5,267 matches
-
amplasate în zona drumului public are obligația de a solicita acordul prealabil și/sau autorizația de acces de la administratorul drumului, precum și avizul poliției rutiere, chiar dacă odată cu dreptul de proprietate asupra lucrării a fost transmis și dreptul de servitute asupra accesului la drumul public existent anterior intrării în vigoare a ordonanței. În ceea ce privește art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2010, subliniază că situația de fapt este preexistentă intrării în vigoare a ordonanței, precizând că are
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285763]
-
anterior intrării în vigoare a ordonanței. În ceea ce privește art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2010, subliniază că situația de fapt este preexistentă intrării în vigoare a ordonanței, precizând că are calitatea de beneficiar al dreptului de servitute încă din anul 2005, iar tot din acest an are și acces la drumul public. Ca atare, din impunerea obligației de a obține acord prealabil și autorizație de acces și din aplicarea sancțiunii contravenționale pentru nerespectarea acestei obligații rezultă caracterul
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285763]
-
27 august 2010, sau Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002). ... 16. Totodată, Curtea a observat, în ceea ce privește aspectele invocate referitoare la dreptul de servitute deținut în timp, că acestea sunt probleme ce țin de aplicarea și interpretarea legii în contextul dat, nefiind chestiuni ce țin de contenciosul constituțional. ... 17. Cele statuate prin decizia citată își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285763]
-
fi în stare să se manifeste cu forța rațiunii în raporturile din viață și din cadrul statului și că, dimpotrivă, așa cum se constată la nevoie o asemenea viață de sentimente, în realitate, încetează și să se configureze în cea mai rușinoasă servitute și degradare [192]. [...] Chinezii nu au interioritate deplină... La chinezi există meditația, dar în serviciul statului și în folosul public. Pasul imediat următor constă în aceea că voința devine ceva interior și se conformează pe sine în lumea spirituală și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
repetiție grandioasă a lui 1789. Pașoptiștii francezi așteaptă și ei o resurecție-revanșă: Cînd a izbucnit revoluția de la 1848 scrie Quinet n-a existat un om cît cuprinde acest teritoriu care să nu creadă că Franța urma să iasă din cercul servituții în care se învîrtea de la 1815 sub brațul străinătății. Da, toți au crezut că politica invadării dispăruse, că patria renăștea, că jugul cuceririi se sfărîma, că noi ieșeam în sfîrșit din locul blestemat de la Waterloo." Quinet introduce aici o continuitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mici la rangul celor mari. Dar se găsește asemenea în inima omenească un gust depravat pentru egalitate, care împinge pe cei slabi de-a voi s-atingă nivelul celor tari și care face pe oameni de-a prefera egalitatea în servitute inegalității în libertate. Și aceasta e patima de căpetenie a roșiilor noștri. Dar a învățat unul numai abecedarul? Egalitate! Și ca din senin e egal cu economiștii și financiarii și devine director de bancă. Dar are picioarele strâmbe, e cocoșat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avîndu-l în vedere pe vechiul său prieten Mircea Eliade, pe el să-l serbeze lumea; Eliade e quelqu'un, nu ca mine, un pîrlit, ha, ha, ha, nu-i așa?" Ce pandant, peste vreme, cu pișicherul humuleștean din Țicău, nu? Servituțile diplomației. Fiind pe rol trudnicul tratat cu Ucraina, este pusă în balanță o dureroasă alternativă: ori blocăm tratatul și atunci ne blocăm integrarea în structurile euroatlantice, ori acceptăm concesiile (care nu sînt de ici de colo, ci ne impun renunțarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și beneficei permisivități în gîndirea noastră creștină. Începutul însă are nevoie de o continuare judicioasă și perseverentă. Cine ar putea să i se opună de acum înainte, fără riscul oprobriului unei societăți românești care tinde (dramatic) să se emancipeze de servituțile istoriei recente! Să revin la anecdotic. Ies acum pe ușa atelierului, o iau pe Ulița Mare (și pe cea mică) și ascult iar, cu indispusă mirare, cum difuzoarele (unor de tristă amintire stații de amplificare) sparg lumina dumnezeiască a dimineții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se dea în spectacol. Nici nu i-ar mai sta bine s-o facă, așa cum o făcuseră predecesorii săi într-o lume încă romantică. A te da, azi, în spectacol înseamnă pur și simplu a te discredita profesional. Lași această "servitute" curatorului, categorie de gust care, profesional, doar ea poate decide notorietatea. Și poate ostoi puseele egolatre. Internetul concură, și el, la civilizarea creatorului contemporan. În sensul unei afirmări cît mai discrete, mai de bun simț/de bun gust, dar și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o Românie care, oricum, își pierduse identitatea. E parcă în firea (blestemată) a lucrurilor ca această țară, atît de brutal scoasă din legitimul ei context european, să nu-și poată decide tranșant firescu-i statut. Să nu poată ieși de sub dubioasele servituți ale unei istorii impuse prin invazie. Să nu-și poată recupera demnitatea pierdută. Un singur moment a dat semne aproape sigure că totuși se poate. Cel ce fusese unicul în stare să înlăture o dată pentru totdeauna sechelele unei prelungite norme
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de secol totalitar. Dimpotrivă, tînărul (și simpaticul) istoric Adrian Cioroianu oficiază, în scrisul său, în emisiunea deja amintită, un act înțelept de reformulare a istoriei în lungul și lugubrul interstițiu comunist. Aproape nimic din gestica lui intelectuală nu indică obscure servituți, cu atît mai puțin polițe la eventuale presiuni venite dinspre un mental încă așa de marcat colectivist. Spun aproape, deoarece din nou ușor stupefiat nu-mi dau seama ce îl determină pe Adrian Cioroianu să-i trateze, în emisiunile sale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frustrant al războiului (cald), danezul/ olandezul/ suedezul habar nu are ce înseamnă implicare politică. Statele civilizate ale Vestului, cu o istorie lucrînd în chiar această direcție, a civilizației, au avut mereu capacitatea de a-i absolvi pe cetățenii lor de servituțile implicării în politică. Le-au asigurat permanent condiții de a-și face viața zilnică după standarde tradițional împămîntenite convulsiile politice rămînînd în atribuția, exclusivă, a politicienilor. Atenție însă: a politicienilor de profesie. Nu a amatorilor. Amatorii de activism răsăritean, mulat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ori. Creșterea populației urbane, un fenomen caracteristic perioadei de destrămare a feudalismului și de ascensiune a capitalismului, are loc pe calea sporului natural și pe calea imigrării externe și interne. Dictonul: „aerul de oraș te face liber” (adică liber de servituțile feudale) era aplicabil și la noi în acea epocă într-o bună măsură, în condițiile când la sate dominau relațiile de producție feudale, „robia clăcii”. Spunem numai într-o bună măsură deoarece în Moldova acelei perioade, spre deosebire de Apusul Europei, nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în alăturarea la ruși și încheierea alianței, „eventualitatea eliberării țării fiind prea apropiată și prea atrăgătoare. Dar alternativa victoriei făcea loc altor două, ceea ce Cantemir nu ignora. Moldova putea deveni o țară mai liberă sau putea trece într-o nouă servitute politică, aceea țaristă. Ca și oamenii politici de mai târziu, Cantemir era deci atent la condițiile și prețul cu care Moldova putea scutura jugul otoman”. Se știe că, după înseși spusele țarului și, în general, ale contemporanilor inițiați, textul așa-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult decât oricând înainte. Grupări fanariote și o mică parte a boierimii autohtone au adoptat, din motive diferite, o conduită filootomană. Cei dintâi își vedeau amenințate privilegiile unui regim pe care-l întruchipau, ceilalți - neîncrezători într-o eliberare fără o servitute cu limite imprevizibile. Fapt este că majoritatea românilor spera în abolirea suzeranității otomane și într-un viitor mai bun, „creștinește” ocrotit. Domnitorul Munteniei, Grigore al III-lea Ghica, a fost cel care, la îndemnul francezilor, a contribuit mult la declanșarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rumianțev scrisori ale împăratului Leopold I prin care făgăduia „ajutorul slobozeniei acestor două țări de supt jugul turcesc”. Rumianțev i-a dat recomandări către Panin. Este relevantă dorința de a evita retrocedarea Principatelor către Poartă, chiar cu prețul acceptării altei servituți, rusă sau habsburgică. Acesta era însă în acel moment un preț inoperant - o știa și Mihai Cantacuzino. Cuvântul stăpânire avea, dealtminteri, repetăm, înțelesul de protecție, de vreme ce țara și-ar fi conservat „drepturile și privileghiile”. O lună mai târziu, deci în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căutarea unui model 1.10. Educația - o relație privilegiată 2. Confluențe și contradicții formative 2.1. Conflictele valorice și exigențele formării 2.2. Învățăm și ne formăm. Dar pentru când? 2.3. Uimirea și Întrebarea - garanții ale Învățării 2.4. Servituțile evaluării 2.5. Cu ce rămânem după ce ieșim dintr-un muzeu 2.6. Jocul și jucăriile - valențe formative 3. Globalizare, tehnologizare, Învățare 3.1. Educația Într-o societate globalizată 3.2. Impactul tehnologiilor actuale asupra personalității tinerilor 3.3. Mediul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai departe sau Întorc pe toate fețele punctele noastre de vedere. Și asta pentru a nu rămâne cu răspunsurile noastre, ci pentru a ne ridica, dimpreună cu ei, din Întrebare În Întrebare, tot mai sus, spre zările cunoașterii. 2.4. Servituțile evaluării Fiecare dintre noi a resimțit pe propria piele „povara” evaluării, respectiv tensiunea de dinaintea unui examen, stresul inerent al derulării acestuia, reverberațiile lui În timp asupra persoanei În cauză. În loc ca acest proces să fie transformat Într-o „sărbătoare” a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prin noile instrumente intervine cu multe bariere, dar deschide și alte porți ce vor fi potențate grație unor abilități tehnice. Ceva se pierde, dar, pe de altă parte, se poate câștiga. Noile tehnologii de comunicare creează noi oportunități, dar și servituți privind prezența noastră pe scena socială. Noul spațiu facilitează o extensie virtuală, o multiplicare a prezenței noastre, o ubicuitate nemaiîntâlnită și neimaginată (În același timp, cineva Îmi citește un articol dintr-o revistă digitală, altul Îmi poate studia curriculum vitae
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
spațiu (cu ea Însăși sau cu altele). O informație „aruncată” În cyberspațiu poate afecta pe oricine, În orice moment, după ce a fost receptată. Accesul la informație nu mai poate fi controlat, regizat, limitat. Spațiul informațional constituit presupune virtuți, dar și... servituți! Comunitatea virtuală de Învățare se adaugă, firesc, la cea reală, relativizând-o, prelungind-o și complicând-o. Ea nu se mai definește prin proximitate fizică. Noul spațiu virtual recuperează câte ceva din notele spațiului real, dar aduce ceva În plus. Posibilitatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
implementare a principiilor neoliberale ce reglează universul academic În consens cu legile economiei de piață, la urmărirea cu obstinație a profiturilor financiare, și mai puțin a celor culturale sau umane. Actualul „boom” universitar, justificat parțial după decenii de opreliști și servituți (vă mai aduceți aminte cât de greu se intra cândva la facultate, concurența ajungând la 8-10 candidați pe un singur loc?), nu are cum să nu nască alte tipuri de efecte nu mai puțin periculoase sau perverse. Masificarea studiilor superioare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a artei, A. a avut și preocupări pur literare. Cronicar la reviste populare sau la cotidiene de prestigiu, cum erau „Vremea” ori „Adevărul”, el recenzează cărțile noi, dând în genere aprecieri juste, iar în disputele vremii exprimă opinii de bun-simț. Servituțile gazetăriei apasă vădit asupra scrierilor sale literare. Mai toate cronicile rimate din „Țara” și din „Patriotul” sunt facile, însă A. dispunea de unele resurse poetice. Balada Don Zaneto și poemul Balul stelelor relevă un umor de calitate, iar Sonet, o
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
cu abilitatea construirii dialogului și fără grosolănia rizibilă a altor scrieri teziste din epocă (a putut fi apropiat, astfel, de Desfășurarea lui Marin Preda). Reportajele literare din volumele Victoria de la Oltina (1961) și Arpegii la Siret (1964) sunt, bineînțeles, tributare servituților epocii: autorul sesizează și prezintă, prin prisma ideologiei comuniste, transformările prin care trec diverse medii sociale în condițiile „construirii socialismului”. Informația e amănunțită, trimiterile la istorie permanent prezente, ispita enciclopedică emană din fiecare reportaj. Scriitorul înregistrează cu atenție și se
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
universale, începând cu antichitatea latină (Horațiu, Lucrețiu), trecând prin Shakespeare și dramaturgia clasică germană, pentru a se opri la poezia europeană modernă - Rimbaud, Baudelaire, Stefan George, ori la proza lui Cesare Pavese. Redusă ca întindere, creația sa originală vorbește despre „servituțile”, dar și despre „măreția” unei inteligențe ieșite din comun, dispusă să pună în joc atât atributele unei erudiții lipsite de ostentație, cât și rigoarea unui spirit critic în stare să întrețină viața operei și să-i găsească accentul specific în
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]
-
Teatru. Hoții, București, 1969; Cesare Pavese, Poeme, pref. trad., București, 1971; Poeți ai expresionismului, București, 1971 (în colaborare cu Dan Constantinescu și Petre Stoica). Repere bibliografice: Adrian Beldeanu, Nicolae Argintescu-Amza, „Expresivitate, valoare și mesaj plastic”, SPM, 1973, 143; Andrei Pleșu, Servituțile și măreția inteligenței, CNT, 1973, 32; Mircea Iorgulescu, N. Argintescu-Amza, „Expresivitate, valoare și mesaj plastic”, LCF, 1973, 35; Barbu Brezianu, N. Argintescu-Amza, LCF, 1973, 37; Gheorghe Grigurcu, N. Argintescu-Amza, F, 1973, 9; Dicț. scriit. rom., I, 120-122. T.T.
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]