2,502 matches
-
Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se-ncastră Și în slova seculară. Limba noastră e-o licoare, Are gustul din buchetul Ce îl plânge și îl doare Pe sfinția sa, Poetul.
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată la Domnul. Sunt surori râvnitoare, harnice, rugătoare, ascultarea fiind cea
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înțelepciunea Limbii Române, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364396_a_365725]
-
totuși fugoasă, a omului Gheorghe Neagu tocmai pentru că s-au făcut puține referințe asupra acestor aspecte dureroase, care afectează buna devenire a spiritului vrâncean. Acesta e omul, omul de inițiativă și de acțiune Gheorghe Neagu. Dar scriitorul? De unde-și trage sevele prozatorul și cum ajung să se întrupeze în partitură epică? Lecturându-i ultima carte, „Purtătorul de cruce”, constat că n-are o aplecare anume pentru o ontologoe mai specială din care să-și extragă subiectele narative și nu sepune unei
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VERDE CRUD Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Verde crud (bacovianul) însenină blânda zare Seva scoate însetată psalmodii de clorofilă Parcă tremură o umbră în oglinzi retrovizoare Eu mănînc de raze luna în poem filă cu filă. Se desferecă o pleoapă cu un sâmbur de lumină Lăsând ochiului apusul: două emisfere-n cer Una alteie
VERDE CRUD de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364458_a_365787]
-
ȚENE Gândul meu, corabie... Plouă de s-a umplut cerul de apă și jos s-au golit fluvile toate, pînă și căprioarele se-adapă din norii saturați de râuri, pădurea și-a trimis rădăcinile-n cer umplându-și frunzele de sevă pentru animalele ei ce pier. Iarba își trimite culoarea în nori întorcându-se încărcată de rouă în zori, cântecul păsărilor o ia razna spre zare și se-ntoarce în aripi cu-o mare. Plouă dinspre izvoare de un an de
GÂNDUL MEU, CORABIE... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364554_a_365883]
-
femeia trece ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun măduvă în coloană de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Măduva zilei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MĂDUVA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361366_a_362695]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SONETELE NOPȚII-LACRIMILE STELELOR Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Își plânge iarna lacrimile-n stele, Sonete amorțite-n pragul serii, Mă plâng astrale dorurile mele Cu fantezii în sevele tăcerii. Un bob de lună a căzut pe noi Ca o părere într-un vis incendiar, În care zboară apele din ploi În albele zăpezi rânjind barbar, Schimonosite de o notă de pian Pe-o clapă lipsă din solfegiul nopții
SONETELE NOPŢII-LACRIMILE STELELOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361419_a_362748]
-
METAFORA RUGINII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Metafora ruginii Floarea ruginii fumurie Coagulează metafora la loc Și rădăcinile-ntoarse-n tăcerea azurie Clocotesc a sevă,fluierînd din soc. Gândește mersul osul de oxigen A măduvei umplută cu apus Spre ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
tale - semințe de lună; În arcul privirii captiv îmi e visul, Captivă sunt eu în aprinsă cunună. Înlănțuie-mi suflet în taină, în șoapte, Pocal nevăzut unde visul suspină, Când zorii își lasă iubirile coapte Să bea tot nectarul din seva divină. Din sufletul tău s-a născut o genune, Din inima ta - o steluță nătângă; În brațele crengi o minune apune, Dar alta-i ia locul în partea mea stângă. 9 august 2011 Referință Bibliografică: Erotică / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare
EROTICĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361503_a_362832]
-
cândva Tudor Arghezi la adresa „Luceafărului” poeziei românești. Cuvinte pe care le păstrez în inimă încă din anii adolescenței întrucât îi defineau, până-n cea mai adâncă fibră, condiția geniului pe pământ. Scris a fost ca rădăcina lui Eminescu să-și tragă seva din Țara de Sus, din Ipotești, un ținut magic, acoperit de coline, păduri și ape albastre precum Infinitul. Un loc devenit sacru prin „rodirea” acestui geniu. Dincolo de „neliniștile metafizice” care-i bântuiau Spiritul, cu întrebări existențiale, Eminescu rămâne un romantic
EMINESCU-FLACĂRĂ ŞI GENIU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361563_a_362892]
-
ce parte vreau să arăt nonacțiunii că iarna are suflet, arde și ninge sunt de neoprit colinda pune zilei de mâine masca mimând porții egal între anotimpuri peste reveria ultimei opriri înăuntrul din mine aprinde istovitor poarta liniștii iernii * prin seva gorunului trece nisipul frunții preaplinul de nea al cuvântului fulg alb * din iarnă rămâne doar suspinul sunetul liniștii mă veghează strivindu-mă candela arde Referință Bibliografică: Liniștea iernii / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul II
LINIŞTEA IERNII de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361569_a_362898]
-
Coborî din vis că din străveche runa Cum ochiul de Luceafăr luminează Întreaga bolta de simțire treaza Și lauri veșnici fruntea-ți încununa. * * * * * Străbați genune și te-ntrupi aieve Cutrierând adâncuri răcoroase Și te-nsoțesc ondine luminoase Născute chiar dintr-ale apei seve. * * * * * Se risipesc în urmă tulburi nouri Și zvonuri de daimonic frig, hlamida Desăvârșesc privirea ta livida Și blânde se aud pe rând, ecouri; * * * * * Te rătăcești fecund în somnul firii Străluminând o lume fără seamăn Alături de Hyperionul geamăn Născând un vis
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
rămăsese uitat un măr din care lipsea o singură mușcătură. Suficient ca să putrezească până mâine dimineață! își spuse el în timp ce bea cu înghițituri lacome direct din sticla de apă. Câtă trudă zadarnică, din pânza freatică spre rădăcini, apoi concentrarea de seve care urcă și urcă spre ramuri și frunze, în fine bobocul și floarea neștiutoare, îmbujorată, ademenitoarea de fluturi, cutremurarea pistilului presărat cu polen și primul boț al fructului, crud și acru, strepezitor de dinți, urmat de pârgul rumeniu, lucios, aproape de
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de reaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
fără mască. Pe drept cuvânt un critic că Heike Marx scria în “Rheinpfalz”că operele lui Pintea demonstrează triplu: o estetică proprie, o perfecție tehnică mirabila și o extragere din diverse izvoare a gustului sau pentru conținuturile spirituale pline de seva fanteziei creatoare. Iar Gerardo Cossio, în publicația “Vernice di Veneția”, putea vorbi de diafana și delicată sonoritate a operelor (”Venti acquatinte di Pintea”) acestui artist cu simțul arheologiei antice și cu nostalgia unei eternități regăsite că despre niște opere ingenioase
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
obolul faptelor și-l varsă în a istoriei făptură dar numai unora li-i dat prin vise, scopuri și avânt amprenta pe-al ei spirit să și-o pună ca să ne fie-nvățătură că nu din căldicel ea-și trage seva ci recele și caldul tată-i sunt și mumă.) Învingătorii stabilesc apoi hotarul dintre fals și adevăr și cât din toate poate fi cuprins în niște cărți ce trase sunt de păr. Ideea asta genială va fi-ntărită lapidar de spusa
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
de la Năsăud, Lucreția Mititean a mulțumit clujenilor pentru invitația făcută și pentru căldură cu care au fost primiți în mijlocul lor ca să vorbească despre realizările lor în universul cuvântului scris, în cadrul „ASTREI“ sau în viață comunităților locale din care își trag sevele. Universitară Luciana Vlad, psihologul apropiat sufletește de scriitori, a încheiat ședința de cenaclu cu o Pastilă despre inteligența. Ziua atât de densă în manifestări culturale s-a încheiat cu o agapa prieteneasca, prilej pentru musafiri să se cunoască mai bine
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
aș putea spune în urma săvârșirii acestui act cultural la care m-a îndemnat Dăruitoarea, cu frumos folos pentru mine, e că, și la a doua lectură, cartea a dezamorțit în sufletul-mi rutinat de cotidianul anost, în care recad mereu, seva aceea adormită care - ca să folosesc o comparație - în lumea vegetală, atunci când vine vremea, dă naștere Primăverii. Reflecțiile sensibile ale autoarei, provocate de “La primavera” lui Botticelli, mi-au indus acest gen de regenerare sufletească în timpul citirii textelor cărții dăruite. Cartea
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
Ponta face, azi, demersuri / Epigrama să ajungă / Un catren cu... două versuri»; George Zarafu, 80 - Definiție: «Frumoasă-i epigrama ! Că un nufăr ! / Când fluturi și albine-i dau ocol ! / Dar nu uitați ! O scriu fiindcă sufăr / Că poanta-și trage seva din nămol.» s. a.). Caricaturi, portrete „în penița“ / „tus roș-negru“ poartă nume celebre: Al. Clenciu, Gh. Constantinescu, Nicolae Petrescu-Găină s. a.; iar caricaturistul Gabriel Bratu publică sub titlul Penițe de aur ale caricaturii românești, cateva pagini (32 și 33), mai mult ca
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
vânt spre altarul de frunze moarte. Încă nu s-a hotărât pe care drum să pornească. Se mai leagănă și acum. Uite-o! E atâta de grațioasă. Se leagănă. Necunoscutul îi sporește neliniștea și frunza încercă să-și mai adune sevă din uscăciunea ființei pentru a nu se dezlipi încă de creanga umedă. E ca o podoabă a unei primăveri uitate. În tot acest zbucium frunza dă de înțeles că nădăjduiește o lumină ... Picături de apă! ... O să plouă. Frunza a fost
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 966 din 23 august 2013 Toate Articolele Autorului Zăpezi trandafirii căzute-n toiul verii Pe trup de odaliscă în umbre se desfac. Din vechi vase de jad lumini o-mbrățișează, Pietriș din seva zilei și lebede ce tac. Din roșii orhidee pe buzele-i se scurge Ca dintr-un taler miere - dulceață de grădină. Ființa ei e murmur de nuferi albi pe frunze, Tulpini ce la picioare, adânc i se închină. Înlănțuită-n
NAŞTEREA LUI VENUS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362869_a_364198]
-
completă. Documentele au fost distruse sau microfilmate, au fost puse pe durată nelimitată în seifurile care ascund secrete murdare « de interes național ». Să ucizi un viitor foarte mare poet al țării, înzestrat cu daruri celeste, adăpându-se cu lăcomie din sevele pure ale acestui pământ, brusc dumerit asupra jugului, minciunii și ororii, precis de neînduplecat, nu e un lucru simplu: urmele, oricât le-ai îngropa, ies mereu și mereu la suprafață și, ca în basmele ezoterice, sângele tânăr cere izbăvirea”. De
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
basilica.ro/Inaltarea-domnului--ziua-eroilor-sarbatoare-nationala-a-poporului-roman-106804.html - 19 mai 2015). Cuvânt - Panegiric la Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data de 21 mai, Dumnezeu a rânduit ca Biserica să prăznuiască pe cele două mlădițe pline de seva Duhului, pe mărgăritarele Bisericii, pe luminătorii și risipitorii păgânătății, pe cei întocmai cu Apostolii cinstiți și lăudați, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Altfel spus, prin acești sfinți, care în acest an - 2015, sunt pomeniți odată cu Praznicul Înălțării
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
aproape de cer! Cât de fascinantă este noaptea și cât de insuportabilă e ziua când roata aceea de foc te pârjolește cu fierbințeala ei! PRINȚESA: E insuportabil pentru neamul vampiric! Soarele și ziua nu sunt amicii noștri. În schimb noaptea reprezintă seva existenței noastre cu vraja și plăcerile sale... Dar să intrăm, contelui nu-i place așteptarea. INT. / SALONUL DIN CASTEL / NOAPTE Ajung în fața unei uși uriașe poleită în aur care se deschide singură. Pășesc precauți, unul lângă celălalt, într-o încăpere
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]