4,326 matches
-
pentru pian KV 450 , care stă cu fața mai mult spre un stil galant, a permis interpretului o desfășurare cu mare impetuozitate, momente exploatate cu dibăcie, libertăți agogice, iar cadențele, scrise chiar de Mozart au dat măsura virtuozității sale. În ce privește Simfonia în sol KV 550 , Zaccharias a realizat un mare arc sonor, care a plecat de la primul enunț gingaș al temei spre complexitatea Finalului, imprimând o tragică sonoritate acestei lucrări a suferinței, violenței și mâhnirii. 6 . Seara următoare a aparținut unei
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Romantismului nordic. Tonul ei frumos a fost pus în valoare pe mișcarea mediană și în bisul - Adagio - extras din Sonata I- a de Bach. Totuși seara a rămas memorabilă prin prezența dirijorului orchestrei, Enrique Mazzola care a reușit un Berlioz ( Simfonia fantastică ) de zile mari, eliberat de orice tentativă care ar încălca normele bunului gust și ale eleganței franceze. Dirijând fără partitură, prin gestica foarte precisă, cu intenții clare și logice, Mazzola a lăsat muzica să pătrundă în mintea și sufletul
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
o oră și a fost cu adevărat cotat ca fiind una dintre cele mai bune performanțe ale Festivalului. La aceasta și-au dat concursul London Philarmonic Orchestra condusă de Vladimir Jurovski ; în partea a doua a serii s-a cântat Simfonia a III-a op.21 de George Enescu . Poate că dirijorul a socotit-o, asemenea lui Wilhelm Berger ca fiind „o meditație în trei acte-poeme asupra muzicii înseși′′, deoarece din desfășurarea ei s-a desprins mai mult caracterul meditativ amplificat
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
muzicii înseși′′, deoarece din desfășurarea ei s-a desprins mai mult caracterul meditativ amplificat și de tehnica de compoziție, ciclică, pe care exegeții o consideră înfrățită cu cea a lui Liszt și Berlioz. Credem că ori de câte ori se va cânta această simfonie, indiferent ce va descoperi interpretul-estetician- dirijor, ea va fi din ce în ce mai aproape de sufletul omului. 8 . La Sala Auditorium a avut loc un foarte interesant Recital de sonate pentru vioară și pian în ciclul Enescu și contemporanii săi . Pe acest podium, deseori
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
transparente, pe care nici densitatea orchestrală nu le poate muta pe alte trasee mai concrete, mai groase, efecte timbrale cum numai la Enescu pot fi întâlnite, toate s-au întâlnit într-o interpretare cu adevărat de mare clasă. Adio, cu Simfonia a III-a în re minor deMahler, cea mai lungă lucrare din repertoriul standard și care timp de aproape 100 de minute ne-a pregătit despărțirea de acest minunat eveniment. Cristian Mandeal a reprezentat cea mai potrivită alegere pentru a
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
confortabil pe plajele tematice uriașe pe care se desfășoară ideile compozitorului. Despre „programul” ei se spune că este asemănător Genezei pentru că se desfășoară în șase mișcări asemenea zilelor Creației, iar partea a VII-a folosit-o ca final în următoarea simfonie ( Viața cerească ) glorificând prin vocea sopranei ( Jennifer Johnston-Cano ) viața angelică în spațiul sideral, departe de nimicnicia terestră. Frumusețe, dramă, lumină, surâs, natură... fără sfârșit... Gauthier Capuçon / Semyon Bychov/ Die Münchener Philharmo- niker au concertat în seara zilei de 17 septembrie
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
prin vocea sopranei ( Jennifer Johnston-Cano ) viața angelică în spațiul sideral, departe de nimicnicia terestră. Frumusețe, dramă, lumină, surâs, natură... fără sfârșit... Gauthier Capuçon / Semyon Bychov/ Die Münchener Philharmo- niker au concertat în seara zilei de 17 septembrie având în program Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră op. 8 de Enescu și Simfonia I-a de Mahler . Cu ceva timp în urmă, mai precis în 2011 îl ascultam pe Gauthier Capuçon într-un recital la Atheneul Român, eveniment organizat de Institutul Francez
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
de nimicnicia terestră. Frumusețe, dramă, lumină, surâs, natură... fără sfârșit... Gauthier Capuçon / Semyon Bychov/ Die Münchener Philharmo- niker au concertat în seara zilei de 17 septembrie având în program Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră op. 8 de Enescu și Simfonia I-a de Mahler . Cu ceva timp în urmă, mai precis în 2011 îl ascultam pe Gauthier Capuçon într-un recital la Atheneul Român, eveniment organizat de Institutul Francez de Cultură, într-un recital (Schumann, Beethoven, Mendelssohn) acompaniat de Frank
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
cu gândirea compozitorului. Finalul, cu virtuozitatea-i clasică, a fost abordat cu siguranță, suplețe și de ce nu? grație. Un violoncelist carismatic provenit din cea mai pură școala franceză, un dirijor care trăiește în Franța și un frumos text enescian... Prezența Simfoniei I-a în Re major de Mahler, supranumită uneori și Titanul reprezintă un motiv cât se poate de întemeiat pentru a te afla într-o sală de concert și mai ales când este vorba despre Filarmonica din München, o orchestră
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
la punct, într-un ansamblu de mare omogenitate, dirijat de Semyon Bychov, se poate spune că erau împlinite toate condițiile ca să asistăm la ceva de mare calitate...și așa a și fost, într-un fel. Superba Introducere, asemănată cu începutul Simfoniei a IX-a de Beethoven, dialogul instrumentelor de pe și din spatele scenei, pe urmă dezvoltările tematice, Ländler -ul cu Trio , variațiunile pe Frère Jacques și Dall’inferno al Paradiso, ca „o expresie neașteptată a unei inimi profund rănite” - cum nota autorul
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
le-a impus tradiția. Dirijorul a preferat să creeze mai mult o atmosferă propice meditației decât să profileze capacitățile narative și descriptive ale lucrării și, pentru acest motiv, a creat o stare de așteptare care a luat sfârșit doar odată cu simfonia. Semyon Bychov a etalat o concepție influențată poate de muzica franceză, deci mai puțin dramatică, dorind să estompeze șocul „catastrofei” și să acorde ascultătorului privilegiul de a decripta sentimentul și motivația care au generat această scriere. Dacă a urmărit într-
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
din 1997 și este o lucrare pentru orchestră camerală mare. Deși lucrarea este ușor secționabilă și analizabilă în trei părți, cu mișcări relativ ușor de distins, practic, ea este monopartită. Concert propriuzis, lucrarea sună și durează, de fapt, cât o simfonie (concret, până spre 40 de minute). Orchestra muncește din greu aici, iar rafinatul kantele are numeroase părți de solo absolut, prelung. O lucrare foarte dificilă, dar de-a dreptul mirabilă. Texturile heterofonice sunt aici perpetue și dense. Scările și motivele
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
“Viața de creație”, continuitate în timp a destinului artistului dispărut - compozitorul Theodor Grigoriu Grigore CONSTANTINESCU Lucrând la o ultimă simfonie, rămasă neterminată, Maestrul Theodor Grigoriu a așezat condeiul pe partitura în curs de elaborare, plecând în lumea „Marelui Dincolo”. Privim din această tristă perspectivă a despărțirii definitive drumul parcurs, “viața de creație” a creatorului, descoperind reliefuri care te întâmpină. În
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
Privim din această tristă perspectivă a despărțirii definitive drumul parcurs, “viața de creație” a creatorului, descoperind reliefuri care te întâmpină. În ceea ce îl privește pe Theodor Grigoriu, alăturând muzicii pentru cvartet de coarde Pe Argeș în sus cu cea a simfoniei vocal- instrumentale Vocalizele mării, nu uităm anvergura temporal-cosmogonică ce învecinează în gând poemul Vis cosmic și Concertul pentru vioară “Trynity”. Considerăm cu îndreptățire personalitatea artistului drept un model al componisticii românești definite în ultimele aproape șase decenii Urmărim derularea existenței
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
devenit, orchestral, Suita carpatină), fie privind peisajul într-o mare rapsodie simfonică, Pastorale și idile transilvane (despre care, compozitorul spune...” În mijlocul naturii vaste, am putea merge pe a doua cale, urmând exemplul rapsozilor populari”), dar și nemărginirea apelor din simfonia coral-instrumentală Vocalizele mării. Spațiul imens al lumii ca sistem îl receptăm în Vis Cosmic, poem orchestral gândit cu decenii în urmă, când omul sfida înălțimile, “...un studiu pe drumul unei evoluții tehnice, având la bază o serie ondulată descoperită de
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
descoperită de compozitor..”. Canti per Europa nu este oare o ancorare în realitatea imediată, dar și o premoniție a actualității, la începutul altui mileniu? Vorbind despre această mare frescă sonoră europeană, legăm prin semnificație, trei lucrări; aceasta este prima, urmată Simfonia liturgică și, mai recent, de Mormântul lui Orfeu. Sunt trei imagini ale angoasei în fața distrugerii, un simbolic țipăt de groază pentru pierderea Dresdei, “Veneția nordului” sub bombardament, a catedralei “Sfânta Vineri” sub loviturile demolatorilor, a sepulcrului legendarului Orfeu sub agresiunea
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
inspiratoare venind de la Nicolae Iorga. Pe linia acestui proiect se situează sonatele În marea trecere (vioară solo), Eterna întoarcere (vioară și pian) Concertul “Tryinity” (vioară și orchestră), triadă a înțelepciunii în dialogul Occident-Orient. În anul 2000 calea ne ducea spre Simfonia liturgică - rugăciune de înmormântare a bisericii Sf. Vineri , urmând un alt inel ciclic. Te deum, partea a III-a, Aeterna verba călătorește spre prezent pe drumurile Bizanțului, „omul e alcătuit după chipul lui Dumnezeu. Orice linie melodică omenească există, probabil
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
într-o colaborare muzicală de înaltă ținută artistică. Programul a cuprins lucrări valoroase din repertoriual muzicii românești și universale: Concertul pentru orchestră de coarde de Carmen Petra-Basacopol, Concertul pentru două piane și orchestră în re minor de Francis Poulenc și Simfonia a V-a în si bemol major D 485 de Franz Schubert. Comentariul de față se referă la prestația artistică de excepție a celor doi pianiști. Dana Borșan, solistă a orchestrelor și corurilor Radio, este un nume de rezonanță în
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
programul componistic pe coordonatele unor serii deschise, referite unor clase de compoziție denumite prin termeni proprii - Phonologos I-VI, Suono tempo, Proportions I-II (lucrări camerale în diferite combinații instrumentale); Modalis I-III (piese concertante, solist-orchestră) - sau prin genuri consacrate: simfonie I-V; cantată I-II; solo (peste 20 de titluri); muzică electronică (o lucrare); muzică de scenă (opera de cameră “Urmuzica”, op.44, 1998). Toate aceste repere de efașafodaj ideatic, după cum S. Lerescu însuși declara într-o anchetă a Revistei
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
de lieduri românești și rusești ale mezzosopranei Oana Andra, apoi ale sopranelor Mădălina Barbu și Silvia Micu împreună cu tenorul Adrian Dumitru, cu toții acompaniați la pian de Alexandru Petrovici, au constituit remarcabile evenimente, revelând adevărate capodopere necunoscute ale marilor compozitori de simfonii, oratorii și operă, Ceaikovski, Rahmaninov, Rimski-Korsakov. În cadrul tradiționalului Simpozion dedicat acestui mare capitol al istoriei liedului european au adus contribuții remarcabile compozitorii Carmen Petra-Basacopol, Cornel Țăranu, Adrian Pop și muzicologii Octavian Lazăr Cosma și Mihai Cosma. Iar la Concertul de
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
de ce ?- a calităților tecnice și expresive ale executantului” <footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie un concert pentru vioară și orchestră. Potrivit indexului realizat de Vasile Tomescu în timpul vieții compozitorului, ar fi vorba de Concerul în la minor, care va deveni mai târziu Simfonia
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie un concert pentru vioară și orchestră. Potrivit indexului realizat de Vasile Tomescu în timpul vieții compozitorului, ar fi vorba de Concerul în la minor, care va deveni mai târziu Simfonia XV. Metamorfoza ideii de concert, ca modalitate de etalare a virtuozității și expresivității interpretului, într-o formă care exprimă evoluția sistemului metafizic, de la stadiul inițial, prin experimentare, la unul comparabil, dar îmbogățit, se produce astfel : Concertul devine Simfonie concertantă • Staticul
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
mai târziu Simfonia XV. Metamorfoza ideii de concert, ca modalitate de etalare a virtuozității și expresivității interpretului, într-o formă care exprimă evoluția sistemului metafizic, de la stadiul inițial, prin experimentare, la unul comparabil, dar îmbogățit, se produce astfel : Concertul devine Simfonie concertantă • Staticul se transformă în Dinamic • Forma de sonată capătă, prin contopirea cu Allegro-ul de concert în concepția culiniană, un aspect aparte. Sonata reflectă evoluția Ideii care experimentează universul substanțial al sunetului. Episodul central al Allegro-ului de concert
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
în 1935 și în 1939” <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 129, notă de subsol footnote>. Pe fila de titlu a partiturii generale, Cuclin a scris, probabil ulterior: Concerto pour Violon et Orchestre (Simfonia XV). Partitura conține, ca și multe altele, însemnări de dirijor cu creion colorat. Concertul are o unică parte, Moderato. Potrivit datării din Repertoriul general al creației muzicale românești de Mihai Popescu și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
altele, însemnări de dirijor cu creion colorat. Concertul are o unică parte, Moderato. Potrivit datării din Repertoriul general al creației muzicale românești de Mihai Popescu și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]