2,780 matches
-
poftele. Vulpița, profitând de slăbiciunea soțului, nu mai avea chef să muncească. Lenevea toată ziulica, până și mâncarea o dorea la pat. Uneori, vulpoiul mai pleca la vânătoare, de aceea cumătra l-a rugat să îi aducă în casă un servitor, că vezi Doamne, nu mai prididea singură cu toate treburile! Copleșit de rugămințile soaței și pentru că o iubea atât de mult, acesta îl angajă pe iepurașul cel sprinten ajutor în casă. Iepurașul era harnic, muncea cu sârg, făcea fel și
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
poftele. Vulpița, profitând de slăbiciunea soțului, nu mai avea chef să muncească. Lenevea toată ziulica, până și mâncarea o dorea la pat. Uneori, vulpoiul mai pleca la vânătoare, de aceea cumătra l-a rugat să îi aducă în casă un servitor, că vezi Doamne, nu mai prididea singură cu toate treburile! Copleșit de rugămințile soaței și pentru că o iubea atât de mult, acesta îl angajă pe iepurașul cel sprinten ajutor în casă.Iepurașul era harnic, muncea cu sârg, făcea fel și
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
aparține poporului iar forța publică are nevoie de un agent propriu care să pună în acțiune voința generală, care să facă legătura între stat și suveran. Iată care este, în stat, sensul guvernării, confundată greșit cu suveranul, față de care estedoar servitor. Ce este așadar, se mai întreabă iluministul francez - pentru a încheia, o guvernare ? Citez: „Un corp intermediar așezat între supuși și suveran, pentru a face legătura dintre ei, însărcinat cu executarea legilor și menținerea libertății, atât cetățenești cât și politice
ESEU DESPRE PUTERE (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373053_a_374382]
-
în adâncul ființei sale omul săvârșește deja binele sau răul, gândindu-l mai întâi, după cum crede el de cuviință. -Abyssus abyssum invocat! rosti sentențios cineva. Ponțiu Pilat își întoarse capul dorind să vadă cine vorbise însă chiar atunci mai mulți servitori având în mâini tăvi și amfore înconjuraseră pe fiecare dintre oaspeți oferind acestora mulsum, un vin în care fusese adăugată miere. -Adânc pe adânc cheamă! Nimic mai potrivit! întări Simbinacus cele spuse. Acest haruspex spunea că acest adânc al ființei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
de om și coadă de veveriță, putându-și cu mândrie încălțările de lemn care păcăneau pe pietre. - Ah, uite-l și pe Vezberbarel! Lia află acum că Vezberbarel, pe lângă că era un fel de spiriduș al animalelor, mai era și servitorul lui Colț-Împărat și sfetnicul prințului Mladin. - Bună vremea, Vezberbarel! Arătarea răspunse la salut cu un mormăit, după care dispăru în spatele unor tufe de trandafiri, în hohotele de râs ale prințului. - De unde-o mai fi găsit și încălțările acelea? Ce-i
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
mult cu cât era cel mai mare dintre cei patru băieți ai Alfonsinei. Matteo, Gianni și Lorenzo încă urmând cursurile liceului Ernesto Basile din oraș. Eduardo făcea parte din elita orașului, având o vilă magnifică, cu trepte din marmură, cu servitori și valeți, șoferi și grădinari care aveau grijă de casă la orice oră din zi și din noapte. O forfotă continuă se desfășura în somptuoasa reședință, dar când apărea stăpânul, oamenii se făceau nevăzuți. Ricco Zara venea o dată sau de
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
lui Asoka, conținea principiile generale de morală: "abținere de la uciderea animalelor, abținere de la violență asupra ființelor, reverență față de părinți, reverență față de preoți și asceți, supunere față de mamă și de tată, supunere față de bătrîni" (edictul IV); "amabilitate față de sclavi și servitori, [...] generozitate față de asceți și preoți" (edictul IX); pentru toate ființele "siguranță, stăpînire de sine, obiectivitate și amabilitate" (edictul XIII) [24]. Așa cum observă G. Pugliese Carratelli, "în lumea greacă a timpului, interesul stăpînitorilor și al filozofilor era îndreptat asupra problemelor asemănătoare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tranșee, nu poate căra nimic, nu poate să tragă tunurile; astfel, o armată de 20.000 de oameni necesită un cortegiu de 100.000 de indivizi. Fiecare indian nu face decît un anumit lucru, astfel încît este nevoie de nenumărați servitori; un locotenent are la dispoziția sa treizeci, un maior șaizeci. Fiecare castă are deci obligațiile ei proprii; cu cît casta este mai umilă, cu atît sînt mai puține prescripțiile de urmat, iar dacă poziția fiecărui individ este dată prin naștere
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
au băut înaintea lor, preferînd mai degrabă să moară de sete decît să se contamineze. Așa că englezii trebuie să aștepte de fiecare dată, ca să bea întîi indienii. Aceștia nu pot mînca nimic din ce a fost gătit de alții. Un servitor indian poate să-i ducă apă stăpînului său, însă nu trebuie să ia paharul înapoi după ce stăpînul a băut; altminteri s-ar contamina. Nici un indian nu se poate încinge cu harnașamente de piele pentru că acestea ar putea fi din piele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
contamina. Nici un indian nu se poate încinge cu harnașamente de piele pentru că acestea ar putea fi din piele de vacă; nici unul nu poate să ia ceva din mîinile altui indian, dacă nu este din aceeași castă cu a sa. Un servitor al lordului Hastings povestește că în timpul unei epidemii, răspîndite în 1819 printre soldații indieni, mulți dintre ei și-au învins prejudecata și au luat medicamentele din mîinile lui; însă doi brahmani angajați ca scribi, care zăceau departe unul de celălalt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
angajați ca scribi, care zăceau departe unul de celălalt, nu au luat nimic, pentru că nu era nimeni din casta lor care să li le întindă și astfel au murit. Nici un indian nu poate să depășească limitele îndatoririlor sale specifice. Un servitor face asta, un altul aia și nimic altceva. Crescătorul de vite crește vitele și nimic altceva, altul se îngrijește de cai, altul de nutreț. Un servitor face cafeaua unui oficial, iar ca să-i toarne lapte peste ea este nevoie de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
astfel au murit. Nici un indian nu poate să depășească limitele îndatoririlor sale specifice. Un servitor face asta, un altul aia și nimic altceva. Crescătorul de vite crește vitele și nimic altceva, altul se îngrijește de cai, altul de nutreț. Un servitor face cafeaua unui oficial, iar ca să-i toarne lapte peste ea este nevoie de altul, care mulge caprele; mai are și un al treilea servitor care îi umple pipa. Astfel, un locotenent are nevoie de 30 de servitori. Oficialitățile înalte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vite crește vitele și nimic altceva, altul se îngrijește de cai, altul de nutreț. Un servitor face cafeaua unui oficial, iar ca să-i toarne lapte peste ea este nevoie de altul, care mulge caprele; mai are și un al treilea servitor care îi umple pipa. Astfel, un locotenent are nevoie de 30 de servitori. Oficialitățile înalte au 10 oameni care îi [250] transportă în baldachin, iar pe lîngă aceștia alți servitori care să transporte cortul și alții care să-l întindă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nutreț. Un servitor face cafeaua unui oficial, iar ca să-i toarne lapte peste ea este nevoie de altul, care mulge caprele; mai are și un al treilea servitor care îi umple pipa. Astfel, un locotenent are nevoie de 30 de servitori. Oficialitățile înalte au 10 oameni care îi [250] transportă în baldachin, iar pe lîngă aceștia alți servitori care să transporte cortul și alții care să-l întindă. Așa se întîmplă în toate ramurile activității omenești: orice lucru este cu desăvîrșire
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
altul, care mulge caprele; mai are și un al treilea servitor care îi umple pipa. Astfel, un locotenent are nevoie de 30 de servitori. Oficialitățile înalte au 10 oameni care îi [250] transportă în baldachin, iar pe lîngă aceștia alți servitori care să transporte cortul și alții care să-l întindă. Așa se întîmplă în toate ramurile activității omenești: orice lucru este cu desăvîrșire delimitat de un altul. În ce privește condiția morală a indienilor, este evident că, prin această înrobire a lor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prezent“, îți poate anula condiția ta actuală și te poate proiecta oriunde în univers. O a doua ipoteză este faptul că ei ar fi putut „fermecați“ chiar înainte de a se sui în mașină, dar astfel nu se poate explica neparticiparea servitorilor la vrajă. Un contra argument este faptul că hainele erau murdare și sfășiate (poate de ei înșiși). Lucrurile nu se întâmplaseră acum o sută cinzeci de ani, deoarece ei nu asistau pur și simplu la o scenă de mult întâmplată
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
eficacitate: "Într-o perioadă de recul în fața marilor puteri europene, Poarta avea nevoie de prinți în care putea să aibă încredere și care n-ar fi conspirat cu dușmanul. Domnii pămînteni nu mai erau credibili. Pentru că grecii fanarioți se dovediseră servitori capabili în alte sfere ale administrației, numirea lor în cele mai înalte funcții în principate părea dorită", scrie istoricul american Barbara Jelavich. Prinții greci elită ce locuia în cartierul Fanar din Constantinopol se izbesc de interesele boierilor indigeni care iau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este întrupată de șerbii răsculați, chiar cînd aceste elite se îngrijorează de soarta și de educația lor. Intelectualii sînt îndurerați de starea națiunii lor care conduce la acte de barbarie. "Vai! regretă Micu, cît a căzut de jos națiunea noastră! Servitori și sclavi, proști și ignoranți, săraci și decăzuți! Ar trebui să înceapă să studieze și, studiind, să atingă înțelepciunea, și prin înțelepciune să ajungă la fericire. Și drept conducători, ei ar trebui să aleagă oameni luminați, oameni mîndri; ar trebui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
promisii, decrete de înaintări și puneri în funcțiuni numai e decât o voință stoarsă în momente de nevoie și formulată după voința ministrului, deci asemenea o creație a lui: în fine școala generală de corupțiune preface armata de funcționari, în loc de servitori ai legii, în armată de complici iresponsabili ai unor șefi necontrolabili, se-nțelege de cătră propriile lor creaturi. E evident dar că tot ce e între țară și tron devine o ficțiune, o iluzie ministerială. Acea parte de voință din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Rezultatul? Nul, deocamdată: același imperialism ne impune același sfidător statut. Singura consolatoare diferență: se poate spune orice. Cu voce tare. Inimaginabilă atunci, cînd mă cufundam în singurătatea Sulinei. Singurătatea României. 9 noiembrie Diseară, pe la șase fix. Îngăduiți-i consecventului dumneavoastră servitor din acest colț de pagină (Ziarul de Iași) pe care-l slujește de paisprezece ani să-și încalce, o secundă, statutul de gazetar și să se refere la pictorul din gazetar. Cel blestemat a-și împărți ca un condamnat Ianus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puteri creștine, al căror cuvânt cântărește greu la Constantinopol. Dată fiind această poziție a domnitorului, istoricul ce-și propune s-o fixeze riscă să nu descopere cu exactitate linia ce desparte abilitatea de poltronie. Domnitorul fanariot era, deși nesincer, umil servitor al sultanului, dar în interior făcea figură de despot investit cu toate atributele pendinte, al căror uzaj era îngrădit numai de teama unor grave tulburări ale supușilor, de natură să lezeze interesele suzeranului cu reacții imprevizibile. Oameni ai secolului, cei mai mulți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndată. Oricum, falsul Rege se va întoarce și va propune ca el să fie lăsat să găsească o soluție care să împace toate părțile implicate. Actul ÎI Tabloul 1. Aceeași galerie din castelul Baronului Kelbar. În urmă hotărârii “Regelui”, toți servitorii intonează un cor în care își exprima optimismul privind viitoarea căsătorie a lui Edoardo cu Gilietta. Tânărul le va cere sprijinul și se va arăta optimist în legătură cu posibilitatea de a se însura curând cu Giulietta (Pietoso al lungo pianto...Deh
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ar putea mărită cu unchiul său, speră că poate totuși va fi în stare să se căsătorească cu iubita sa acum, deoarece unchiul său a decis că poate altă femeie ar fi mai indicată pentru el. El relatează toate acestea servitorilor de la curtea baronului. Rezumat : Marchiza știe că cel presupus a fi Ragele Poloniei este în realitate Belfiore, iubitul ei. Ea încearcă să-l facă pe acesta să se dea de gol amenințăndu-l că se mărită cu Contele Ivrea. Când ea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
O singură persoană nu ia parte la bucuria generală, ci își proclama dorința de răzbunare: de Silva. Actul IV: Mască O terasă a Palatului lui Don Juan de Aragon (adevăratul nume al lui Ernani). În timpul solemnităților prilejuite de ceremonia căsătoriei, servitorii observa un om cu un aspect amenințător, învelit într o mantie neagră, purtând o mască pe figură și dând târcoale palatului. Elvira și Ernani sunt plini de fericire, dar în timp ce schimba promisiuni de amor, ei aud sunetul unui corn de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a cerut purtătorului scrisorii să-l evite pe Rodolfo care bănuiește că un complot este în curs. În speranța unei răsplate țăranul înmânează scrisoarea lui Rodolfo. Rodolfo ia scrisoarea și îi aruncă țăranului o pungă de bani. El cheamă un servitor și îl trimite după Wurm. Furia lui Rodolfo nu are margini atunci cand citește scrisoarea și descoperă “mișelia“ iubitei (Oh! Fede negar potessi). Inima lui este zdrobita de trădarea Luisei. El își aduce aminte de o seară înstelata din trecutul nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]