793 matches
-
NEAGU T., 1995). II.2.5. LUCRĂRILE DE îNGRIJIRE Principalele lucrări de îngrijire la năut sunt: tăvălugitul după semănat, grăpatul înainte și după răsăritul plantelor, combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor precum și irigarea. Năutul este cultivat mai mult în stepa și silvostepa din sudul și sud-estul țării, zone cu frecvente vânturi uscate de primăvară. Tăvălugitul, executat de obicei cu tăvălugul inelar, este prima lucrare indicată după semănat, dacă solul este insuficient de umed, având rolul de a mări gradul de încolțire semințelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
României), caracterizată prin climă boreală cu ierni friguroase și geroase, cu temperatura celei mai reci luni sub -330C și temperatura celei mai calde luni 25-27 0 C. Indicele de ariditate de Martone are valori între 26-30, corespunzător condițiilor climatice din silvostepă care se datorează influenței anticiclonului azoric.Temperatura medie multianuală este de 9,40C, minima de - 8,1 0 C înregistrându-se în luna ianuarie, iar maxima de 28,4 0 C realizându-se în 46 printr-un deficit de apă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de vegetație a culturilor agricole, este de 648,7 mm, cu valori maxime în luna august (115,7 mm) și minime în luna octombrie (65,6 mm). Indicele de ariditate are valoarea de 26,4, acesta corespunzând condițiilor climatice de silvostepă. III.4.2. REGIMUL EOLIAN în timpul iernii dinamica atmosferică se caracterizează prin preponderența vânturilor de la N-V și N, ce bat cu o viteză medie de 2,8 m/s. Vara vânturile au dispoziție S și S-E și o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sa publicație apărută în 1946 se referă la cultura cartofului, specia cultivată căreia i-a acordat cea mai mare atenție și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat intitulată: Cercetări experimentale la cartof în zona cu favorabilitate scăzută din silvostepa Moldovei, susținută în 1969, având conducător științific pe mentorul său, profesorul Nicolae Zamfirescu. Din multiplele aspecte cercetate (soiuri, îngrășăminte, erbicide, metode de întreținere a solului în funcție de condițiile pedoclimaticeă, cea mai interesantă parte pare a fi concluzia că plantele de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și loc de pășunat, oile și vitele mari fiind mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos din cei obișnuiți regiunilor noastre de stepă și silvostepă. Cu toată munca depusă, ogoarele n-au mai rodit ca-n celelalte dăți, viile au rămas pe jumătate sterpe, iar livezile au început să se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și încălzirii, odată pe zi, a sobelor. La fel coloniștii s-au convins, odată cu ieșirea la muncile agricole de primăvară, că îmbrăcămintea strânsă pe corp, purtată de ei în regiunea de munte, devine incomodă și neigienică în regiunile noastre de silvostepă și stepă, unde muncile la câmp cer o mai mare posibilitate de mișcare a brațelor și corpului în genere, iar apa de spălat este în cantități mai reduse și la mai mari depărtări. Nu trebuiau să-și instaleze colonia chiar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde și denumirea de neamul Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și lucrul în domeniul forestier. Pământul Probotei se dispune pe trei trepte de vegetație: luncă, silvostepă și vegetație de pădure, cu elemente de stejar, gorun și fag. De pe vârful dealului, satul arată ca o frumoasă poveste spusă copiilor în prag de seară. Casele înconjurate de garduri și copaci abia își ridică privirile, surâzând una alteia; drumurile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Prima sa publicație apărută în 1946 se referă la cultura cartofului, specia cultivată căreia ia acordat cea mai mare atenție și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat intitulată: Cercetări experimentale la cartof în zona cu favorabilitate scăzută din silvostepa Moldovei, susținută în 1969, având conducător științific pe mentorul său, profesorul Nicolae Zamfirescu. Din multiplele aspecte cercetate (soiuri, îngrășăminte, erbicide, metode de întreținere a solului în funcție de condițiile pedoclimaticeă, cea mai interesantă parte pare a fi concluzia că plantele de cartof
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă de relief, câmpia. Câmpia de silvostepă de pe Valea Jijiei și luând contacte cu noi oameni, noi obiceiuri, noi cerințe. A fost necesar să-mi impun voința de a învinge, de a mă realiza în viață, având parcă întâlnirea cu perechea cu care am trăit până la adânci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă de relief, câmpia. Câmpia de silvostepă de pe Valea Jijiei și luând contacte cu noi oameni, noi obiceiuri, noi cerințe. A fost necesar să-mi impun voința de a învinge, de a mă realiza în viață, având parcă întâlnirea cu perechea cu care am trăit până la adânci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată o notă de prospețime. Orice iubitor de frumos zăbovește în fața acestor lucrări interesante prin stilistica lor, adâncirea, esențializarea, subtilizarea unui aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată o notă de prospețime. Orice iubitor de frumos zăbovește în fața acestor lucrări interesante prin stilistica lor, adâncirea, esențializarea, subtilizarea unui aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
viile ocupă o suprafață de 330,81 ha, * livezile ocupă o suprafață de 200,48 ha. Teritoriul comunei Scobinți se încadrează în clasa a III - a de calitate. VEGETAȚIA ȘI FAUNA Vegetația naturală din teritoriul comunei Scobinți aparține zonei de silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Scobinți se încadrează în clasa a III - a de calitate. VEGETAȚIA ȘI FAUNA Vegetația naturală din teritoriul comunei Scobinți aparține zonei de silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
teritoriul comunei Scobinți aparține zonei de silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cultivata este reprezentată de. grâu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, vită de vie și pomi fructiferi. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă pregnant influență antropica. Astfel, pădurea s-a restrâns că suprafață, iar silvostepa a cedat locul culturilor agricole, îndeosebi cereale , vii și livezi. Importantă economică a vegetației este semnificativă: lemnul pădurilor este utilizat pentru cherestea și mobilă, fructele de pădure, plantele medicinale, ciupercile sunt folosite pentru sănătatea oamenilor, pădurea și poienile sale oferind
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); ───────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 91G0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus petraea și Carpinus betulus; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91H0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); ────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────── 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91V0 Păduri dacice de fag
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91G0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus petraea și Carpinus betulus; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91H0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun; ─────────────────────────────��───────────────────────────────────────────────── 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91V0 Păduri dacice de fag
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91G0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus petraea și �� Carpinus betulus; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91H0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91V0 Păduri dacice de fag
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]