4,171 matches
-
5 milioane de moldoveni trecându-l dintr-o parte într-alta. La 23 Iunie 1990 s-a adoptat declarația privind suveranitatea țării. Frontul Popular și-a ținut al doilea congres în Iunie 1990, iar la 27 August 1990 s-a sfințit statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău de Ierarhi și preoți de pe ambele maluri ale Prutului. La 16 Decembrie 1990 s-a adoptat proclamația celei de-a doua Mari Adunări Naționale privind independența Basarabiei, ilegalitatea pactului din 1939 și reintegrarea
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
din loc...în loc!Valer Popean,Târnăveni... XIX. TÂRZIU ÎN NOAPTE, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. Târziu în noapte Târziu în noapte ne iubeam Nebuni,pe răstigniri florale, Cu ploaia ce bătea în geam, Sfințeam plăcerile carnale, În miez de noapte,dezgoliți, Trântiți pe canapeaua moale, Păream de soarta păcăliți Pierduți prin trupurile goale, Eram doar goi,prin timp trecut, Pierduți,râzând de bătrânețe, Încremeniți că ne-am pierdut, Doar soarelui dădeam binețe, Pierduți în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
timp, Pierduți în tot ce n-am să fiu, Schimbându-ne prin anotimp Ne transformăm în verde viu! Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Târziu în noapteTârziu în noapte ne iubeamNebuni,pe răstigniri florale,Cu ploaia ce bătea în geam,Sfințeam plăcerile carnale, În miez de noapte,dezgoliți,Trântiți pe canapeaua moale,Păream de soarta păcăliți Pierduți prin trupurile goale,Eram doar goi,prin timp trecut,Pierduți,râzând de bătrânețe,Încremeniți că ne-am pierdut,Doar soarelui dădeam binețe,Pierduți în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
-n orice loc, Să vă fie cu temei Ziua toată, viața toată, Până-n marginile ei Ca agheasma de curată! Azi e-Ajun de Bobotează, Mâine-n chip de porumbel Duhul pe aceeași rază Se pogoară peste El! Apele sub cer sfințească În același Singur Crez Orice ființă omenească Pregătită de Botez! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ajunul Bobotezei... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Nicoară Horia : Toate
AJUNUL BOBOTEZEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382839_a_384168]
-
de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se închină, o sărută, se sfințesc și sfințesc icoana cu lacrimile, cu credința și cu căldura inimii lor!... O alta dintre cele mai importante icoane săvârșitoare de minuni din țara noastră este cea de la frumoasa Mănăstire Dintr-un Lemn, din Județul Vâlcea, importantă ca frumusețe artistică
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se închină, o sărută, se sfințesc și sfințesc icoana cu lacrimile, cu credința și cu căldura inimii lor!... O alta dintre cele mai importante icoane săvârșitoare de minuni din țara noastră este cea de la frumoasa Mănăstire Dintr-un Lemn, din Județul Vâlcea, importantă ca frumusețe artistică și grad
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
sus se-aude-un clopot ce-a răgușit strigând pe undeva prin vreme cu vocea tremurând, doi îngeri trag cortina împleticiți în cruci , dar vai...nu mai au pene, nici aripi, parcă-s prunci, ce prunci?... bătrâni de vină își caută veșmântul sfințit cu puritate, la zei și-au dat cuvântul că nu-și vor vinde nimbul la demoni sau la iele, nici aripi nu vor pierde, chiar dacă-s foarte grele, dar i-au uitat sărmanii prin cimitire pline, sau prin biserici goale
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai clopotul bate, nesațul, parcă-i viu Se aud încă voci prinse-n dărâmături. Unde sunteți părinți? Unde sunt frații mei? Strigă unul rănit și pierdut prin mulțimi, Parcă nu mai sunt sfinți, parcă nu mai sunt zei, Unii calcă-n altar și se cred serafimi. Numai ulii sunt treji, după leșuri dau goana, ... Citește mai mult Ce tablou nefirescUnii stau rezemați de hotarele lumiiși privesc plictisiți fumul gros, risipit,Alții dau foc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai clopotul bate, nesațul, parcă-i viuSe aud încă voci prinse-n dărâmături.Unde sunteți părinți? Unde sunt frații mei?Strigă unul rănit și pierdut prin mulțimi,Parcă nu mai sunt sfinți, parcă nu mai sunt zei,Unii calcă-n altar și se cred serafimi. Numai ulii sunt treji, după leșuri dau goana,... Abonare la articolele scrise de ana podaru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
vesel la malul unui rîu, în zbucium de lăute și ștreanguri iluzorii, prin nunți mistificate sub ploi de-orez și grîu, orașu-acesta mamă și tată vrea să-ți fie cînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid, cînd te sfințește cioara, din zbor, pe pălărie, sub un noian de patimi ce-nșeală și ucid. Și-atunci îți crește-n suflet, ca un copil isteric, dorința ta de-a mulge din papuri lapte prins, și-o iei pe arătură, tiptil, spre
PLOI DE GRÎU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383069_a_384398]
-
-i bine sau e rău,Dar voi purta durerea iar cu mineCăci ea, de fapt, e numai chipul tău.... IV. GLOSSA VEȘNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU), de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. Numele-ți sfințit de stele A eternizat cuvântul, Mările te-aduc și ele Azi, înseninând pământul. Dacă cerul lăcrimează Și te-mbracă-n veșnicie, Tu de-a pururi ne veghează Lăcrimând cu poezie. Noaptea curge-ntre ruine Și îți cântă o baladă, Inimile
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
de-a pururi ne veghează Lăcrimând cu poezie. Noaptea curge-ntre ruine Și îți cântă o baladă, Inimile sunt străine, Cine rana să le-o vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele, Mai răsune` sub cerneală Numele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclină Ori te strigă depărtarea, Toți poeții se închină Și îți lasă neuitarea. Fila vremii te jelește Și o mângâie doar vântul, Doar iubirea-ți ce doineste A eternizat cuvântul. Citește mai mult Numele-ți
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
de stele. Dacă plopii se înclină Ori te strigă depărtarea, Toți poeții se închină Și îți lasă neuitarea. Fila vremii te jelește Și o mângâie doar vântul, Doar iubirea-ți ce doineste A eternizat cuvântul. Citește mai mult Numele-ți sfințit de steleA eternizat cuvântul,Mările te-aduc și eleAzi, înseninând pământul.Dacă cerul lăcrimeazăși te-mbracă-n veșnicie,Tu de-a pururi ne vegheazăLăcrimând cu poezie.Noaptea curge-ntre ruineși îți cântă o baladă, Inimile sunt străine, Cine rana să
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
-n veșnicie,Tu de-a pururi ne vegheazăLăcrimând cu poezie.Noaptea curge-ntre ruineși îți cântă o baladă, Inimile sunt străine, Cine rana să le-o vadă?Tu cunoști a lumii boală,Vindeci patimile grele,Mai răsune` sub cernealăNumele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclinăOri te strigă depărtarea,Toți poeții se închinăși îți lasă neuitarea.Fila vremii te jeleșteși o mângâie doar vântul,Doar iubirea-ți ce doinesteA eternizat cuvântul.... V. SONETUL PĂMÂNTULUI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
V. SONETUL PĂMÂNTULUI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2163 din 02 decembrie 2016. Să vindecăm pământul de durere! Mai vreau decât o lacrimă cerească În dragoste curată să-nvelească Această lume frântă de tăcere. Numai iubirea poate să sfințească Și să îmbrace clipe efemere, Când omul nu putea-va să mai spere Doar să deschidă poarta-i îngerească. Privesc în ochii lumii fără teamă Și văd cum deseori se risipesc. Dacă iubirea, prin frumos, îi cheamă, Ei se ascund
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
brațele purpurii ale reveriei și lasă clipele ostenite să adoarmă pe umerii nemuririi fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele învață să zâmbească într-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine. E vremea amurgurilor din noi Care ard pe rugul eternității.... ... Citește mai mult Amurgul dintre noi e o povestescrisă în frânturi
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
e o povestescrisă în frânturi de timppe brațele purpurii ale reverieiși lasă clipele ostenitesă adoarmă pe umerii nemuririifără să-și ia rămas bunde la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintireîntr-un decor mirificundeva la poalele munțilorcare se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetatde jurăminte neîntinatecând soarele învață să zâmbeascăîntr-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine.E vremea amurgurilor din noiCare ard pe rugul eternității....... XXIII. MAREA, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016. Aș vrea
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Cuvântul mi-a fost leagăn și-alinare Iar casa mea e însăși poezia, Pe prispa ei veghează veșnicia În doine și lumini strălucitoare. Mă cheamă cu ardoare datoria Când strâng la piept buchetele din soare, Doar versuri cântă fără încetare Sfințind în doruri lacrime și glia. Există, oare, floare mai frumoasă Ori cer curat atât de cristalin Cum este poezia luminoasă Care aduce mărilor senin? Nicicând nu intră noaptea-n a mea casă Căci lampa mea e versul din suspin. Citește
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Despre sensul Sfintei Împărtășanii în viziunea Preotului, ce se află între spovedanie și duhovnicie... Spovedania - Poarta Cerului Preotul, instituit de Mântuitorul nostrum Iisus Hristos în viața Bisericii prin Sfinții Apostoli, are misiunea de a sfinți prin Sfintele Taine și Ierurgii, de a învăța prin cuvânt și prin exemplul personal, și de a sluji în Biserică și în tot locul lui Dumnezeu și oamenilor. De a învăța despre Dumnezeu că există, că este Creatorul lumii, că
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
lui Dumnezeu de credincioșii ce i s-au încredințat. Preotul este duhovnic, Părinte duhovnicesc. Mare taină este taina duhovniciei. Fără îndoială și celelalte sunt tot atât de mari. Fiindcă prin Botez preotul ne introduce în creștinism, în casa lui Dumnezeu. Preotul ne sfințește apoi toate evenimentele vieții și Îl aduce pe Iisus Hristos în viața fiecăruia, prin Sfânta Împărtășanie. Preotul sfințește căsătoria și nașterea de prunci. Preotul ne conduce pe ultimul drum, atunci când încheind socotelile cu viața aceasta, pământească ne prezentăm dincolo, în fața
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
duhovniciei. Fără îndoială și celelalte sunt tot atât de mari. Fiindcă prin Botez preotul ne introduce în creștinism, în casa lui Dumnezeu. Preotul ne sfințește apoi toate evenimentele vieții și Îl aduce pe Iisus Hristos în viața fiecăruia, prin Sfânta Împărtășanie. Preotul sfințește căsătoria și nașterea de prunci. Preotul ne conduce pe ultimul drum, atunci când încheind socotelile cu viața aceasta, pământească ne prezentăm dincolo, în fața lui Dumnezeu. Preotul ne conduce până la ultimul pas pe lumea aceasta, vremelnică ca și cum ar da mărturie despre noi
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
cuvinte și, de asemenea, cu răspunsul credincioșilor la aceasta: "Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos" - judecățile omenești în întregime se apropie de sfârșit. Cele sfinte, Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, sunt doar pentru cei ce sunt sfinți. Dar nimeni nu este sfânt decât Unul Sfânt Iisus Hristos. Și în acest fel, la nivelul jalnicei "vrednicii" omenești, ușa este încuiată; nu există nimic ce putem oferi și care ne-ar face "vrednici" de acest Dar Sfânt. Într-adevăr
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt" (I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici" a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia, deoarece aceasta este rezultat al virtuții omenești, ci toți o avem
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
să o limităm numai la Sfintele Taine. Păcatul pângăririi de care vorbește Sfântul Apostol Pavel atunci când menționează faptul de "a mânca și a bea cu nevrednicie", cuprinde întreaga viață, pentru că întreaga viață, omul în întregime, trup și suflet, au fost sfințite de Iisus Hristos și făcute sfinte, și fiind sfinte "nu ne aparțin". Singura întrebare adresată omului este dacă dorește și dacă este pregătit să primească, în smerenie și ascultare, această sfințenie oferită lui, din dragoste și din nemărginita milostivire a
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
omului nou în el, a acelei vieți noi și sfinte la care a fost făcut părtaș. Participăm la Sfânta Împărtășanie doar fiindcă am fost făcuți sfinți de către Iisus Hristos și în Domnul Hristos; și participăm la aceasta pentru a deveni sfinți, adica, pentru a plini darul sfințeniei în viața noastră. Atunci când nu realizam aceasta, "mâncăm și bem cu nevrednicie" - când, cu alte cuvinte, primim împărtășania gândindu-ne la noi ca fiind "vrednici" prin noi înșine și nu prin sfințenia lui Iisus
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]