1,631 matches
-
își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul obține o imagine virtuală și mai mare decât obiectul. 16. Putem obține o imagine mai mare decât obiectul cu o oglindă plană sau sferică. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna virtuală. O lentila biconvexă poate avea distanța focală f = 30cm. Asociind o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală mărită a unui
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
c) lentilele cu marginea groasă; d) lentilele biconcave. 7. Convergența unei lentile plan convexe: 36 a) se măsoară în metri la minus unu; b) depinde numai de indicele de refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
viteza c, indiferent de condiții ; d. are sarcină electric pozitivă. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 56 1. Distanța focală a unui sistem de două lentile sferice subțiri alipite, având convergențele C1 = 4 dioptrii și C2 = − 2 dioptrii este: a. 12,5 cm ; b. −12,5 cm ; c. 50 cm ; d. − 50 cm. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
sistem de două lentile sferice subțiri alipite, având convergențele C1 = 4 dioptrii și C2 = − 2 dioptrii este: a. 12,5 cm ; b. −12,5 cm ; c. 50 cm ; d. − 50 cm. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
dintre sticlă îindice de refracție nS ) și aer înaer = 1). Unghiul de refracție este de 90°. În acest caz, este corectă relația: a. sini > nS ; b. sini = 1/ nS ; c. sini > 1/ nS ; d. sini < 1/ nS . 4. Două lentile sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea: a. 4δ; b. 8δ; c. 12 ; d. 16 δ. 5. În cazul producerii efectului fotoelectric
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
incidență este i = 30°, unghiul de refracție are valoarea: a. r = 30°; b. r= arcsin 3/8; c. r= arcsin 3/4; d. r = 90°. 6. O lentilă plan convexă, confecționată din sticlă optică, cu raza de curbură a suprafeței sferice de 20cm, este utilizată pentru a proiecta pe un ecran imaginea unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală îsistemul se află în aer). Dacă obiectul este plasat la 50cm de lentilă, imaginea obținută pe ecran este de patru
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
care se refractă raza de lumină la trecerea din sticlă în apă este: a. arcsin 0,562; b. arcsin 0,625; c. arcsin 0,724; d. arcsin 0,856. 3. O lentilă plan convexă cu raza de curbură a suprafeței sferice de 10cm este confecționată dintr-un material care are indicele de refracție n = 1,5. Distanța focală a lentilei este: a. 10cm; b. 20cm; c. 25cm; d. 50cm. 4. Două lentile convergente cu distanțele focale f1 = 20cm și respectiv f2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentile are convergența de 5 dioptrii. Distanța focală a celei de a doua lentile este: a. 10 cm; b. 20 cm; c. 30 cm; d. 40 cm. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este: a. 14 cm; b. 25 cm; c. 30 cm; d. 36 cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu ramura posterioară mai lungă, terminată cu o teaca fertilă și cea anterioară terminată cu o teacă mai mică, tot fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este o tetranuculă, cu nucule sferice, de 2-3 mm diametru, netede, brune, cu dungi mai închise. În scop medicinal se utilizează frunzele și herba de jaleș (Folium Salviae și Herba Salviae). Principiile active din frunze sunt reprezentate în principal de uleiurile volatile. Conținutul în ulei variază
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
este cea care determină direct capabilitățile cinematice și funcționale ale acestuia. Analiza cinematică a unui robot industrial se efectuează în funcție de următoarele elemente: o tipul de sistem de coordonate al spațiului de lucru al robotului, care poate fi cartezian, cilindric sau sferic; o numărul de grade de libertate, N, pentru robot; o tipul mișcărilor corespunzătoare fiecărui grad de libertate, acestea putând fi de translație (T), respectiv de rotație (R). o succesiunea mișcărilor. Schema cinematică structurală va fi impusă de: forma, dimensiunile și
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
4. clasificarea sistemelor disperse după forma unitații cinetice; 5. clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai mici decât cele vizibile la microscopul obișnuit, deci a căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor disperse după rază se poate
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
însăși noțiunea de grad de dispersie sau suprafață specifică nu are sens pentru soluțiile moleculare, pentru motivul că ele sunt lipsite de suprafața interioară. Deci gradul de dispersie este de fapt inversul fazei unităților cinetice. Dacă particulele fazei disperse sunt sferice, cubice, octaedrice, mărimea lor este determinată de o singură valoare - raza, respectiv latura - și se numesc particule izodiametrice. De obicei particulele sunt asimetrice, deci anizodiametrice și pentru a le caracteriza vor fi necesare două sau trei valori. Dacă dimensiunile tuturor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată, dar în realitate au o suprafață interfazică mare. Ele se formează din sisteme corpusculare prin unirea acestora printr-un număr limitat de puncte, astfel că mediul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată, dar în realitate au o suprafață interfazică mare. Ele se formează din sisteme corpusculare prin unirea acestora printr-un număr limitat de puncte, astfel că mediul de dispersie și faza dispersă
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
interfazice și unele proprietăți specifice (mobilitatea unității cinetice, vâscozitatea sistemului, capacitatea de difuzie a luminii sau proprietățile mecanice ale sistemelor coerente). După forma unității cinetice se disting următoarele sisteme: a.sisteme izometrice sau izodiametrice - cu cele trei dimensiuni apropiate (coloizi sferici sau globulari și coloizi care au formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de difuzie a luminii sau proprietățile mecanice ale sistemelor coerente). După forma unității cinetice se disting următoarele sisteme: a.sisteme izometrice sau izodiametrice - cu cele trei dimensiuni apropiate (coloizi sferici sau globulari și coloizi care au formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de a coloizilor sferici). b.sisteme anizometrice sau
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de a coloizilor sferici). b.sisteme anizometrice sau anizodiametrice - în care una din dimensiuni este mai mare decât celelalte două (forme de bastonașe, fibrele sau formele elipsoidale de rezoluție în jurul axei mari). c.sisteme lamelare în care două dimensiuni sunt mult mai mari decât
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
în unitatea de volum (c∙NA). (2) Particula se depleasează într-un mediu vâscos, forței de divuzie i se opune forța rezistenței vâscoase a lui Stokes, definită de egalitatea: (3) în care: * coeficientul de vâscozitate al mediului r raza particulei sferice v viteza particulei La echilibru, când particula se deplasează cu o mișcare uniformă cele 2 forțe sunt egale: (4) respectiv, (5) de unde, (6) Numărul de moli ce difuzează în unitatea de timp, respectiv viteza de difuzie este egal cu numărul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
lungimea porilor nu coincide cu grosimea membranei și (S) secțiunea tuturor porilor prin care are loc diuzia, trebuie evaluată experimental. Legea a doua alui Fick a fost aplicată pentru determinarea coeficientului de difuzie la soluri metalice, presupunând că particulele sunt sferice, s-a evaluat raza. În scop orientativ se dau câteva soluri: Valorile obținute pentru determinarea particulelor au fost verificate și prin alte metode găsindu se o bună concordanță. Din datele prezentate se observă că la soluri coeficientul de difuzie este
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
soluri coeficientul de difuzie este mult mai mic decât la soluții - dispersii moleculare - la care ordinul de mărime este 10-5 cm 2∙sec-1. Trebuie precizat că relația lui Enstein pentru coeficientul de difuzie este valabilă nu numai pentru cazul particulelor sferice suficient de mari, comparativ cu drumul liber mijlociu al moleculelor mediului de dispersie. Pentru cazul în care r<l, sau particulele sunt nesferice se utilizează pentru coeficientul de difuzie, ecuația: (25) în care A are diverse expresii funcție de forma particulei
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sau particulele sunt nesferice se utilizează pentru coeficientul de difuzie, ecuația: (25) în care A are diverse expresii funcție de forma particulei. Astfel în 1936 Perrin propune pentru particulele coloidale elipsoidale expresia: (26) în care: D0 - coeficientul de difuzie a particulei sferice ; a - semiaxa mică ; b - semiaxa mare a elipsoidului. O altă latură aplicativă a coeficientului de difuzie este posibilitatea evaluării masei moleculare sau a masei de particulă. Pentru a găsi relația matematică de legătură, vom considera cazul particulelor sferice când se
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a particulei sferice ; a - semiaxa mică ; b - semiaxa mare a elipsoidului. O altă latură aplicativă a coeficientului de difuzie este posibilitatea evaluării masei moleculare sau a masei de particulă. Pentru a găsi relația matematică de legătură, vom considera cazul particulelor sferice când se poate scrie egalitatea: (27) în care V - volumul molar care poate fi înlocuit cu produsul între masa M și volumul specific al fazei dispersate V2. (28) de unde raza este dată de expresia: (29) Înlocuind în relația (12) rezultă
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
utilizarea expresiei:0(32) unde TS și ηS sunt temperatura și vâscozitatea solventului în condiții standard, iar T și η mărimile respective în condiții experimentale. Interpretarea coeficienților de difuzie este complicată deoarece intervine forma diferită a unității difuzate de cea sferică și solvatarea unității difuzante. De obicei forma diferită de cea sferică se întâlnește la coloizii liofobi, iar solvatarea la cei liofili. Dacă ne referim la hidratarea unității cinetice difuzante, raza particulei solvatate poate fi exprimată funcție de gradul de hidratare. Să
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
vâscozitatea solventului în condiții standard, iar T și η mărimile respective în condiții experimentale. Interpretarea coeficienților de difuzie este complicată deoarece intervine forma diferită a unității difuzate de cea sferică și solvatarea unității difuzante. De obicei forma diferită de cea sferică se întâlnește la coloizii liofobi, iar solvatarea la cei liofili. Dacă ne referim la hidratarea unității cinetice difuzante, raza particulei solvatate poate fi exprimată funcție de gradul de hidratare. Să notăm cu δ1 gradul de hidratare sau numărul de grame de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
x și timpul t (figura (b)) se folosește expresia: (36) obținută prin derivarea ecuației (34). Forma gaussiană a curbelor de distribuție descrise de ecuația (36) permite obținerea unor coeficienți medii de difuzie acceptabili chiar în cazul sistemelor polidisperse. Pentru particulele sferice, coeficientul de difuzie este dat de legea lui Stokes - Enstein: (37) iar pentru particulele asimetrice, coeficientul de difuzie este în mod corespunzător mai mic. Determinarea coeficientului de difuzie se face cu ajutorul unor aparate, dispozitive numite difuziometre. II.3. Sedimentarea Particulele
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]