5,226 matches
-
colorate erau înșirate pe ață și se purtau la gît, cele două culori simbolizînd geneza și renașterea vieții. Se povestește că mărțișorul este „funia anului”, împletită din săptămînile și lunile celor două anotimpuri străvechi ale calendarului popular - vara și iarna, simbolizate prin șnurul alb-roșu. La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Martie, Martius, „Luna zeului Marte”, cum era denumită, se respecta ca fiind prima lună a anului calendaristic. Mărțișorul oferit odată cu începerea anului nou la 1 Martie, împreună cu urările tradiționale
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/1_si_8_martie.html [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
exacte. Definițiile sunt oarecum filozofice: „Axă: Fiecare latură e o față a vieții. Pătratul e o cetate, o cetate cu patru porți”. În plus, personajele sunt amatoare de jocuri de cuvinte, de jocul omonimelor, comparația, similitudinea, antiteza: “Axă: O latură simbolizează nașterea, alta intensitatea fiecărei trăiri, a ficărei clipe, o altă latură înfățișează bătrânețea și ultima latură moartea”. De fapt, sunt speculații filozofico-lingvistice interesante, amuzante, dar care dau de gândit. Unele seamănă cu jocurile și definițiile rebusistice și enigmistice. “ Axă: Cercul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
interzicerea oricărui neam care vine cu gând rău, ascuns, asupra patriei noastre, iar pe de altă parte trecutul, un trecut zbuciumat, plătit cu sânge pentru ca noi, astăzi, să ne numim cu mândrie români, trăind liber; - galben, culoare a bogăției ce simbolizează pe de o parte bogăția materială a țării reflectat în lanurile ce transformă grâul în ,,pâinea noastră cea de toate zilele" și în aurul care lucește în ochii străinilor dornici de a-l avea cât mai ieftin până la epuizare, iar
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
poartă această corabie până se rup și furtunile, dar și pânzele... Numai susurul blând și subțire al Duhului lui Dumnezeu m-a adus la un liman liniștit.” „Duminici albe” Cromatica lui Ionatan Piroșca include și albul, care devine reper. Albul simbolizează puritatea, curățenia, liniștea. Duminica, ziua prin excelență a cultului creștin, este comemorarea învierii lui Hristos, o zi aducătoare de bucurie sfântă. Cu toate acestea, duminica, simbolul renașterii spirituale, înseamnă pentru poet, întoarcerea într-un trecut în care sacrul era exilat
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_trecerea_prin_icoana_poezii_de_ionatan_pirosca_despre_izvorul_adevaratei_iubiri.html [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
compozitor. „Sincer vorbind, problema a rămas pentru mine și astăzi nerezolvată: sunetul pânzei de păianjen”.[4] Deseori, muzica pe care o compunea Artemiev nu era pe plac regizorului. De exemplu, trecerea prin conductă, însoțită de pasaje muzicale repetative pentru a simboliza infinitul, a fost înlocuită de Tarkovski cu simple vuiete. M.Ciugunova, asistenta regizorului, ne spune că: „ muzica ar fi compus-o singur, dacă ar fi putut și dacă nu ar fi existat modele clasice de mare valoare”.[5] Deseori, referitor
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1410169705.html [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
există mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale Halloween-ului, cea mai credibilă este aceea că provine dintr-o veche festivitate celtică pe nume Samhain sau Samuin. Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”. Potrivit folclorului, Halloween-ul simbolizează momentul deschiderii porților care separă spiritele morților de lumea celor vii. Se mai spune că în această noapte spiritele rudelor decedate ne vizitează și ca atare, noi trebuie să le lăsăm cadouri la ușa de la intrare pentru a le îmbuna
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1446121379.html [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
ajunge din România la aeroportul Otopeni și călcând prin New Yorc sau San Francisco. În algebră mărimile infinite sunt foarte mari respectiv foarte mici dar geometria afină recunoaște infinitul prin trecerea de la mărimi reale la mărimi imaginare. Astfel orice curbă simbolizată printr-un cerc, conține in interiorul ei mărimi reale iar în exteriorul ei mărimi imaginare. La hiperbolă graficul celor două ramuri definește zona reală, iar zona imaginară ocupă tot intervalul dintre cele două vârfuri. Prin rabatere această zonă poate cuprinde
DREAPTA ŞI SIMETRIA (INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA AFINĂ) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1469460955.html [Corola-blog/BlogPost/344348_a_345677]
-
poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr din morți l-ai sculat. Pentru aceasta și noi ca
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile, aceasta pentru a exprima bucuria mare a sărbătorii, pe oare o trăiește și mai ales, mesajul teologic - bisericesc al sărbătorii: înnoirea, învierea pe care nu poate să o simbolizeze și s-o exprime în chipul cel mai plenar decât floarea. Firea omului pământului nostru strămoșesc, firea florei țării noastre clocotește în chip tainic și izbucnește în mod vădit de bucuria primăverii, atât a celei a firii neraționale cât și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
orașul medieval târziu se face cunoscut și mesajul „desenat” al unor găști de cartier influente, pentru marcarea simbolic a teritoriului cu un simbol. Se știe faptul că, în primele secole de existență, creștinii își marcau prezența cu un mesaj desenat, simbolizat de doi pești, după cum au existat și simboluri specifice pe zidurile sau porțile caselor celor proscriși, în întreg evul mediu cu prelungiri în modernitate. În ziua de azi, întrebarea filosofului Henri Lefebvre despre „un drept la oraș” bântuiește spațiul urban
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 by http://uzp.org.ro/orasul-reprezentat-reprezentarea-orasului-revista-de-antropologie-urbana-nr-32014/ [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
și nemărginirea, rodind sub imboldul zeiței Fecundității. Totul este rodul unui program urmat cu consecvență de către autorul ingeniosului proiect. ”Semnele pictate vor păstra forma ceramicii cucuteniene, însă dimensiunile și aranjarea lor veneau din fantezia profesorului de istorie.” Tăblițele de la Tărtăria simbolizează zorii scrisului omenirii. Desigur că acei oameni nu puteau fi doar niște barbari, din moment ce izbuteau să combine “într-un mod fericit culoarea cu geometria.” Colibele profesorului Achim nu sunt un muzeu, ci un mod de a reconstitui “ o frântură din
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
se conturează caractere, interese și jocuri de valori cu statut de simbol. Intâlnim astfel competența profesională, gelozia, invidia, trădarea, viața în singurătate, amorul fără dragoste, din pură plăcere erotică, interesele politice. Eroul romanului, după cum sugerează titlul, Parfum de orhidee, care simbolizează virilitatea masculină, este profesorul, încă tânăr, Sebastian Condurache, « disputat » ca un « trofeu » de mai mai multe personaje feminine, deopotrivă, eleve și profesoare : Ramona, Angela, Minodora și indirect chiar Georgeta, pentru ca, in final, să fie un alt deznodământ : Condurache - Adriana. Autorul
ROMANUL PARFUM DE ORHIDEE, AUTOR VIRGIL STAN: NOTE DE LECTOR: PROF. UNIV. DR. MIHAI PĂSTRĂGUŞ by http://confluente.ro/stan_virgil_1453547748.html [Corola-blog/BlogPost/370544_a_371873]
-
cea părăsită (...) și fiecare nu știu e o întrebare pentru atâtea întrebări vii numai răspunsuri moarte(...) dar m-am întors în Ithaka? sau nici n-am plecat” Arhetipul Sisif este refilmat prin transpunerea unui atlet ( poezia Athlos) în efortul fizic, simbolizând neantul: “...trebuie să învingă. cu tenacitate de cârtiță cu grație de felină cu șuier de pasăre cu vise de zeu(...) și-n miezul efortului demonstrativ roade nimicul atletic.” Lakonika prinde minimalismul aforistic într-o lentilă de expresivitate și aplomb, amintindu
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1466610731.html [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
Maria este zugrăvită ținându-L pe Iisus Hristos pe brațul stâng și aratând spre El cu mâna dreaptă ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Iisus Hristos ține în mâna stângă un sul de hârtie ce simbolizează Evanghelia, iar cu mâna dreaptă binecuvintează. Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Mănăstirea grecească, athonită Iviron este ferecată, cu exceptia fețelor, cu o îmbrăcăminte de aur și argint, cu pietre prețioase, monezi de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467616032.html [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
este eufonică, susținută de un ritm interior care-i dă și substanță. Cu grația zborului printre cuvinte ca a unui fluture valsând printre petale, stamine și pistil, poeta spune: “eu sunt un fluture”, “ales de vânt / spre culmea din cuvânt”, simbolizând prin aceasta, culoarea, parfumul, rodirea, dorința de zbor, libertatea, ieșirea din crisalidă. Altăoară, poeta spune: “ating cerul cu degete frunze / și pierd clipe legate la ochi / cu noduri de teamă” (într-un chenar strâmb de singurătăți). Și poezia în stil
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
o sită. Dansul noptatic al fluturilor împrejurul luminii poate să vă amețească, să vă seducă și nu veți putea vedea mormanele de insecte căzute pe podeaua lucioasă. O temă la fel de frecventă este și cea a licuricilor și a greierilor. Aceștia simbolizează ludicul, spectacolul, strălucirea, veghea, călăuzirea și îndreptarea către lumină. Prietenia cu fluturii îi conferă poetei strălucire, transparență, voaluri de mătase, frumusețe exterioară, dar și fragilitate, sensibilitate, dar și dorința unui dans nemaivăzut, cu adevărat mirific, în lumina tot mai strălucitoare
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
vadă vânătorilor coborâți din munți „jos la țară“? „Doi meseni și doi săteni / Făcând cruce, din măr dulce“.9 Victor Aga în „Simbolistica biblică și creștină“ arată că: „În colinde, mărul Domnului închipuie crucea“, cu toate că, pe de altă parte el simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei.10 Zona etnofolclorică la care ne referim a fost, este și credem, va fi un habitat în care creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile de bază a oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
sămânței care răsare: rădăcină, tulpină, coroană, floare și fruct, tot așa trupul omului trebuie să crească, să se jerfească, desăvârșindu-se ca trup duhovnicesc: „Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc” (1 Corinteni 15,44). Trupul fiind templu al Duhului simbolizează și Biserica lui Hristos: „Și El este capul trupului, al Bisericii; El este începutul, întâiul născut din morți, ca să fie El cel dintâi întru toate” (Coloseni 1,18). Înnoirea minții, restaurarea chipului întru asemănare cu Atotcreatorul s-a făcut prin
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
darurilor în pâine și în vin, cele în care se va întrupa Iisus Hristos: „Noi afierosim lui Dumnezeu aceste daruri ca pe o pârgă a vieții noastre pământești, fiindcă ele constituie hrana și băutura prin care se întreține și se simbolizează prin excelență viața noastră trupească”[8]; Căci, „roadele pământului și cărnurile sunt o hrană comună și celorlalte animale, iar nu proprie numai omului; ...pâinea și vinul însă sunt o hrană exclusiv și specific omenească, fiindcă numai omul își prepară singur
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
ar trebui să asigure ecumenicitatea sau gîndirea și mișcarea ecumenică Bisericii cea una după cum și Hristos - Adevăratul Dumnezeu - doar Unul este!.... Încheiem cu constatarea că Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile potențialități umane care semnifică și simbolizează ceea ce trebuie să devină lumea adică o dăruire și un imn de laudă adus, neîncetat, Creatorului; o comuniune universală în Trupul Domnului Iisus Hristos, o împărăție a dreptății, a iubirii și a păcii în Duhul Sfânt, pentru unitatea și mântuirea
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
apropia vădit emoționat. Puiul scotea șuierături care voiau să spună tatălui bucuria regăsirii. Cei trei formau un grup familial monumental, cum nu știu dacă există la oameni. Tatăl și mama își unesc ciocurile, iar puiul, între ei, cu ciocul ridicat, simbolizează sfânta familie a zăpezilor veșnice. Omule, pleacă în Antarctica, nu să te fălești că ai fost acolo unde puțini se aventurează, pleacă să vezi pinguinii, solidaritatea și tandrețea lor, știința de a alcătui o familie exemplară, unirea de bunăvoie, pe
POVESTIRE ÎN ALB de HARRY ROSS în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 by http://confluente.ro/Harry_ross_1399126362.html [Corola-blog/BlogPost/343238_a_344567]
-
în vedere și cele patru elemente fundamentale: apă, aer, pământ, foc, dar și aspecte care țin de microcosmos si macrocosmos, în interdependență cu Tăcerea. Un element, aparent banal - piatra, are o strânsă legătură cu sufletul. Ea desacralizează lucrarea divină și simbolizează acțiunea umană ce se substituie energiei creatoare, prilej de înălțare: „Cu fața-ntoarsă spre Tăcere, obosit de atâta viață netrăită, las capul pe piatră și-ndur, recrut fidel al pierderii, sfielnic, inima mea nevinovată, comite sperjur ... ” sau „Cerșetor de Tăcere, Cuvântul
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
crinii amintirilor!” Desăvârșirea fără cusur, perfecțiunea, sufletul, inima, cupa vieții, iubirea sunt atributele trandafirului. În iconografia creștină, trandafirul este fie potirul în care a picurat sângele Mântuitorului, fie o transfigurare a picăturilor de sânge, fie semnul rănilor lui Hristos. Trandafirul simbolizează, aici, pasiunea, puritatea, înțelepciunea divină, iubirea. Trandafirului roșu sau alb îi alătură trandafirul albastru, semn al imposibilului devenit posibil: „De acum, plâng și mă rog pentru istovul trandafirului albastru, de acum nu mai sunt eroul propriei mele vieți, ci doar
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
în întregime până la poalele masivului de unde reîncep pădurile. Nu omul a defrișat o eventuală pădure ci soarele, vânturile și ploile care au spălat semețele creste de orice vegetație. Am impresia că cei doi versanți pe care se întinde Transfăgărășeanul pot simboliza cultura omului de rând, precum Badea Cârțan, din regiunile respective. Chiar și clerul celor două regiuni despărțite de masivul Carpatin este diferit. De-o parte se predică „Ajută-te singur ca să obții ajutorul Divin” de cealaltă parte „Merge și așa
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
și ploile! Să umple fântânile, să curgă izvoarele! Că în pădurea deasă, frunza din pomi e arsă, iar pajistea-i uscată, ploaia din cer să cadă! Rod să lege viile, să crească legumele, să rodească grânele, să se coacă poamele!" Simbolizând fiintă, din suflete de copii împrumuta credință și puteri de-a izbuti. Duhul său pornea din loc, străbătând văzduh pustiu. Tăia nori cu bici de foc, ploi să toarne-n lan de grâu. Că prin rugă străbătea pân' la nori
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]