea răpezi ce-n mii de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și obiectele ei. S-a spus În repetate rînduri că este vorba de o natură veselă. Poetul Însuși afirmă (În Vis de poet) că gîndul lui este să exprime sărbătorile vieții: „Ca o liră dulce inima-mi trezită CÎntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții” menirea talentului fiind să cînte „al vieții dar plăcut”. Însă vesela natură nu este totdeauna În sărbătoare. Solarul Alecsandri manifestă curiozitate și pentru laturile ei Întunecate. Sensibilitatea se mișcă, În genere, pe un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să discut despre Lenz aflîndu-ne în pat." Până unde va merge gelozia lui Cioran aflăm cu ocazia celei de a doua vizite pe care Friedgard i-o face la Paris, în 17 iunie, de ziua ei, pe care o vor serba în doi la Procope. În seara următoarei zile (Simone este din nou în Vendee), Cioran o ia pe Friedgard în vizită la o familie de prieteni pictori, într-un superb apartament de pe St. Germain, unde se află și bunul prieten
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au căzut într-o apatie de două ore, în vremea căria n-a rostit un singur cuvânt. După aceea, oftând greu, și-au esprimat părerea sa de rău asupra sorții acelui suveran rău sfătuit. [23 mai 1876] ITALIA ["ORAȘUL MILAN SERBEAZĂ... "] Orașul Milan serbează al șaptelea centenar al victoriei de la Legnano (din 29 mai 1176), repurtate prin liga lombardă. Această ligă au uitat în fața străinilor urele și rivalitățile, a unit într-un singur mănunchi puterile italienești. Victoria de la Legnano au însemnat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o apatie de două ore, în vremea căria n-a rostit un singur cuvânt. După aceea, oftând greu, și-au esprimat părerea sa de rău asupra sorții acelui suveran rău sfătuit. [23 mai 1876] ITALIA ["ORAȘUL MILAN SERBEAZĂ... "] Orașul Milan serbează al șaptelea centenar al victoriei de la Legnano (din 29 mai 1176), repurtate prin liga lombardă. Această ligă au uitat în fața străinilor urele și rivalitățile, a unit într-un singur mănunchi puterile italienești. Victoria de la Legnano au însemnat respingerea peste Alpi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avantagioasă dar înjositoare. - În fine, în vremea iudileului de la Cernăuți împăratul a refuzat de a lua parte la bacanalele evreiești; desigur că l-a fi revoltat insinuațiunea de a insulta prin venirea sa un vecin puțin puternic și de a serba ca o glorie un act de trădare. De aceea răspunsul pe care l-a dat capul semitic pe care se cunoștea încă locul de unde-și răsese perciunii a avut o ușoară și nedescriptibilă umbră de ironie. - Dar acesta este împăratul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câmpul de război turco-montenegrean. Se vorbește totodată de constituirea ambasadorilor din Constantinopole în "congres european". În acest congres Serbia va fi reprezentată printr-un delegat consultativ. [29 octombrie 1876] ANIVERSARA UNIVERSITĂȚII IAȘI Marți în ziua de sf. Dumitru s-a serbat aniversara înființării Universității Iași, în asistența reprezentanților autorității publice, a corpului profesoral și a unui numeros public, compus mai cu samă din studenți. În vremea sfințirei apei prin P. S. Sa Arhiereul Bobulescu, corul a intonat imnuri bisericești, după care d.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cestiuni interne - administrative. Pentru dezvoltarea socială a membrilor, societatea a ținut în 13 {EminescuOpIX 250} noiemvrie o adunare generală și în 31 decemvrie serbarea ajunului anului nou - amândouă împreunate cu declamație și muzică. În 15 aprilie st. n. s-a serbat iubileul de 5 ani al societății prin reprezentarea unei piese satirice "Floarea tinerimei române din Viena", în 3/15 mai, în memoria acestei zile însemnate din istoria românilor s-a făcut o escursiune în corpore la Hinterbruhl, lângă Moedling. Afară de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Străvechiul district Prizrend au recunoscut asemenea egemonia Muntenegrului și au trimis la prințul Nichita o delegațiune compusă dintr-un {EminescuOpIX 364} preot, un arhimandrit ș-un târgoveț. Cetinie, satul cu două uliți și cu abia 800 de locuitori, n-au serbat niciodată asemenea triumfuri ca acuma. Dar ajutorul principal al Muntenegrului va fi în Albania. E ușor de crezut că Albania întreagă se va ridica. Zilele acestea principele va adresa albanejilor un manifest prin care-i va invita să se folosească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Știri private asigură că cerchejii ar fi ocupat satul Șipka, dar nici o noutate oficială n-a venit să confirme acest zgomot. [12 august 1877] FRANCIA ["PRESA" ESTRAGE... "] "Presa" estrage din ziare franceze știrea că aniversarea zilei împăratului Napoleon a fost serbată anul acesta la Paris c-un entuziasm mult mai mare decât anii trecuți. Te-deumul a fost asistat de o populațiune imensă, iar stradele erau îndesate de public, și viorelele impodobeau jachetele întocmai ca în zilele de glorie ale lui Napoleon
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al Franței, Austriei și Spaniei. [30 octombrie 1877] {EminescuOpIX 440} {EminescuOpIX 441} {EminescuOpIX 442} {EminescuOpIX 443} ["ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST... "] Viena-n 4 mart 870 Domnilor și fraților, În ziua de 15/27 august a. c. românii în genere serbează ziua Sântei Marie, vergina castă și totuși mama care din sânul ei a născut pe reprezintantele libertății, pe martirul omenimei lănțuite, pe Crist. Această zi s-a-ntîmplat să fie patroana mănăstirei Putnei, fondată de cătră eroul națiunei românești Ștefan cel Mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mănăstirei Putnei, fondată de cătră eroul națiunei românești Ștefan cel Mare. Puternic și înfricoșat în răzbel, el era pios și blând în pace; căci câte răzbele, atâtea azile ale rugăciunei și ale inimei înfrînte, atâtea mănăstiri. Fraților, am proiectat a serba cu toții ziua acelei sânte care-a conceput în sânul ei vergin tot ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegațiunea a legiuit mai nobil, tot ce pune pe om alături cu omul: Libertatea! Dar acea serbare, deși va avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegațiunea a legiuit mai nobil, tot ce pune pe om alături cu omul: Libertatea! Dar acea serbare, deși va avea caracter religios, prin omogenitatea de naționalitate și limbă a acelora ce vor serba-o și prin împrejurarea că se va ținea lângă mormântul lui Ștefan cel Mare, nimeni nu va putea opri ca ea să aibă, afară de cel religios, și un caracter național. Adepți ai bisericei creștine, fie ea de orice nuanță, noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fl., și a treia parte să se adaugă capitalului. Aducem omagele noastre înalt Pr[easfinției] Sale pentru acest act filantropic național și-i dorim să se poată bucura mulți ani de roadele darurilor sale". "Familia", din care estragem această notiță, serbează acest fapt nobil prin publicarea portretului Esc[elenței] S[ale] în numărul său din urmă. [15 decembrie 1876] IEPURILE LUI DONICI Într-o foaie din 1853 găsim următoarea povestire pe care o face Const. Negruzzi despre iepurele renumitului fabulist Donici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spus nu. Singurătatea trebuie să înjunghie toți oamenii sfinți. Singurătatea nu poate să dea doi bani pe societatea oamenilor. Când un om caută singurătatea, atunci singurătatea îi dă pantalonii jos și râde de toate sexualitățile lui, până când sexualitățile ajung să serbeze sărbătoarea neagră ca bube de ciumă în peisaj. Înălțimea Schwab l-a ciumat pe Franz cel dinlăuntrul fratelui meu. Marea singurătate l-a închis pe fratele meu Franz în pădurea vorbirii. PIANISTA: Franz al nostru, floricica ofilită trebuie totuși să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ascultau cu atenție. Din ce parte se auzeau cocoșii sau câinii, din acea parte le vor veni cei ursiți. DRAGOBETELE Luna februarie are o rezonanță aparte pentru îndrăgostiții din întreaga lume. Cred că e de neuitat Sfântul Valentin - „Ziua îndrăgostiților”, serbată în 14 februarie, însă sper să nu uităm că și noi românii avem propria sărbătoare a iubirii - „Dragobetele”, în data de 24 februarie. Și mai mult de cât orice, poate ar trebui să ne amintim că iubirea se sărbătorește în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pot fi activi și pasivi. Îl poți recunoaște ușor pe un șef de la serviciu activ prin faptul că adoră ședințele cu mulți oameni, ședințele-fulger dese și În plus organizează perseverent agape cu diferite ocazii, pretinde ca toți colaboratorii să-și serbeze numaidecât zilele de naștere la serviciu. Și totul trebuie să se petreacă după regulile stabilite de el, orice inițiativă sau abatere de la normele de comportament general adoptate pentru astfel de acțiuni Îl scot din echilibru. Vampirii activi au Întotdeauna „preferații
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
frumoasă"152. Au fost și persoane prea puțin atinse de importanța momentului, care au văzut în acest ordin doar o altă sarcină birocratică. Direcțiunea unei școli de fete din București raporta, de pildă, că "ziua de 24 ianuarie s-a serbat la această școală numai prin vacanță, deoarece circulara publicată în Monitorul Oficial a specificat numai pentru școlile secundare și primare, nu și pentru cele profesionale în care nu se predă cursul de Istorie. Altfel ne-am fi conformat și noi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serbare pentru ziua de 24 ianuarie. Neprimindu-se nici un ordin în consecință nici acum, precum nici în anii precedenți n-am socotit-o ca o serbare școlară (s.a.) după cum a fost instituită ziua de 10 Mai și care s-a serbat întotdeauna, conform rapoartelor anterioare (s.n. C.M.)"154. La Iași, acțiunile aniversare organizate de școli au prilejuit o adevărată manifestație populară. După adunarea elevilor și profesorilor la biserica Talpalari, pentru Te-Deum, coloana a defilat, cu drapelele în frunte, până în Piața Unirii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan", unde profesorul Gr. Buțureanu ținea o cuvântare înflăcărată. Descriind greutățile învinse de români până "au ajuns să facă dorita Unire", oratorul s-a descătușat, "în aplausele școlarilor și a imensului public, exprimându-și dorința să putem cât de curând serba Unirea tuturor celor care vorbim dulcea și frumoasa limbă românească"156. Toate relatările despre eveniment notau participarea intensă a locuitorilor, impresionați de spectacolul oferit: "străzile erau literalmente înțesate de lume [...] entuziasmul școlarilor electrizase până și pe heteroclita populațiune din a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]