2,389 matches
-
Că mulți vor veni în numele Meu zicând: «Eu sunt!» și pe mulți îi vor amăgi” (vv. 5‑6); 2) războaie sângeroase (v. 7); 3) persecuția creștinilor, atât din partea iudeilor, cât și din partea romanilor („Vă vor da în adunări și [...] în sinagogi [să vă judece]”, v. 9); 4) rolul evanghelizator al martiriului (v. 9); 5) parusia va avea loc numai după ce Evanghelia va fi propovăduită la toate popoarele (v. 10); haosul cosmic (vv. 24‑25); dezastrul natural (v. 8) și dezastrul social
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
personajul judecătorului nedrept (iniquus iudex) și Anticrist, între văduvă, despre care ni se spune că era „uitătoare de Dumnezeu” (oblita Dei) și terrena Hierusalem, „Ierusalimul pământesc”. Câteva decenii mai târziu, Hipolit va adopta, cu unele nuanțe, această interpretare. Văduva reprezintă Sinagoga, abandonată de Dumnezeu pentru a nu fi recunoscut pe Isus ca Mesia. Ea va recunoaște un fals mesia, judecătorul nedrept, cu care va conviețui o vreme. Prin intermediul parabolei, Irineu introduce Sinagoga în scenariul eshatologic, conferindu‑i rolul personajului negativ. Anticristul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va adopta, cu unele nuanțe, această interpretare. Văduva reprezintă Sinagoga, abandonată de Dumnezeu pentru a nu fi recunoscut pe Isus ca Mesia. Ea va recunoaște un fals mesia, judecătorul nedrept, cu care va conviețui o vreme. Prin intermediul parabolei, Irineu introduce Sinagoga în scenariul eshatologic, conferindu‑i rolul personajului negativ. Anticristul va răzbuna văduva/Ierusalim la cererea acesteia. Irineu se referă, probabil, la persecuția creștinilor de către iudei, în timpul scurtei, dar sângeroasei insurecții conduse de Bar Kokhba. Cu toate acestea, contextul scripturistic creat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
constituirea, în mediile creștine, a tradiției care vorbește despre tribul lui Dan ca loc al nașterii Anticristului. Cercetătorul american consideră că apariția mitului în secolul al II‑lea nu este deloc întâmplătoare. Într‑adevăr, conflictul între evrei și creștini, între Sinagogă și Biserică ajunge la apogeu în această epocă. Un rol important a fost jucat aici de cristologia dualistă a lui Marcion. Hill insistă asupra faptului că Marcion nu se mulțumește să distingă între un Dumnezeu bun și milostiv, al Evangheliilor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
foarte important cum ne rugăm. Pentru ca rugă‐ ciunile noastre să ajungă la Dumnezeu este foarte important să ne pregătim sufletește adică să avem sufletul curat. Mântuitorul ne învață: „Iar când vă rugați, nu fiți ca fățarnicii cărora le place, prin sinagogi și prin colțurile ulițelor, stând în picioare, să se roage, ca să arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: și‐au luat plata lor”. (Mt.6,5) Rugăciune trebuie să fie în ascuns: „ Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
A.[vram] L.[eiba] (25.I.1888, Piatra Neamț - 16.IX.1956, Tel Aviv), prozator și eseist. Este unul din cei zece copii ai Hindei-Lea și ai lui Pincu Zissu, contabil de bancă. S-a format ca autodidact, în ambianța sinagogii. La douăzeci de ani obține titlul de rabin, dar nu își va asuma niciodată îndatoririle ce decurg din această calitate. Adolescent, debutează în 1904 la revista ieșeană „Egalitatea”, la care scrie până în 1910. Angajat la Banca Moldova din Iași, va
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
identificabile în topografia orașului natal, capătă valoare simbolică. Figuri legendare, ca aceea a lui Ben-Iochai, populează visurile lui Daniel, calfă de alămar, literatura mistică intersectând istoria profană: un rabi Pincas face aluzie la tatăl scriitorului, Pincu Zissu, iar incendiul de la sinagogă îi prilejuiește protagonistului „retrăirea” unor evenimente petrecute cu două mii de ani în urmă. Un amestec indistinct de reverie, stări extatice și amintiri creează registrul specific, genul de fantastic al acestor proze, precum în Golem de Gustav Meyrink. Nuvelele din culegerea
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
în locul chilienilor pentru ca Pinochet să fie judecat, dar Castro, care a împușcat de patru ori mai multe persoane, îi lasă indiferenți. Ei protestează împotriva turismului cultural în noul Reich austriac pentru că un Mégret local apare de acolo, în timp ce în Franța sinagogile sunt incendiate pentru prima dată după 1945 ș...ț. Importantă este postura. Să fii informat. Să se știe acest lucru. și să urmărești lovitura următoare. Să înlănțuiești cauzele fără să te întorci niciodată la cele de odinioară. Pentru că intelectualul angajat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
2008. Bufnița din dărâmături se dedică părinților mei, celor care, uneori de foarte departe, m-au sprijinit în anii impreciși ai debutului. M.N. 1 ianuarie 2008 Praznicul Sf. Vasile cel Mare Capitolul Itc "Capitolul I" Areopagtc "Areopag" Deci discuta în sinagogă cu iudeii și cu cei credincioși, și în piață, în fiecare zi, cu cei ce erau de față. Fapte 17, 17 Teologia pentru Morometetc "Teologia pentru Moromete" Putem muta un om în cioareci în Academia Română? Nu știu. Și eu am
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Din acea vreme mi-au rămas în minte cuvintele lui Iisus, consemnate de evanghelistul Luca (23, 46): „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, care iubesc plecăciunile în piețe și scaunele cele dintâi în sinagogi și locurile cele dintâi la ospețe”. Filtram această percepție prin prisma lecturii cărții lui Giovanni Papini despre Viața lui Iisus, citită în traducerea lui Alexandru Marcu. Mă uimeau și, în același timp, mă răcoreau vorbele de bici ale Domnului către
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fundamentală rostită de orice modern tulburat de contextul polifoniei culturale actuale: de ce mai degrabă creștinismul și nu, bunăoară, islamul? Sau, altfel spus, de ce „Viu este Domnul Dumnezeul nostru” reprezintă începutul unei rugăciuni rostite într-o biserică și nu într-o sinagogă sau moschee? Mai mult: avem oare nevoie, în opinia lui H.-R. Patapievici, de o biserică în care să putem ieși, mistic și liturgic, din logica nihilistă a modernității? Autorul nu ne răspunde direct, preferând să facă o apologie a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
felul său, au revenit cu toții la modul de viață religios evreisc. Unul dintre ei chiar este ultraortodox, studiază într-o Yeshiva cât ziua de lungă, și apoi a zis: „Dacă tot mă rog deja, de ce să nu mă duc la sinagogă?” și uite-așa, încetul cu încetul, lucrurile au început să se miște. Adevărul e că la început mi-a fost foarte greu, pentru că de obicei de Sabat mergeam să prânzim la părinții mei, dar, ca o familie ortodoxă ce deveniserăm
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și, de asemenea, merge la cursuri de religie iudaică zilnic. Eu nu mă definesc ca fiind o persoană „religioasă”, dar acasă fac ceea ce trebuie. De fapt, părinții mei erau tradiționaliști în obiceiurile. Vineri seara binecuvântau vinul și mergeau întotdeauna la sinagogă de sărbători. Și, treptat, încep să înțeleg mai multe despre toate acestea. Fac tot ceea ce al familiei, fac, dar cerințele religioase mai personale rămân totuși la latitudinea mea. I: Prin urmare, nu te-ai simțit forțată să urmezi nici un fel
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cât și, într-o oarecare măsură (de suprafață, evident), față de coreligionarii lor din Europa apuseană. O explicație s-ar cuveni totuși. Credința rămâne aceeași, indiferent de arealul în care ființează comunitățile. Particularitățile însă, de la îmbrăcăminte și până la alimentație, de la construirea sinagogilor și până la practicarea tradițiilor, de la interiorul locuințelor și până la limba vorbită, se înfățișează într-o varietate puțin obișnuită; o cromatică vie a gesturilor, a expresiilor, a manifestărilor cotidianului existențial. E mai mult decât evident că, atunci când vorbesc de civilizația omului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
privită ca o deschidere, în care nu primează explicația, cauzalitatea, determinismul fenomenelor, ci înțelegerea stilului de viață, corespunzându-i forța creatoare, individualitatea și realitatea practică. Prezența evreilor în Balcani și în Polonia datează din antichitate, urme ale habitatului lor, cimitire, sinagogi, monede, inscripții pe piatră fiind descoperite cu deosebire în ultimele decenii prin săpăturile arheologice efectuate în Iugoslavia, Ungaria, România, Grecia. Împrejurările stabilirii sunt diferite; în genere, ele sunt dependente de situația politică a timpului, de militarismul imperiilor care își împart
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe Aurelius Dyonisyus; mormântul evreu din Duclea, aproape de Titograd, în Muntenegru, despre care se presupune că datează de la finele veacului al III-lea e.n.; așa numitele coloane Polyharmos descoperite la Stobi, printre ruinele unei biserici ridicate, probabil, pe fundația unei sinagogi, amintind numele donatorilor săi evrei; inscripțiile ebraice existente pe teritoriul vechii Dacii sau în cuprinsul Câmpiei Panonice. Și n-am amintit decât câteva și poate nu tocmai cele mai semnificative. Important rămâne faptul că iudaismul rătăcește în aceste regiuni încă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dintr-un ținut într-altul („pe oriunde ar trece un evreu prin domeniul nostru, nimeni să nu-l împiedice în nici un fel, nici să-l tulbure, nici să-i pricinuiască vreo greutate...”), de a-și desfășura viața religioasă potrivit credinței, sinagogile și școlile fiind ocrotite („dacă cineva ar îndrăzni să arunce ceva asupra sinagogilor scholac iudaeorum, voim ca el să plătească judelui evreilor o marcă și jumătate”); reglementează exersarea obiceiurilor și tradițiilor, precum și raporturile dintre creștini și evrei. Este un caz
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nostru, nimeni să nu-l împiedice în nici un fel, nici să-l tulbure, nici să-i pricinuiască vreo greutate...”), de a-și desfășura viața religioasă potrivit credinței, sinagogile și școlile fiind ocrotite („dacă cineva ar îndrăzni să arunce ceva asupra sinagogilor scholac iudaeorum, voim ca el să plătească judelui evreilor o marcă și jumătate”); reglementează exersarea obiceiurilor și tradițiilor, precum și raporturile dintre creștini și evrei. Este un caz particular, medievalitatea europeană, în ansamblul ei, arareori ajungând martora unui asemenea eveniment. Documentele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Viena, Buda, Ljubljana, Ragusa, Belgrad, Timișoara, Iași, București, Rusciuk, Sofia, Thessalonik, Constantinopol și Adrianopol, evreii vor forma, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, puternice comunități în interiorul cărora vor organiza tot ceea ce le exprimă personalitatea. Este vorba de sinagogi și case de rugăciuni, băi rituale, cimitire, școli, case de studii sau seminarii (în ebraică, Beit hamidraș) și tipografii. Privilegiile acordate de turci explică echilibrul și dezvoltarea lor economico-financiară. Spania îi alungă pe evrei, în vreme ce Turcia îi primește cu brațele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evreii figurau în aparatul de stat. Rar se întâmpla ca un sultan sau un vizir să nu fi avut în serviciul lui cel puțin doi bancheri evrei. În secolul al XVI-lea, numai la Constantinopol au fost ridicate 30 de sinagogi. Cifra mărturisește forța comunității evreiești, dar și toleranța imperială. Să nu ne amăgim. Interesele se subînțeleg. Surprinzătoare e inteligența diplomației turcești aptă să-și croiască marea șansă de apropiere și stăpânire a unui vast teritoriu european. Dar și acolo unde
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evreilor, ei fiind principalii furnizori ai domnitorului și boierilor. În secolul al XVII-lea, odată cu intensificarea comerțului polono-moldav, dar și ca urmare a războaielor provocate de cazaci, numărul lor a crescut. Cu mult înainte de 1700, la Iași fuseseră construite câteva sinagogi. Pe întreg cuprinsul Moldovei și Valahiei comunitățile evreiești și-au ridicat lăcașuri de cult. Privilegiile acordate pentru așezarea în Moldova datau din vremea domniei lui Ștefan Tomșa, fapt ce a permis și înființarea celor dintâi bresle de meșteșugari. Știința și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
așa cum se cuvine. Manifestările de intoleranță apar relativ târziu. 1715 e anul în care are loc primul pogrom la București (epitaful unui rabin îl califică drept „martir”) și el poate fi corelat cu mărturia lui Del Chiaro despre „demolire la sinagoga degli Ebrei”. 1726 consemnează prima acuzație de omor ritual, aceasta în Moldova. Învinuirea circula într-un text hagiografic notoriu, Viața lui Constantin cel Mare având la bază un izvor occidental, biografia papei Silvestru. Adevărul este că, dincolo de contradicții, de intoleranță
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Tov și Z’kan Aharon. De însemnătate pentru diaspora iudaismului rămâne activitatea rabinului Aaron Cohen (sfârșitul secolului al XVI-lea și prima jumătate a secolului următor). Retor înnăscut, strălucit exeget și scriitor, Cohen s-a ocupat și de restaurarea vechii sinagogi din ghetou, precum și a vechiului cimitir. Este el însuși un exemplu al existenței meandrate a evreului în diaspora. A învățat în Italia, la Școala levantină din Veneția, și chiar dacă știința i-a fost călăuza vieții, Cohen a practicat și comerțul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ocupând un loc aparte. Cultura orientală antică va reprezenta una dintre temele predilecte. Măcar așa și tot vor fi fost cunoscute, în cercuri mai largi, talmudul babilonian, ceremoniile religioase și civile ale evreilor, geografia biblică, istoria marelui templu din Ierusalim, sinagoga iudaică, Vechiul Testament etc. Nu sunt izolate asemenea forme ce exprimă ridicarea punților de legătură, în realitate, începutul deschiderilor. Tipografia Universitatis Hungaricae Budae, a cărei activitate modernă începe cu anul 1777 (reluând pe aceea a tipografiei ce ființase aici din secolul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de un număr de 1.200 în ținutul Sătmarului (Satu-Mare), de 300 în Bihor, fără a aduce în discuție numărul acelora din Maramureș, care, desigur, era mai mare, de îndată ce la începutul secolului al XIX-lea în Sighetu Marmației ființa o sinagogă cu un rabin și un jude național evreu, cum rezultă din informațiile lui Johann von Csaplovics. În veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, evreii au trecut deseori prin Maramureș în drumurile lor dinspre Polonia spre Transilvania. Numărul lor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]