19,447 matches
-
din partea demonilor. După Sfinții Părinți, demonii pot ispiti pe oameni cu această patimă prin mai multe feluri și anume: prin atingere, prin năluciri, prin scurgerea seminței (poluții), prin aducere aminte. Astfel, Sfântul Ioan Carpatinul vorbește de dracii care pătrund în simțuri și în mădulare cu scopul de a munci trupul cu fierbințeală și care fac pe om să privească, să asculte, să vorbească cuvinte necuviinciose, să aibă ochii plini de desfrânare și să fie înăuntru și în afară zăpăcit de babilonie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Pelerinul Român, Oradea, 1999, p. 176. 100 Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, cu traducerea românească a cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur despre educația copiilor, Edit. Deisis, Sibiu, p. 102. 12 Apoi, pipăitul este simțul cel mai primitiv cel mai periculos 101, necesitând o pază duhovnicească mai mare față de celelalte simțuri deoarece e cu neputință să vii la pipăire și să nu săvârșești fapta, de va fi și locația potrivită, pentru că se poate întina cineva
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de azi, cu traducerea românească a cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur despre educația copiilor, Edit. Deisis, Sibiu, p. 102. 12 Apoi, pipăitul este simțul cel mai primitiv cel mai periculos 101, necesitând o pază duhovnicească mai mare față de celelalte simțuri deoarece e cu neputință să vii la pipăire și să nu săvârșești fapta, de va fi și locația potrivită, pentru că se poate întina cineva trupește prin atingere. Și nimic nu-i mai rău decât această simțire 102, atingerea fiind maica
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în ton cu lumea contemporană: îmbrăcămintea necuviincioasă și provocatoare, lectura și vizionarea unor materiale instigatoare (erotice); dansurile, cântecele, reprezentări artistice obscene și imorale din literatură, pictură și cinematografie; vorbele, glume, cuvintele ușuratice sau triviale 114, gândul pătimaș, neglijența rugăciunii, nepăzirea simțurilor, conversațiile prea intime cu femeile, ușurătatea în purtări, lipsa unei educații sănătoase, contactul cu cei stăpâniți de această patimă, împodobirea hainelor, parfumurile, dresurile și privirile cu iscodire. Dresurile sunt, în viziunea patristică, un alt mod de a atrage spre pofta
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
masturbația și scurgerea nocturnă, descrise eufemistic ca (desfrânare) fără a atinge o femeie și denumite și necurăție (inmunditia); desfrânarea în minte și în inimă 126. Atunci când unirea sexuală se produce în afara contextului ei spiritual și se practică numai pentru desfătarea simțurilor, inevitabil ea îl mutilează pe om, pervertind profund ordinea firească a raportului său cu Dumnezeu, cu sine însuși și cu aproapele. Dorința exclusivă de plăcere sexuală ce caracterizează desfrânarea, pune în mișcare puterea poftitoare a omului și o îndepărtează de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
său cu Dumnezeu, cu sine însuși și cu aproapele. Dorința exclusivă de plăcere sexuală ce caracterizează desfrânarea, pune în mișcare puterea poftitoare a omului și o îndepărtează de Dumnezeu, Care ar trebui să fie scopul ei esențial. Orbit de desfătarea simțurilor pe care i-o produce această patimă, omul se lipsește astfel de desfătarea spirituală cu bunurile cerești. Plăcerea privită ca scop în sine devine pentru om un absolut, care-L exclude pe Dumnezeu și-I ia locul 127, iar din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în plan fizic, nici în cel spiritual. Desfrânarea, ca toate celelalte patimi, operează răsturnarea valorilor la cel mai înalt nivel: ea duce la situarea lui Dumnezeu într-un plan secund, la uitarea și la negarea Lui, punând în locul Său plăcerea simțurilor. Pătimașul nu se îngrijește de celălalt ca persoană, ci se gândește doar la sine și la satisfacerea proprie, nerealizând că, în goana sa disperată după ea, el ajunge la deznădejde. La aceasta se ajunge din cauză că setea după păcat nu se
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
prin patima sa face ca în propriul său suflet să apară o răsturnare a valorilor 134. Aceasta, împreună cu acceptarea momelilor patimilor, duce la situarea lui Dumnezeu într-un plan secund, la uitarea și la negarea Lui, punând în locul Său plăcerea simțurilor 135. Astfel, plăcerea este un mod al lucrării simțurilor constituit după o poftă irațională 136, deoarece mintea, voința și afectivitatea încetează de a mai sta în slujba spiritului 137. Se face dragoste fără dragoste, fără bucurie și chiar fără plăcere
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să apară o răsturnare a valorilor 134. Aceasta, împreună cu acceptarea momelilor patimilor, duce la situarea lui Dumnezeu într-un plan secund, la uitarea și la negarea Lui, punând în locul Său plăcerea simțurilor 135. Astfel, plăcerea este un mod al lucrării simțurilor constituit după o poftă irațională 136, deoarece mintea, voința și afectivitatea încetează de a mai sta în slujba spiritului 137. Se face dragoste fără dragoste, fără bucurie și chiar fără plăcere: un erotism la bâlci, la îndemâna oricui, fără suflet, fără
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
chipul trupului propriu. Căci vede în gând forma trupului propriu amestecată cu forma femeii. Căci cele ce face trupul cu fapta în lumea lucrurilor, acelea le face și mintea în lumea gândurilor 153. Atunci când aceste imagini nu sunt furnizate de simțuri sau de memorie, ele pot fi făurite sub impulsul dorinței, de imaginație. Aceasta poate da nașterea sub presiunea unei dorințe deosebit de puternice, dar și prin directa lucrare a demonilor, unor veritabile halucinații. Demonul desfrânării, arată Evagrie, îl face pe suflet
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fie că este vorba de obiecte; • o reducere progresivă a factorului rațional, în favoarea celui irațional, pătimaș; o stingere a discernământului, o întunecare a rațiunii, a puterii de judecată și de deliberare, sfârșind prin pierderea controlului asupra lucrărilor sufletului și a simțurilor; • robie sufletească, prin care desfrânatul lucrează instinctiv, animalic la împlinirea poftei sale fără limite 180. Așa cum am precizat mai sus, demonii pot ispiti pe oameni cu această patimă prin mai multe feluri, iar una din uneltirile și înșelăciunile lor este
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
263. 186 Ibidem, p. 389. 187 Columba Stewart, op. cit., p. 141. 188 Ibidem, p. 124. 189 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 190 Columba Stewart, op. cit., p. 142. 191 Ibidem, p. 143. 192 Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuri. Carte sfătuitoare pentru paza celor cinci simțuri, a nălucirii și a inimii și care sunt îndulcirile duhovnicești și chiar ale minții, în colecția Comorile pustiei vol. 35, Edit. Anastasia, București, 1992, p. 73. 193 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 312
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Stewart, op. cit., p. 141. 188 Ibidem, p. 124. 189 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 190 Columba Stewart, op. cit., p. 142. 191 Ibidem, p. 143. 192 Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuri. Carte sfătuitoare pentru paza celor cinci simțuri, a nălucirii și a inimii și care sunt îndulcirile duhovnicești și chiar ale minții, în colecția Comorile pustiei vol. 35, Edit. Anastasia, București, 1992, p. 73. 193 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 312. 194 Georges Habra, op. cit, p. 229
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și au în ei cuget trupesc, fiind cu totul trupuri, nu pot plăcea lui Dumnezeu. Că sunt întunecați în cugetări și nepărtași de razele luminii dumnezeiești. Având norii așezați ca niște ziduri înalte în fața razelor Duhului, ei rămân neluminați, iar simțurile sufletului, fiindu-le tocite, nu pot căuta spre frumusețile cunoscute cu mintea, ale lui Dumnezeu, și nu pot vedea lumina adevărată a vieții și nu se pot ridica deasupra minciunii celor văzute 198. Alt motiv pentru care creștinul trebuie să
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece și de otrăvuri, căci rivalele lor au fost răpite mai înainte din viață, datorită marii lor supărări 201. Desfrânarea perturbă funcționarea, normală, sănătoasă, curată a tuturor facultăților sufletești, precum și a simțurilor. Omul stăpânit de această patimă pierde simțul pudorii, care este unul din elementele fundamentale ale moralității. Devine un cinic, își istovește forțele fizice și intelectuale, dă naștere unor copii degenerați, își ruinează avutul, poate fi atins de boli grele și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nevoie de farmece și de otrăvuri, căci rivalele lor au fost răpite mai înainte din viață, datorită marii lor supărări 201. Desfrânarea perturbă funcționarea, normală, sănătoasă, curată a tuturor facultăților sufletești, precum și a simțurilor. Omul stăpânit de această patimă pierde simțul pudorii, care este unul din elementele fundamentale ale moralității. Devine un cinic, își istovește forțele fizice și intelectuale, dă naștere unor copii degenerați, își ruinează avutul, poate fi atins de boli grele și contagioase și își roade floarea tinereții. Desfrânarea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și a condițiilor (cîte focuri de armă, de la ce distanță, cine începe ș.a.), asigurarea asistenței medicale, ascunderea de ochii autorităților etc. Spontaneitatea care ar putea fi asociată primului gest, de aruncare a mănușii, este mult depășită. Ceea ce prevalează net este simțul onoarei, spiritul cavaleresc. Nu mă refer aici la "duelul judiciar" (iudicium duelli), o acțiune cu caracter ordalic, care face apel la instanța divină. Acest tip de "judecată divină" a fost practicat mai ales în Europa catolică, începînd cu secolul al
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
armelor" Moldovenii, ca și muntenii, nu prea au cunoscut duelul nici în epoca post-Cantemir, în timpul regimului fanariot. Pe de o parte, în civilizația turco-fanariotă nu există tradiția duelului și, pe de altă parte, acest regim a diluat în mod semnificativ simțul onoarei la locuitorii din }ările Române. S-a perpetuat plăcerea de a poseda, de a folosi și de a expune arme frumoase și eficiente, dar ea răspundea nu practicii duelului, ci mai degrabă celei a vînătorii. Conform cronicii pitarului Hristache
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de această națiune, mai mult orientală decît cavalerească. Duelul este ilegal, ca peste tot, dar spre deosebire de alte părți, nu se bucură nici de sprijinul opiniei publice".18 Probabil că, în ceea ce privește populația simplă, Custine avea dreptate, dar cert este faptul că simțul onoarei și spiritul cavaleresc au fost inoculate în rîndul ofițerimii, al aristocrației și al intelighenției ruse. În epocă, moda duelului ajungea la Iași din Paris, dar nu neapărat direct, ci prin Petersburg, dacă nu chiar prin... Chișinău. În 1821, în urma
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
între Ramses și falsa lui conștiință pocită, între casă și chiriașii din ea, între roman și întîmplările pe care le "găzduiește". Între copii, în toate sensurile, și "aparținătorii" lor. Bagaj... este un șir de inițieri violente în viața brutală a simțurilor, întrerupte cînd și cînd de scurte ritualuri mortuare. Sînt bruioane de iubire paroxistică, inflamată, în revărsări de sînge cald care începe să se închege. Iubiri care anesteziază trupul. Și care mușcă, acru și corupător, sufletul. De fapt, nici măcar iubiri, doar
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
savante este că această pasiune face să nu-i mai placă ceea ce are (aparținîndu-i de facto) și să alerge bezmetică după ceea ce nu are (și aparține iretractabil altor orizonturi). în Renaștere, chiar dacă aura muzicii a coborît la nivelul organelor de simț (: nas, gură, ochi, urechi), setea spiritului era încă mai puternică decît setea materiei, iar teama sufletului era, incontestabil, mai prezentă decît liniștea trupului. Astăzi, trupul muzicii savante este focul, iar spiritul ei doar cenușa, scrumul. în Baroc, spiritul era considerat
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
unui edificiu spiritual) trebuia să îmbrace o formă proprie, cerută logic de ideea pe care o conținea. Muzica lui Bach, bunăoară, este spirit pur ce ne ajută să ne înălțăm, chiar dacă aura ei s-a deplasat din zona organelor de simț, redevabilă mentalității renascentiste, în zona inimii. O inimă ca o fereastră sfîntă, deopotrivă firavă și rezistentă, deschisă spre Cer, adică spre divinitate. Astăzi, inima muzicii parcă a ruginit, așa cum ruginește fierul, iar aura ei s-a lăsat undeva în jos
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
ca niște uriași rinichi și ficați aflați permanent în stare de veghe și necesitate. Modernismul a cultivat, pe de altă parte, inteligențele limpezi, pe alocuri sclipitoare, dar ce este un compozitor dacă se comportă doar ca un înțelept frustrat de simțuri? Dacă este doar o părere și nu o ființă? Un creier fără suflet? Astăzi, în plină epocă postmodernă, spiritul, ca și sufletul, pare a fi o floare ce se unduie în bătaia tuturor vînturilor unui destin încărcat de ponderea ideilor
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
era rasist și prin imaginarul specific: "clișeele sunt cele care abundă în opera verniană". Nici vorbă de rasism și antisemitism, dar e adevărat că "femeia e mai discretă în romanele lui decât în societatea și literatura vremii". Dincolo de un remarcabil simț al rezonabilului, ironia istoricului este necruțătoare în a dezvălui și a amenda absurditățile interpreților vernieni în cheie ideologică. Cartea capătă un umor nesperat. "Ne-am obișnuit să trăim cu ideologiile", spune în fugă și oarecum amar istoricul. Apelând la corespondența
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
-nchin/ sărutând a sa idee?/ Ai născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață de Eugen Negrici, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, 56 p. Conița Lena, Ușă de biserică, În loc de postfață de Marian Drăghici, Editura Junimea
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]