712 matches
-
Se așeza pe un scăunel după ce le citea trei pagini din cărțile sale cu chivăre de aramă. Baba Marghioala a lui Mială nu ridica privirile. Ședea îngenuncheată, cu obrazul veșted lipit de anteriul scump al părintelui. - Ei, ia spune... Începea sfinția-sa. De postit, ai postit? - Da, părinte. Țin toate posturile: postul Crăciunului, postul Paștelui, postul Sfinților Apostoli, postul Sfintei Marii, miercurea și vinerea, ajunul Bobotezei, Tăierea Capului, toate... - Da înălțarea Sfintei Cruci? - Și înălțarea Sfintei Cruci. Azi n-am pus
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înălțarea Sfintei Cruci? - Și înălțarea Sfintei Cruci. Azi n-am pus nimic pe limbă. - Bine. - Țin și Stoborurile. Stoborul Blagoveștenilor, Stoborul Sîn-pietrului. - Și harții? - Și harții, la Sfântul Silvestru, la Sfântul Alipie, de Sfânta Anisia și Teodora... - Pește mănînci? - Rar, sfinția-ta. -Să mănânci că-i curat și-i plăcut lui Dumnezeu, că i-a înmulțit. Numai să vii la Bunavestire, și la Schimbarea la față, și-ți dau dezlegare. - O să vin, părinte... Mai citea popa ce mai citea, iar o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vreo neisprăvită, descânt cu cărbuni, arunc răul pe câini, mai scot cîte-un junghi... - De dat în cărți, dai? -Dau. - Să nu mai dai și să asculți numai de glasul lui Domnu-lDum-nezeu. Să faci încă douăzeci de mătănii pentru asta. - Fac, sfinția-ta. - Stai, să-ți citesc dezlegarea... Și iar se ruga popa pentru păcatele ei. Baba Marghioala asculta înspăimîntată făgăduielile făcute păcătoșilor pentru lumea cealaltă și-i picau lacrimi din ochi. Părintele o descosea mai departe: - Da case de oameni ai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se lățeau. Cădeau ploile. Vremea se înăsprea. Timpul căciulii. Lucrătorii aduceau gâște să le îndoape și porci pentru îngrășat. De sărbători, nunți și bătăi, unde cântaseră lăutarii cânta câteodată popa, apoi liniștea învăluia din nou curțile până la Bobotează, cîftd venea sfinția-sa cu miruitul. Trecea părintele cu dascălul, după obicei. Tot pe atunci băteau finii la ușile nașilor cu plocoanele. Muierile țineau prosoapele lucrate în arnici, portocalele și lămâile învelite în foițe, iar bărbații, ploștile și gâștele gătite. Ce de petreceri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu mai vedea lumină pe lumea cealaltă, oricâte luminări i-ar fi aprins Florica! Baba Marghioala, care fusese de față la slujba preotului, adăugă: - Păcat că nu -lați văzut pe domnu Gogu cum s-a posomorit când i-a citit sfinția-sa Stîlpii! - Cum o să se mai posomorască? se miră Chirița. Aglaia, atunci picată din curte, se amestecă și ea: - Sigur că se posomorăște mortul, pentru că o dată ce-i citește Stflpii știe c-a luat-o pe drumul său! - Ce zice? Ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și sunt măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curată a lui Hristos. Mai degrabă lingușiți fiarele ca ele să-mi fie mormânt și să nu lase nimic din trupul meu.”2 Sfinții care nu au pătimit acest martiriu public, au ales - precum marele Antonie, părintele pustiei - „martirul conștiinței”3. Asceții Bisericii au putut spune, împreună cu Sfântul Pavel, „mor în fiecare zi!” (1Cor. 15,31). În interpretarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, martiriul conștiinței are
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care n-au răbdare. Apare țârcovnicul, lumea se ridică-n picioare, cinstind intelectualul, Se aude troznet de oase rupte de muncă. Se-ncepe de la țuică, simți mirosul prunei, De-asta nu te doare capul, chiar dacă n-ar fi binecuvântată de sfinția-sa popa Niță, Care a venit în sfârșit oțărât, are necazuri c-o mejdină, A lăsat stânjenul lângă clopotniță și-a slobozit pomana. Stingeți lumânările că se consumă curentul, zicea al lui Chirimențu, Care cum deschide gura începe lumea să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu porniri familiare și umoristice, izbucni: . - Oho! Și ce mai casă! Ferice de cine o pica aici, înparohia mea! . - Aveți pe careva în vedere? glumiră cu intenție fină preoții. . - O să recomand Patriarhiei pe acela căruia o să-i placămai mult biserica. . - Sfinția-ta, zise primarul unui episcop, spune-i patriarhuluică mă agasează niște popi. Au venit să-mi inspecteze biserica. Întâi m-am trezit cu niște ofițeri. Toate astea sunt de ale lui Pomponescu. Cu asemenea mizerii, vă las baltă și nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și 12 răniți... și cu aceasta s-a încheiat episodul acelei zile nefaste” consemnează preotul din respectiva localitate. Iată, de pildă, ce scria și protopopul de la Tecuci episcopului de Roman, superiorul său, în legătură cu „poporanii parohiei Umbrărești, neascultători de sfaturile prea Sfinției Voastre; s-au răsculat și s-au dedat la devastări; supuși fiind mai apoi nemaiauzitelor pedepse corporale ce au suferit nu numai cei care au fost dovediți capi ai răscoalei, ci mai toți locuitorii satului Umbrărești”. În final, protopopul intermediază
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind mai apoi nemaiauzitelor pedepse corporale ce au suferit nu numai cei care au fost dovediți capi ai răscoalei, ci mai toți locuitorii satului Umbrărești”. În final, protopopul intermediază ca „în vederea căinței ce fac și a ertării ce cer de la Sfinția Voastră” se roagă de iertare. Firul derulării răscoalei de la Umbrărești poate fi reconstituit urmărind documentele ce se referă la sfârșitul faptelor, când preoții de la parohii sunt obligați de către forurile superioare să raporteze cum s-au produs evenimentele. Părintele paroh din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ea, și, hopa, o scoate la lumina zilei. Și iar se scurge closetul bolborosind, și ce ține Mariedl în mână? O sticlă de bere și încă, una care nu fusese deschisă. Dar asta se potrivește foarte bine la gulaș, mulțumesc, Sfinția voastră, spune ea, că ea știa la fix că domnul preot dorise să-i facă lui Mariedl o bucurie, și ascunsese o surpriză în latrină, cum ascunzi iepurașul de paști în ouă, o sticlă cu bere din Steiermark 11. Și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
unor romane medievale 470 , călătorește cu o adevărată suită, însoțită fiind de o altă călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de intermediar între umanitate și Dumnezeu, ridicarea făpturii pe o treaptă a desăvârșirii morale, a aspirației permanente către absolut: „floare ești între fecioare”, „Izvor de milă și de bucurie,/ Prin Care însuși omul se ridică/ La culmi de umilință și sfinție”, „desăvârșirilor cunună”860, „potir cu har ceresc”, „liman de mântuire”861. Înainte de a urmări viața Ceciliei, model de virtute și putere de sacrificiu în slujba lui Dumnezeu, naratoarea ne propune o notă explicativă, un mic tratat de onomastică privind semnificațiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unor romane medievale 470 , călătorește cu o adevărată suită, însoțită fiind de o altă călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de intermediar între umanitate și Dumnezeu, ridicarea făpturii pe o treaptă a desăvârșirii morale, a aspirației permanente către absolut: „floare ești între fecioare”, „Izvor de milă și de bucurie,/ Prin Care însuși omul se ridică/ La culmi de umilință și sfinție”, „desăvârșirilor cunună”860, „potir cu har ceresc”, „liman de mântuire”861. Înainte de a urmări viața Ceciliei, model de virtute și putere de sacrificiu în slujba lui Dumnezeu, naratoarea ne propune o notă explicativă, un mic tratat de onomastică privind semnificațiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Sf. Maria și pruncul; mea; mică; microbi; milă; minciună; minune; mir; mînă; moaște; neutru; nimic; nu; obiect; obiect sfînt; ore; pace; păcate; percepție; peret; pictată; piedestal; pioșenie; poză; prostie; protecție; putere; Rai; recreație; refacere; religiozitate; renaștere; reprezentare; rugăciuni; rugăminte; scumpă; sfinție; sfinții; din sfînt; sfîrșit; slavă; smerenie; soare; speranță; subțire; superman; superstiție; suspiciune; șopîrlă; nu vreau să văd; zeu; zile (1); 788/142/41/101/0 ie: cămașă (88); haină (79); tradiție (65); bluză (39); folclor (24); popular (23); da (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și marți n-am prea lucrat, / Miercurea-i o zi mare, / O țin ca de sărbătoare, / Joi îi joia joilor, / Sărbătoarea fetelor, / Vineri îi vinerea seacă, / Nici un lucru nu s-arată, / Sâmbăta de către sară / Am plecat la popa iară: / Părinte, sfinția ta, / Mâine s-a-ndrăzni ceva?"67 La dacoromani exista aceeași definiție lirică a zilelor săptămânii, tocmai pentru a se păstra încărcătura spirituală a semnificațiilor: "Luni e Lunei, / Marți a Macovei; / Miercurile le țin legate; / Joile nu mi se cade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
român preamărește fiecare zi din săptămână, supunându-se, cu strictețe, canonului semnificațiilor acestora și, nu întâmplător, a născocit "Rugăciunea săptămânii" pentru a îndepărta forțele malefice care ar distruge echilibrul existențial: "Sfântă lune, zi de post, / Cădelnița lui Hristos, / Rogu-mă sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru a îndepărta forțele malefice care ar distruge echilibrul existențial: "Sfântă lune, zi de post, / Cădelnița lui Hristos, / Rogu-mă sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui, / Doamna zilelor, / Capătul săptămânilor, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui, / Doamna zilelor, / Capătul săptămânilor, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu cărțile deschise, / Cu lacrimile aprinse, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne!"73 "Ziua" țăranului român are șase momente importante: dimineața, după ce răsare soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Moșii de Iarnă și Joia Nepomenită, după Rusalii. Sărbătorile marchează începuturi străvechi de an, în lunile de vară și de toamnă.221 Calendarul popular arhaic reprezintă o înșiruire de "timpuri bune" și "timpuri rele", marcate de sărbători. În calendarul popular, sfinții, care patronau anumite sărbători, au primit denumiri specifice mentalității arhaice: Sfântulețul, Baba Dochia, Ioan fierbe-Piatră, Constandinu puilor, Sava, Foca, Tudose. Astfel, Sântilie alungă pe diavol cu biciul de foc, Sânpetru de iarnă și Sântandrei apără vietățile sălbatice (mai ales lupii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]