656 matches
-
alcătuiască o trilogie, pare o demonstrație de scriitură scăpată de sub control, excesiv digresivă, cu ținta pe dispunerea galopantă a pledoariei, fără vreo preocupare pentru construcția personajelor. Stilul magistratului nu se acomodează nici acum exigențelor scrisului literar, eforturile fiind resimțite drept sforțări, ambiții, fără să poată anula senzația de proză confecționată. SCRIERI: Beton armat, Cernăuți, 1934; Judecata focului, București, 1957; Oameni care tac, București, 1963; Oameni în luptă, București, 1964; Procesul Horia, București, 1967; Tezaurul lui Justinian, București, 1967; 3 comédii, București
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am încredințat pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și pe de altă parte că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o sforțare sau ezitare“ <footnote Ibidem. footnote> . Procesul remarcat de Mihail Sadoveanu era în firea lucrurilor, căci vorbirea moldovenilor, cum își ziceau, se reîntorcea la ansamblul de tradiții numit limba română, mai presus de aspectele dialectale, „prin conștiința vorbitorilor că diversele moduri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și mort, ce se păstrează în memoria inimii - Poetului, Fiului, Tatălui, Iubitului...“. De aceea nu vom insista asupra acestui aspect. Vom aduce însă în discuție o observație făcută în prefață de Raul Cilaceava: „versurile lui [Arcadie Opaiț] sînt transnaționale, fără sforțări patriotarde și jurăminte extatice. «Românismul» creației sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.)“. Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui Arcadie este „de factură
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Codreanu în Eminescu Dialectica stilului care este și o contribuție de ordin exegetic. Perspectiva, clarificată prin disociații doctrinare, e scutită de prejudecăți și comentatorul se simte întărit în ideea lui de a comunica un Eminescu modern, între altele și prin sforțările altora de a revigora interesul pentru alți autori. Ph. Solers, zice Th. Codreanu, a reevaluat "danteismul" și i-a arătat "actualitatea", astfel încât a semnala că "eminescianitatea" este activă pentru omul contemporan nu e un gest de convenție. Analiza însăși denotă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
economia U.R.S.S. începând din 1918 și a constatat că „de mult este evidentă” decăderea agriculturii, care a fost sacrificată „pe altarul” planului cincinal, ceea ce a zdruncinat baza tradițională a maselor populare. De asemenea, producția industrială a stagnat, „cu toate sforțările” făcute de guvernul de la Moscova. În decembrie 1937, Serviciul Secret a elaborat un material analitic despre atitudinea și activitățile subversive depuse de Moscova în favoarea reluării Basarabiei. Tot în aceeași perioadă a fost identificată și o școală de agenți de spionaj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să trag cu pistolul! "Steaua sus răsare"! și Ajunul s-a dus de cînd! nici un ban! Valea Florilor, petarda din tren peste picioare, ridică privirea, de partea cealaltă gîlma rotunjită în biserică de lemn, bîrnele lustruite, mai degrabă încurcăm în sforțarea pămîntului să se urce la cer, n-am mai putut, am stat cu capul pe masă și am adormit, istoria s-a scris atunci, dă la Litere! dar e greu cică, are fata cărți groase, nu-și face probleme, are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
istoriei românești: Istoria poporului nostru cuprinde dintre cele mai dramatice întâmplări care au atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o regiune vitregă a Europei, unde numai cu greu s-a putut înjgheba o vieață de Stat, au trebuit niște sforțări aproape miraculoase, pentru ca neamul românesc să-și poată duce în cursul veacurilor viforoasa-i existență. Greutăți, pe care alte națiuni ale Continentului le-au suferit numai în parte, s-au strâns toate în calea noastră, ca un blestem. De aceea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ei obiectual, către fenomen. Ceea ce capătă semnificație aici, sub raport judicativ, este "obiectualizarea" nimicului, în ciuda faptului că discursul despre acesta îl opune de la bun început pe "ceva" lui "nimic". Nefiind ceva, nimicul nu poate fi constituit fenomenal; de fapt, întreaga sforțare a lui Kant are acest sens: să se distingă radical între fenomen și noumen, pe temeiul imposibilității acestuia din urmă de a fi constituit fenomenal (de a căpăta sensul de fenomen). Și tocmai pentru că nu poate apărea astfel, el reprezintă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pic de ranchiună în vocea blîndă pe care o ascult? Un regret, o părere de rău? Știe omul acesta cine constituie rădăcina sa? Mă frămîntă imagini cu vechime de peste două milenii, imagini deteriorate de filme făcute de ignoranți și de sforțări inutile de a vedea ce-a fost acolo cu ceea ce văd acum. Or fi răcnit sălbatic romanii în iureșul lor? O fi fost un iureș totuși? Ucideau ei cu ușurință copii, bătrîni și săteni nefericiți din drumul lor? De sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu trebuie să cădem În plasa ispitei care ne pândește la tot pasul. Tot era bine că nu scotea nici un sunet. Se ferea din calea gurii mele și se zbătea În tăcere zgâriindu-mi umerii și brațele. În ciuda Îndârjirii și sforțărilor ei, n-o simțeam mai puternică decât o pisică. N-are decât să mă umple de zgârieturi, nimeni n-a iubit-o vreodată cum am iubit-o eu. Aș putea s-o țin așa până mâine dimineață și să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
învățați, și iar să învățați !.. Și, când credeți că ați isprăvit, să vă apucați din nou să învățați..!”. Așa începu profesorul de greacă-veche, calm rar, grav.. fără să ne scape din ochi. „Pentru că părinții voștri... sfinții voștri părinți, fac mari sforțări să vă țină la școală.!”, adăugă el cu mai multă fermitate în glas. Tăcu o clipă, ne privi îndelung, cu o privire posomorâtă... tristă, apoi, cu o voce molcomă, mai caldă ca la început continuă. Am să vă povestesc ceva
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ale originilor mele acvatice. Pesemne că, într-o reîncarnare anterioară, oi fi fost o broască. Mimesis Mă mimetizez în peisaj. Sunt pește în apă, pasăre în văzduh, insectă în iarbă. Totul mi se pare natural. N-am nevoie să fac sforțări anume ca să exist. Sunt eu însumi și mă simt în largul meu. Reușesc să mă armonizez perfect cu natura și cu toate făpturile ce o populează. Nu-mi mai trebuie nici o convenție, nici un alt cod decât acela al firescului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
petrece pe această cale nedorită. Când abordăm un asemenea argument, eu mă simt nelalocul meu, pentru că niciodată n-am crezut într-o eventualitate ca asta. Unii au capacitatea de a comunica direct cu morții. Ea spune că se cere o sforțare uriașă și o mare cheltuială de energie spirituală ca să ajungi să stabilești acest contact; apoi însă trebuie să te ostenești tot atât de mult ca să te desprinzi de entitățile acelea care, de multe ori, sunt maligne. Dionysos Aici se manifestă încă ardoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
peisaj nou mi-a permis să descoper încetineala: totul aici apare nemișcat, insensibil la orice schimbare, la orice tentativă de intrare în istorie. E oare un bine sau un rău? Istoria e durată sau eveniment năprasnic? Mi-au trebuit mari sforțări ca să pot să mă adaptez, încât uneori am ajuns până-n pragul isteriei. Era obligatoriu să îngrop pentru totdeauna ceea ce fusesem: acel poet frivol care schimba foarte facil soții, amante, locuințe, obiecte, stiluri. După ce înveți această lecție de încetineală, începi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să-mi reiau mișcarea. Picioarele parcă au prins rădăcini și trebuie să mi le smulg cu forța din noua lor stare, ca să le fac să se întoarcă la vechea lor condiție. Nici un alt lucru nu mă istovește mai mult decât sforțarea asta. Poate că-i vorba doar de o pregătire ce anticipează îngroparea finală. Contiguitate Aia m-a învățat că formele și întâmplările din lumea noastră repetă întotdeauna forme și întâmplări divine. Îmi cere să „concretizez” acest concept și să demonstrez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
scriu reflectă intuițiile mele cele mai vii. Acum sunt în stare să ating acele reziduuri ale ființei mele care, treptat, se transformă în partea trăită a actului meu poetic. Nu mai simt aceeași ușurință, și fiecare rând scris reprezintă o sforțare teribilă, ca o sfâșiere pe viu a trupului. Scriu cu carnea mea, cu sângele meu, cu limfa, și această acțiune mă slăbește pe zi ce trece, mă consumă, mă reduce doar la mâna care scrie. Când mâna mea nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se deosebesc între ele, ca mediu social, ca interes anecdotic, ca tehnică și construcție, romanele lui Liviu Rebreanu, încât s-ar zice că întreaga sa carieră de scriitor este o mare și continuă prinsoare de a nu se repeta. Această sforțare la noutatea temelor, a procedeelor și a lumii ce-și propune a ne înfățișa de fiecare dată, se remarcă mai ales în romanele de al doilea plan și din ea rezultă aspectul felurit până la eterogen al totalului creației sale. Variația
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fi încă discutată. Articolul, generos în citate probante, este semnificativ și instructiv din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că exegetul detectează la Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta „corupere” a sforțărilor teoretice în „nebuloasa artei”. Ideea este reluată în termeni încă mai expliciți: „Cronicile literare, tocmai prin mularea lor pe obiect (un obiect constrângătoră, oferă imaginea aceleiași pendulări rodnice între diversele moduri de înțelegere repudiate teoretic.” 1 Și Grigurcu exemplifică (prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a arheologiei, istoriei, culturii populare, presei și tiparului, în general. Integrată organic luptei pentru democratizarea vieții sociale din preajma anului 1848, pentru unirea tuturor românilor (fiind astfel întâia revistă care taie direct barierele temporare, aruncate între provinciile românești), dar mai ales sforțărilor pentru întregirea culturii și a literaturii noastre moderne, "Dacia literară" a polarizat în jurul ei câteva dintre cele mai însemnate personalități ale epocii. Prin dezideratul unei limbi literare comune, revista formulează un principiu inatacabil, din punct de vedere filologic și estetic
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în vigoare cari sînt semnate de România sau de Franța și cari privesc politică lor în Europa. Ele își iau angajamentul de a proceda la un schimb de vederi asupra chestiunilor relative la politica europeană, în scopul de a coordona sforțările lor pacifice și pentru această a-și comunica respectiv de acum înainte Tratatele sau Acordurile ce ar încheia cu terțe Puteri asupra aceluiași subiect și cari vor avea întotdeauna un țel, conform cu menținerea păcii. Articolul 7 Nimic în prezentul Tratat
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
la care se referă această convenție; prin studierea reciprocă a vieții și culturii popoarelor, prin organizarea serviciului reciproc de informații culturale, care deservește regulat și permanent presă, instituțiile și personalitățile vieții culturale. Articolul 5 Fiecare parte contractanta va depune toate sforțările să creieze, după posibilități, în Universitățile și școlile sale superioare, catedre și lectorate pentru limba, literatura, istoria celuilalt popor și pentru alte materii de studiu, menite să dea cunoștințe juste asupra celeilalte țări. Articolul 6 Părțile contractante vor înființa, reciproc
CONVENŢIE din 25 noiembrie 1947 de Colaborare Culturală între România şi Republica Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132629_a_133958]
-
în tot cuprinsul țării întregite și nici că unificarea totală legislativă să fie înfăptuita pînă azi. Această stare de lucruri a avut ca urmare menținerea în vigoare a legiuirilor vechi, aflătoare la data unirii în teritoriile alipite și cu toate sforțările făcute pînă acum, nu s-a putut ajunge decat numai în parte la unificarea anumitor legi, cum este codul penal și procedura penală, precum și alte cateva legi speciale. În Basarabia, a fost singura parte a țării în care, prin legea
LEGE nr. 3.406 din 30 septembrie 1938 pentru extinderea în Editura Bucovina a legislaţiei din Vechiul Regat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143599_a_144928]
-
iar în paralel cu aceasta, sensul ei superior nu va scăpa inițiatului’’<ref id=”2”>J. Eckermann, Gespräche mit Goethe, Editura Reclam </ref>; însă tot Goethe va adăuga mai târziu despre Faust că este: „un subiect incomensurabil și că toate sforțările pe care le-ar face cineva să-l înțeleagă ar fi zadarnice...’’<ref id=”3”>Eugeniu Speranția, Medalioane muzicale, Editura muzicală, București, 1966</ref> Cu cât ne afundăm mai mult spre sensurile de adâncime ale textului, cu atât Faust se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de cel existent în epocă, fiind întemeiat pe satisfacerea interesului imediat; de aici caracterul plăcut, atractiv al acestuia, lipsa oricărui efort (rezultate din exagerarea în practică a principiului libertății și educației negative din pedagogia lui Rousseau). Nu se cereau elevilor sforțări pentru efectuarea lucrărilor școlare, nu erau nici constrînși prin pedepse. În schimb, se făcea abuz cu recompensele. Elevul care dădea un răspuns bun era recompensat cu o prăjitură. Alteori, procesul de învățămînt lua aspectul unui joc. Locul cărților era luat
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și liber în acțiunile sale. Diesterweg are în vedere o instrucție în care elevul ajunge la adevăr prin activitate proprie: "Eu nu-mi pot închipui o cultură adevărată, proprie, adică asimilată, fără cercetări și încercări, fără gîndire proprie și fără sforțări proprii". Tot în scopul asigurării unui învățămînt activ, cerea un conținut realist al instruirii, disciplinele realiste înlesnind descoperirea adevărului de către elevi, stimulați de întrebările euristice ale educatorului. Intuiția asigură atît cunoașterea lumii, cît și dezvoltarea capacităților intelectuale. Apreciind rolul învățătorului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]