6,584 matches
-
ale grupurilor naționale pe piețele locale (cazul Italiei este cel mai cunoscut din acest punct de vedere, guvernatorul B...ncii Centrale a Italiei, Fazio, fiind criticat atât de Bruxelles, cât și de cercurile bancare str...ine; dar Italia nu este singular... în aceast... privinț...). Exist... o serie cuprinz...toare de servicii pentru care diferențialele salariilor sunt atat de mari, încât numeroase ț...ri din vestul UE caut... modalit...ți de a st...vili concurență firmelor din ț...rile estice nou intrate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ar fi s... se formeze leg...turi, alianțe strategice, care s... protejeze interesele economiei românești. Economia real... nu este o aglomerare de întreprinderi mici și mari care interacționeaz... la întâmplare; exist... și se pot dezvolta alianțele între întreprinderi, exist... obiective singulare, dar și comune, exist... interese publice, așa cum exist... intervenția sectorului public prin politicile publice - care pot fi mai bune sau mai rele. Toate acestea sunt argumente pentru a deschide mai mult „cutia neagr...”, pentru a lua decizii mai bune, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ales c... datoria public... a României este sub jum...țațe din plafonul de 60% din PIB cerut de acelasi Pact? Pentru l...murire revin asupra câtorva aspecte. Se impun dou... observații preliminării. Prima este c... politică bugetar... nu trebuie judecat... singular, ea urm...rînd ținte economice în relație cu politica monetar... și de curs, cu politica salarial.... Doi: ne afl...m într-o perioad... de dezinflație. Altfel spus, deficite bugetare strânse ajut... aducerea inflației la 4-5% anual. În fine, riscul supraîmpov
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Facultății de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității București, și-a înscris în palmares Trofeul Festivalului Internațional „Lucian Blaga“ de la Sebeș, situându-se primul într-o competiție cu alți 50 de concurenți, dintre care destui scriitori profesioniști. Isprava nu este singulară, în 1997 fiind premiat, tot acolo, de cotidianul Informația de Alba, iar din 1995 încoace obținând alte și alte premii la Bacău, Târgu-Jiu, Calafat, Moinești, Tecuci, Botoșani, Giurgiu...“ Este ca și cum cineva ar pretinde că o femeie este frumoasă, dar, în loc să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
grup. În schimb, el cade în vulgaritatea înfrumusețărilor-kitsch, a superlativelor fără acoperire, a filozofării teatrale. Și mai face și greșeli de gramatică, de genul: „A urmat focul, cina, așteptarea.“ Dacă erau doar focul și cina, mai puteam trece cu vederea singularul verbului. Dar focul, cina și așteptarea, toate trei, a urmat?! Editura Emia, optimista editură Emia, cea atât de convinsă că volumul va suscita un interes devastator în țară și în străinătate, ar fi trebuit să facă și precizarea: „Nici o greșeală
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
au ca model textul urmuzian. Prima îi aparține cunoscutului scriitor și publicist Pavel Șușară și se remarcă printr-un umor rafinat, astfel încât... nu face obiectul investigației noastre. Cea de-a doua, Absurdistan sau tzara lui Urmuz (Euro - Vida M, col. „Singular“, 2000), publicată de Romulus Sălăgean, este însă un fiasco, ceea ce înseamnă că ne putem ocupa de ea. Spre deosebire de Urmuz, care a lăsat o clipă limbajul să funcționeze în gol, curios să vadă ce se întâmplă când un autor n-are
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pentru a se atașa de un profet „ambulant”, fie el și Isus Cristos. Așadar Maria Magdalena, așa cum reiese din context, dispunea de o avere personală, pe care o aduce ca ofrandă Învățătorului și Vindecătorului ei. Cazul ei însă nu este singular: la fel procedează toate celelalte ucenice. Informația care probabil a cântărit cel mai mult în portretizarea ei ca prostituată se află chiar la mijlocul fragmentului citat: „din ea au ieșit șapte demoni”. Notația lucaniană, seacă, strict jurnalistică, va deveni un fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să fie împărțiți săracilor. Tot din relatarea de mai sus reiese că Iuda însuși a avut inițiativa predării lui Isus. Nu arhiereii au provocat gestul ucenicului. Ei s-au arătat însă „foarte bucuroși”, făgăduindu-i acestuia „argint” (argyrion este la singular, Marcu nu precizează nici o sumă). Surprinde gratuitatea gestului: Iuda le propune arhiereilor o colaborare fără să pretindă nici o recompensă. Vom vedea că lucrurile se schimbă la ceilalți evangheliști. În fine, momentul Cinei de Taină: Pe când ședeau ei și mâncau, Isus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte; era caracterizat prin sensibilitatea sa deosebita față de puritate și frumusețe, el însuși pur și frumos. 13 Antoine de Saint-Exupéry 14 Continuare la "Lumânarea Păstorilor". 15 Text autentic egiptean. 16 stadii = singular: stadion: unitate de măsură pentru lungime, egală cu aproximativ 185 m. 17 Lc.,10, 41-42. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 ECATERINA HANGANU 9 Potecile cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
voia altă conjugare. Începeai să turui, fără greș: "Audio, -ire, -ivi, -itum"... Ei, și-acum să vedem cum este cu regalul limbii latine: cele cinci declinări... Când ajungea aici, știai că-ți pregătește prohodul. Începeai ca o moară bine reglată: "Singular: N. silva; G. silvae; D. silvae; Ac. silvam; Abl. silva, V. silva. Plural: N. silvae; G. silvarum; D. silvis; Ac. silvas; Abl. silvis; V. silvae..." Dintr-un firesc reflex uman, între singular și plural făceai o pauză pentru împrospătat aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pregătește prohodul. Începeai ca o moară bine reglată: "Singular: N. silva; G. silvae; D. silvae; Ac. silvam; Abl. silva, V. silva. Plural: N. silvae; G. silvarum; D. silvis; Ac. silvas; Abl. silvis; V. silvae..." Dintr-un firesc reflex uman, între singular și plural făceai o pauză pentru împrospătat aerul din bojoci. Atunci grijuliul Brăcinariu îți atrăgea atenția: "Mătăluță ești cam nesigur. Latina e o limbă perfectă, n-are nevoie de ageamii". Dădeai gata declinarea altui substantiv, te felicitai că a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
realism lucid și de un lirism voalat, de raționalitate cvasi-științifică și de empatie estetică. Pentru a păstra particularitățile stilistice ale fiecăruia dintre noi doi, precum și pentru a potența diferențele de poziție auctorială, am menținut formula de adresare la persoana I singular (doar secțiunile introductivă și conclusivă sunt o excepție, fiindcă joacă un rol preponderent sintetic, exprimând opiniile noastre convergente). Astfel, deși volumul are doi autori, ni s-a părut mai elegant ca ei să fie lăsați să vorbească pe rând. Nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
literaților despre conceptele de "viață, sens, sens al vieții?" Desigur, nu consider complet inutilă o dezbatere despre ceea ce reprezintă o problemă controversată încă din Evul Mediu târziu, și anume dacă ideile noastre sunt doar nume (nomina) pentru a indica manifestările singulare ale realității, cum susține curentul de gândire al nominaliștilor, sau dacă ideile noastre abstracte au un fundament în lumea reală, cum spuneau realiștii. În prezent ar fi ca și cum ne-am întreba: sensul lucrurilor se află în lucrurile însele sau doar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de vedere general, Biblia ebraică, Noul Testament și Coranul sunt caracterizate fără îndoială de înțelegerea lui Dumnezeu ca Dumnezeu personal, înțeles personal. În Occident totuși, tradiția mistică indiană a avut acces mult prea devreme în Grecia prin Asia Mică. Elemente mistice singulare se regăsesc la Sfântul Pavel și Sfântul Ioan care, în jurul anului 100 d.C. amintește cuvintele lui Isus astfel: "Eu și Tatăl una suntem" (In., 10, 30). O unitate pe care Isus al evanghelistului Ioan o cere și apostolilor: "[...] ca ei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un eveniment ce se poate înțelege pe baza legilor fizico-chimice. Ca acest lucru să se realizeze nu este nevoie să presupun o forță vitală sau o energie cosmică, cum făcea Teilhard de Chardin, orientată către un "punct omega". În procesele singulare evenimentul este determinat de cazualitate, dar după aceea se desfășoară imediat după legile naturale, iar asemănător se întâmplă cu matematica cuantică. Dacă aș fi un biolog, în mod normal m-aș întreba: evoluția care se orientează de la sine nu îl
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Române care își asuma o asemenea opțiune. Aceasta nu era una teoretică, ci practică, pentru că prin articolele sale asupra cremațiunii Șerboianu devenea un militant cremaționist, care implicit făcea apologia și propaganda practicii. În istoria cremațiunii din România el este astfel singular, deși am reușit până acum să identific încă două personalități, legate de Biserica Ortodoxă Română care au optat pentru incinerare. Dar aceste două personalități nu atingeau dimensiunile asumate de către arhimandrit deoarece legătura lor cu incinerarea s-a manifestat doar prin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
credincioșilor din societate"133. În opinia sa, deși Biserica era mama tuturor, reprezentanții săi greșeau oprindu-se la lucruri de prea mică importanță, cum ar fi cremațiunea, "ce nu atinge întru nimic dogmele și canoanele bisericii creștine, ci numai o singulară obișnuință"134. O asemenea atitudine nu exprima astfel doar dispreț. Șerboianu încadra o asemenea realitate într-un șir lung de reacții greșite ale Bisericii, opuse progresului, cum au fost utilizarea narcoticelor pentru gravide, introducerea curentului electric în biserici, utilizarea instrumentelor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-n putință, ca să nu se realizează această unire. Ba ceva mai mult: prin faptul că se coboară la lucruri de puțină importanță, cum este cremațiunea de pildă, ce nu atinge întru nimic dogmele și canoanele bisericii creștine, ci numai o singulară obișnuință, biserica afirmă un vădit dispreț pentru credincioșii săi fii și scoate-n relief interese particulare și de grup. Dacă potrivnicii cremațiunei ar fi de bună credință, n-am avea nimic de spus. Biserica creștină, ca parte viabilă-n societate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
această auto-afectare și prin ea. Deoarece tot ceea ce se simte și se încearcă pe sine se simte și se încearcă în mod necesar nu numai în cutare sau cutare mod, ci și ca acesta sau acela, sub forma unei experiențe singulare prin urmare; aceasta este de asemenea, prin natură, o experiență individuală, în măsura în care este adevărat că esența auto-afectării este aceea a ipseității. Acest praxis determinat, singular și individual este Corpul nostru. În exercițiul imanent al forței sale care se auto-afectează și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în cutare sau cutare mod, ci și ca acesta sau acela, sub forma unei experiențe singulare prin urmare; aceasta este de asemenea, prin natură, o experiență individuală, în măsura în care este adevărat că esența auto-afectării este aceea a ipseității. Acest praxis determinat, singular și individual este Corpul nostru. În exercițiul imanent al forței sale care se auto-afectează și nu contenește a se auto-afecta pe sine, corpul întâmpină o primă rezistență, cea a sistemelor fenomenologice interne care cedează în fața efortului său și constituie "corpul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tonalitate, în deosebirea față de toate celelalte. Nu sunt doar intuiții ideale, inferențe, ipoteze, premise, consecințe etc., subordonate toate unei tipologii eidetice care îi conferă vieții predicative stilul său propriu; ci fiecare efectuare corespunzând unuia dintre aceste tipuri este o efectuare singulară, având o individualitate a sa, deopotrivă asemănătoare și distinctă de toate cele care se supun aceleiași legalități. Faptul că savantul nu acordă atenție acestei experiențe de fiecare dată în parte nu schimbă nimic, încă o dată, din realitatea sa. Ci, mai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este în ultimă instanță sporire de sine. Și totuși, chiar și atunci când îmbracă toate caracterele culturii și, mai mult chiar, tinde în calitate de cultură științifică să joace un rol predominant în universul modernității, știința nu încetează totuși să prezinte un caracter singular, care o diferențiază de celelalte manifestări ale spiritului și care face ca, într-un anumit fel, să trebuiască ales între ele. Asupra acestui caracter singular, deja întrevăzut de problematică, este nimerit să revenim. Știința, știința matematică a naturii a scos
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
joace un rol predominant în universul modernității, știința nu încetează totuși să prezinte un caracter singular, care o diferențiază de celelalte manifestări ale spiritului și care face ca, într-un anumit fel, să trebuiască ales între ele. Asupra acestui caracter singular, deja întrevăzut de problematică, este nimerit să revenim. Știința, știința matematică a naturii a scos din joc calitățile sensibile ale acesteia, adică lumea-vieții și viața însăși. Că această știință se înfăptuiește ca o modalitate a vieții și, prin urmare, ca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
toate din cel din care purcede și al cărui patos îl însoțește în fiecare dintre fazele sale, determinând în mod global, ca un soi de a priori, această lume a barbariei și conferindu-i, sub pecetea acestei neliniști, un caracter singular, mai vizibil astăzi ca niciodată. Fuga de sine este titlul sub care putem cataloga aproape tot ceea ce se întâmplă sub ochii noștri. Nu știința în sine, care în calitate de cunoaștere a naturii pe care o definește în procedurile sale este în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe toate celelalte, toate producțiile culturii, reducându-le la un soi de lux inofensiv, la un joc și la o oglindă a mirajelor. Mai mult chiar decât conținutul său, sau mai degrabă intensificându-l și luminându-l cu o strălucire singulară, receptarea ideologiei scientiste și pozitiviste, răspândirea sa extraordinară în rândul tuturor categoriilor de spirite, savanți și neștiutori deopotrivă, dezvăluie pe deplin ceea ce îi servește drept condiție ineluctabilă, afinitatea acestei ideologii cu spiritul timpului, sau, mai curând, mișcarea lor comună: fuga
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]