1,273 matches
-
și un tricou. Nici măcar nu s-a obosit să-i dea vreun răspuns. Iar în ceea ce privește afirmația ta că eu nu mă gândesc decât la sex, nu-mi amintesc să te fi auzit plângându-te când eram îmbrăcată în costumul de servitoare și mi-o trăgeai pe la spate. James s-a întors cu o expresie dezgustată. — Chiar trebuia să fii așa de grosolană? — A, m-am prins! a pufnit Julia în zeflemea. În pat vrei să vorbesc obscen, dar altfel vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și veșminte, lăcomia mea nu merge mai departe. — Drept adăpost, Îți ofer una dintre cele mai frumoase case din Isfahan. Eu Însumi am locuit acolo În vremea construcției acestui palat. Ea Îți va aparține, Împreună cu grădinile, livezile, covoarele, servitorii și servitoarele ei. Pentru cheltuieli, Îți dau o pensie de zece mii de dinari cu chipul sultanului. Câtă vreme voi fi În viață, ea Îți va fi vărsată la Începutul fiecărui an. E de ajuns? Este mai mult decât Îmi trebuie, n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
seara aceea Djahane. Omar Își plimbă privirea spre depărtări: — Am să i-l pregătesc la noapte. Cerul e strălucitor, nu se ascunde nici o stea, e vremea să mă duc la observator. Se pregătea să se ridice, fără grabă, când o servitoare vine să anunțe: — La poartă se află un derviș, cere găzduire pentru noapte. — Lasă-l să intre, spune Omar. Dă-i odăița de sub scară și spune-i să ni se alăture la masă. Djahane Își acoperă chipul ca să se pregătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
poartă se află un derviș, cere găzduire pentru noapte. — Lasă-l să intre, spune Omar. Dă-i odăița de sub scară și spune-i să ni se alăture la masă. Djahane Își acoperă chipul ca să se pregătească pentru intrarea străinului, dar servitoarea revine singură. — Preferă să rămână să se roage În odaia lui, mi-a dat mesajul acesta. Omar a citit. A pălit brusc, s-a ridicat ca un automat. Djahane se neliniștește: — Cine e bărbatul acesta? — Mă Întorc. Rupând mesajul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
când te gândești că Nizam al-Mulk mă Întrebase dacă erai ismailit și eu i-am răspuns că nu credeam! — N-ai mințit, nu știai. Acum știi. Se oprește. — Nu-mi oferiseși cumva de mâncare? Omar a deschis ușa, a strigat servitoarea, i-a cerut să aducă niște bucate, apoi și-a reluat interogatoriul: — Și de șapte ani rătăcești așa În veșmânt de sufi1? — Am colindat mult. După ce am părăsit Isfahan-ul, am fost urmărit de iscoadele lui Nizam, care-mi voiau moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Beirut, Saida, Tyr și Accra, de unde mi-am găsit loc pe o corabie. La sosirea mea la Alexandria, am fost primit ca un emir de rang Înalt, mă aștepta o solie În frunte cu Abu Daud, conducătorul suprem al misionarilor. Servitoarea tocmai intră pe ușă. Lasă câteva castroane pe covor. Hasan Începe o rugăciune pe care o Întrerupe de Îndată ce aceasta pleacă. — La Cairo, am petrecut doi ani. Eram câteva zeci la Școala de misionari, dar numai o mână dintre noi eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ne ascundem. Oricât de vaste și de pline de făgăduieli vor fi fost apartamentele prințesei mele la Tabriz, Zarganda sau Teheran, sufeream constant când simțeam dragostea noastră Închisă Între zidurile lor, având drept unici martori niște oglinzi cizelate și niște servitoare cu priviri alunecoase. Savuram, acum, banala plăcere de-a fi văzuți Împreună, soț și soție, braț la braț, de-a fi Învăluiți de aceleași priviri străine, și până târziu În noapte evitam să ne Întoarcem În cabina pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
blatul la nesfârșit - iar o biată chiflă mă costa treizeci de bani. După trei săptămâni, sunam la ușa apartamentului cu numărul 12 de la etajul patru al unei clădiri destul de impunătoare, care arăta întocmai cum îmi spusese Iulia. Iulia era o servitoare bătrână, locuise și ea cu chirie la soții Crăciun. Apoi se mutase îi apartamentul stăpânilor ei - căci, în ciuda comuniștilor, așa ceva exista încă - și acolo ocupa o cămăruță înghesuită, cât o debara, cu fereastra spre curte. E poate prea mult să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
să descifreze ce scrie În ea, Dragă domnule, cu regret vă comunic că viața dumneavoastră se va termina În termenul, irevocabil și fără posibilitatea de prelungire, de o săptămână, folosiți cât de bine puteți timpul pe care-l mai aveți, servitoarea dumneavoastră devotată, moarte. Semnătura Începe cu minusculă, ceea ce, așa cum știm, reprezintă, Întrucâtva, certificatul său de origine. Se Întreabă omul, domnul cutare i-a spus poștașul, prin urmare e de sex masculin, și imediat am confirmat noi Înșine, se Întreabă omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
scrisoare de astăzi, Stimată doamnă, cu regret vă comunic că viața dumneavoastră se va termina În termenul, irevocabil și fără drept de prelungire, de o săptămână, vă doresc să folosiți cât de bine puteți timpul pe care Îl mai aveți, servitoarea dumneavoastră devotată, moarte. Două sute nouăzeci și opt de foi, două sute nouăzeci și opt de plicuri, două sute nouăzeci și opt de tăieri de pe listă, nu s-ar putea spune că o astfel de muncă te omoară, dar adevărul este că moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Fir-ar să fie! Iar nu mai avem scorțișoară. Agită cutia goală în fața mea. Voi o consumați, băieți. E rândul meu s-o umplu? — Trebuia să faci asta acum vreo două săptămâni. Sunt de principiu că nu trebuie să devin servitoarea grupului, cea care să aibă grijă ca bărbații să aibă lapte, biscuiți scumpi, scorțișoară, cacao pentru veșnicul cappuccino. Când am fost angajată, Barney mi-a spus că nu au secretară - sau manager de birou, cum am spune în termenii corectitudinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ăia care duceau scrisorile?” „Ești un idiot. Era un Învățat din Renaștere, care citea În evreiască...” „Ebraică”. „Și ce-i cu asta? O citea cum citesc puștii Topolino. La prima vedere. Ei bine, Într-un spital din Veneția Întâlnește o servitoare bătrână și analfabetă, pe Joanna lui, se uită la ea și zice iată, am Înțeles, aceasta e noua Întrupare a Sophiei, a Ennoiei, este Marea Mamă a Lumii coborâtă printre noi ca să răscumpere lumea Întreagă, care are un suflet feminin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
am mal de tête. Asta mică răbda cât răbda, apoi i se urca sângele la cap: da’ știi că ești nostimă, coană mare? dacă poftești fourchette din argint, de ce n-o chemi pe Marița să-ți aducă?. Marița fusese numele servitoarei din casa mamei lor, soție de prăvăliaș din Stănișăști, paradis grecotei din Țara de Jos. Marița fusese atât de devotată, încât i-ar fi servit și pe copiii stăpânilor, chiar dacă doar în chip de fantomă cu șolduri lăbărțate. În casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu consecințele de rigoare. Seria de coșmaruri showbizz a fost curmată de vestea dispariției subite, în timpul unei certe cu femeia venită să spele vasele, a lui tanti Clemanza. Mătușă-mea Cucu mi-a țipat în telefon că dacă proasta de servitoare nu l-ar fi stropit, din greșeală, pe Chilot, pechinezul, tanti Clemanza ar fi trăit bine merçi și acum, ba mai mult ca sigur ar fi depășit o sută de ani. Ce fac, nu vin la înmormântare? Nu, nu vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Seminarul din Târgu-Neamț. După care zbâc! înapoi în satul prăfuit vara și desfundat toamna. Biata prezviteră, ieșită din neam de negustori greci de la Stănișești, a suferit toată viața că a fost ținută printre mujici - ea, fată de prăvăliaș, crescută cu servitoarea Marița, care numai să fi bătut din palme și venea într-o fugă, obișnuită cu belșugul din prăvălie, cu beciul doldora de butoaie cu stridii, cu rahat turcesc, cu măsline aduse cu vaporul până la Galați și de acolo cu carele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a fost că oamenii peste care am dat erau de treabă, înțelegători și m-au ajutat. Dacă țiganii s-ar fi purtat urât cu mine, aș fi înnebunit. Dacă voi ați fi fost răi aș fi trăit ca o simplă servitoare. — Bine că ți-ai regăsit familia. Acum înțeleg eu de ce când am întocmit actele de înfiere, s-au ridicat niște probleme și Ismail Ciurdaru a tot fost rechemat și întrebat. Probabil cu greu a dovedit că ești fata lui. — Deci
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și prost pe călătorii pe care Gara de Nord îi vărsa capitalei, mereu alții, și mereu mai mulți. Pe trotuarele largi se vânzolea o lume pestriță într-un amestec oriental: muncitori și funcționari, apoi țărani umblând în grupuri ca niște oi speriate, servitoare în costume țărănești ungurești, soldați pirpirii, vagi domnișoare foarte fardate, trăgând cu ochiul la toți bărbații, ucenici și elevi de liceu hîrjonindu-se și izbindu-se de oameni și de ziduri, bragagii, bulgari de lux cu clopoței de alamă, turci cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plecîndu-se adânc, să nu se lovească cu capul de pragul de sus. Ignat îl petrecu după cuviință până-n ogradă, abătut, bâiguind mereu ca o scuză și o plîngere: ― Apoi ce să facem, dom' perceptor, ce să facem? Aristide Platamonu trimise servitoarea să cheme puțin pe fata logofătului, pe Gherghina. Ea are să știe să-i calce pantalonii frumos, cu dungă, nu ca toantele astea care nu-s în stare nici măcar să încălzească bine fierul. Era singur acasă. Bătrânul avea un proces la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Aristide puțin, dar el a refuzat. Tocmai va profita de singurătate ca să citească serios. Soră-sa se afla de o săptămână la Pitești, într-o familie prietenă, să se mai distreze. Gherghina intră cu sfială în camera tânărului stăpân, împreună cu servitoarea. ― Uite, fetițo, tu ești deșteaptă și îndemînatică și ai să-mi faci un serviciu... Aristide îi explică. Fierul se încălzise. Pe masă erau întinși pantalonii alături de cârpa udă. Izgoni pe servitoarea neghioabă, să n-o vază în ochi. ― Eu am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Gherghina intră cu sfială în camera tânărului stăpân, împreună cu servitoarea. ― Uite, fetițo, tu ești deșteaptă și îndemînatică și ai să-mi faci un serviciu... Aristide îi explică. Fierul se încălzise. Pe masă erau întinși pantalonii alături de cârpa udă. Izgoni pe servitoarea neghioabă, să n-o vază în ochi. ― Eu am să încerc, conașule, zise Gherghina speriată și ea de cearta servitoarei. Dar nu știu dacă am să pot bine... Se apucă de lucru. Aristide, lângă ea, o privea. Trupul ei mlădios
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-mi faci un serviciu... Aristide îi explică. Fierul se încălzise. Pe masă erau întinși pantalonii alături de cârpa udă. Izgoni pe servitoarea neghioabă, să n-o vază în ochi. ― Eu am să încerc, conașule, zise Gherghina speriată și ea de cearta servitoarei. Dar nu știu dacă am să pot bine... Se apucă de lucru. Aristide, lângă ea, o privea. Trupul ei mlădios era plecat ușor peste fierul de călcat. Basmaua roșie, legată la spate, îi strângea capul și-i lăsa gol gâtul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ușa lui Herdelea și a lui Brumaru parcă tremura o umbră cenușie în bezna completă. Grigore se apropie intrigat. Umbra era lipită cu brațele întredeschise. O apucă de umărul gol și-n aceeași secundă, recunoscînd-o: ― A, tu?... Credeam, că vreo servitoare... Simți umărul moale, rece și puțin jilav. Își smulse mâna, parcă ar fi atins o piele de șarpe. Cuprins de scârbă, șopti: ― Tîrfă! Apoi întoarse spatele și porni prin întunericul îngroșat spre fund, grăbit, ca și când un val de frig ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gălăgioși, care totuși se dădură la o parte și-i făcură loc, să traverseze ograda până la trăsura pregătită de adineaori lângă care vizitiul se învîrtea uluit. Și pășind greu, cu feciorul în brațe, urmat de doamna Platamonu și de două servitoare bătrâne, arendașul strigă: ― Mitrofane, repede, caii, să plecăm la spital, că moare băiatul! Oamenii, auzindu-l și văzîndu-i, se mai liniștiră, ca și când i-ar fi mișcat durerea părintelui. Numai Dragoș bufni cu aceeași ură disprețuitoare: ― Duceți-vă, duceți-vă, că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Hoții!... Mi-a furat porcii! Ajutor! Ignat, parcă nici n-ar fi auzit-o, ieși pe poartă urmat de toți trei porcii. În mijlocul uliței le aruncă un pumn de porumb, așteptă până ce culeseră boabele și apoi își continuă calea. Țipetele servitoarei făcură pe vreo doi vecini să iasă să vadă ce s-a întîmplat. ― I-ai luat, nea Ignate! îl întrebă unul cu o prietenie invidioasă. ― D-apoi că și dânsul mi l-a luat pe-al meu! răspunse Ignat foarte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vechi, devenită la un moment dat chiar și sursă a satirei: ne amintim de filosoful Thales, care plimbându-se într-o zi și privind cerul cu mare atenție i se întâmplă să cadă într-o groapă, stârnind astfel râsul unei servitoare din Tracia. Dacă este extrem de dificil dialogul cu acest tip de opozanți, se poate totuși discuta cu privire la obiecțiile pe care ei le ridică. Ele pot sugera cu siguranță ceva, iar la sfârșit se pot constitui în forma unei ancore de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]