2,599 matches
-
carne la grătarul cu gaz amenajat pe una din terase și am avut un somn odihnitor. Dimineața ne-am bucurat de soarele puternic și priveliștea muntelui. Coborând privirea vedeam în această vale, la mare distanță două alte cabane, mulți brazi singuratici sau grupați pentru a sta la taclale sau a rezita în fața furtunilor. Seara, luând masa afară pe terasă, am văzut o turmă de vaci negre, grase care pășteau undeva pe o pajiște din apropiere și mai târziu le-am văzut
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
marginea unor mici localități, la margine de drum ori la mal de apă curgătoare, în timp ce în alte zone urcau pășunile, la fel de bogate, până sus, spre munte ori în vârf de deal. Se zăreau prin luminișuri îndrăznețele acoperișuri ale unor case singuratice și se profilau cărări ocolitoare, care păreau că se-mplântă în pădurea deasă ori se lărgesc în apropierea unei stâne ce nu putea lipsi din acel peisaj de vis în care oieritul este ocupație milenară. Am fost nemulțumit că se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
patriei antice Așteptat de pământ, de apă și de cerul înalt Nu vreau să-mi închid ochii în exil Niciun alt loc nu-i mai frumos ca acasă Sufletul meu, la tine patrie, simte liniștea ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ÎN FINE... (Më në fund...) Singuratic și uitat În camera mea Deslușesc gânduri Unde întunericul nopții Macină sentimentele mele Merg prin cameră turmentat Pe ici pe colo nervii mei răbufnesc Și ajung în cerul înalt Somnul fuge din ce în ce mai departe Apoi mă-ntind pe pat Cu ochii
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
fi dorit ca această briză a nopții de august să poposească dacă se putea pe ringul de dans. Nu numai să-i răcorească gândurile înfierbântate de vinul din paharul lăsat gol pe masă, cât mai ales să-i mângâie sufletul singuratic, aducându-i pe aripile nevăzute ale cerului înstelat, surâsul lunii vesele de pe bolta plină cu licuricii nopții și să-i alunge tristețea. Venit în Neptun de o săptămână, nu găsise ce să facă în stațiune, în afară de plajă. Se plictisea. Citea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
rămâne închis în el, seamănă c-un dezmoștenit în letargie nu face altceva privește abătut și pare că se bucură-n sine. Își fixează ochii într-un punct fix, fredonează un cântec pesemne unei femei rămase-n gând. Omu’-i singuratic, intră și iese din sine contemplând profund fiecare obiect, încât se confundă cu el. Referință Bibliografică: Omul în euforie / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1383, Anul IV, 14 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu
OMUL ÎN EUFORIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383558_a_384887]
-
acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga istoriei omului nu este altceva decât moartea lui Dumnezeu, că împlinirea spirituală a lumii, după catastrofa alungării, izgonirii și prăbușirii din Rai, stă în jertfa singuratică a Fiului Omului, Care singur va muri pentru toți și ne va răscumpăra pe toți... Fără Învierea Lui cea de a treia zi, totul este fără rost, oricât de frumoase ar fi cuvintele și faptele lui Iisus Hristos. Tot astfel
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
sunt doar îndrăgostitul ce a luat microbul dragostei divine privindu-te atât știu e un păcat însăși faptul că te privesc doar așa am putut să înțeleg de unde vine lumina în corpul ceresc ivit la o așa depărtare în nopțile singuratice să mă lași undele să îți privesc cum trec nepăsătoare pe lângă mâna ce o intind cu speranța atingerii poți să arzi în voie patimile lumii doar tu îi poți privi pe cei ce trupurile își unesc spre a întreține aprins
NU MĂ ÎNTREBA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383618_a_384947]
-
cea secetoasă”, cum e supranumită, este un ținut fascinant: un peisaj ireal pictat în culorile nisipului. Întinderi nesfârșite cu o vegetație joasă, uscată, ard vară de vară, la temperaturi de 50 grade C si chiar mai mult, străjuite de cactuși singuratici, contorsionați în poziții înspăimântător de umane, ciuruiți de păsări care caută în trupul lor umbra, răcoarea și seva de care au nevoie ca să poată supraviețui. Pământ dur și sterp, unde rege incontestabil este scorpionul. Dealuri dantelate, fumurii în praful din
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
ceasornicar ce făcuse Canalul; același orășel pașnic și prăfos gazduiește o Grădină a Hesperidelor, proprietatea unui fost magistrat, în a cărei ambianță snobimea, fețele subțiri, se adună la sclifosite serate muzicale (Nadir, la ospățul melomanilor; Lacrima complicității). Acțiunea și peripul singuraticilor se mută și în alte spații (Valea Bârgaielor, Ochii dascălului Irimie), un cartier bucureștean, cum am anticipat (Logodnă la mezanin, Muzeul risipit), ba chiar la Malmö, unde, e drept, solitarii, emigranții Matei și Natașa, își unesc singurătățile într-un cuplu
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
îmblănite, Cai vor scoate aburi calzi printre nămeți, Și-or mai fi colibe, poate, părăsite, Pînă-n faptul unei albe dimineți. Sub covorul iernii, un oraș apatic Vom lăsa în urmă fără de regret, Ca pe-un zbor al spaimei, frînt și singuratic, Ca pe-o răstignire albă, de concret. O să-ți scriu pe-un bulgăr că mi-ai fost departe, O s-aprind cald focul, eu, care sînt frig, O să-mi spui că viața nu e totuși moarte, O să-ți spun: “Și-acuma
PROASPÃTA NINSOARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383053_a_384382]
-
Vocea blajină și calmă a tatălui ei o liniștea întotdeauna. Îl sărută ușor pe frunte. - Papa., am auzit multe lucruri despre el, trebuie să aflăm ce este real și ce nu. După toate evaluările și zvonurile este un domn scorțos, singuratic, posesor a trei copii. Necăsătorit. - Ai de gând să te mariți cu el? se măriră ochii mamei. Citește mai mult Îi privea cu drag pe părinții ei. Oameni distinși cu bune maniere. Îi iubea. Sentimentul era reciproc. Doar că îi
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
Vocea blajină și calmă a tatălui ei o liniștea întotdeauna.Îl sărută ușor pe frunte.- Papa., am auzit multe lucruri despre el, trebuie să aflăm ce este real și ce nu. După toate evaluările și zvonurile este un domn scorțos, singuratic, posesor a trei copii. Necăsătorit.- Ai de gând să te mariți cu el? se măriră ochii mamei.... XXVI. SCHIMBAREA, de Camelia Constantin , publicat în Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016. Sistemele la nivel mondial nu oferă un mediu armonios
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
Forțele Armate Române de la 15 februarie la 31 octombrie 2000. Mircea Chelaru a persiflat, cu nimerite cuvinte, aroganța imperială răsăriteană. Mircea Chelaru a fost primit, cu onorurile cuvenite unui șef de stat, la Pentagon. Mircea Chelaru a fost un lup singuratic, într-o Românie dezinformată, bagatelizată, voit vulgarizată, context în care afirmațiile sale publice erau atipice și sancționabile politic. După el, la conducerea Statului Major General au mai urmat cinci generali: Mihail Eugen Popescu, cel mai popular general al Armatei României
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
angajează funcționar la Institutul de statistică, pentru ca mai apoi să ajungă secretar de redacție la ” Evenimentul zilei”. Scriitorul pleacă în armată în 1943-1945. Ajunge corector la ”România liberă” în 1945. O viață ca un roman ”Moromeții”, ” Delirul”, ” Imposibila întoarcere”, ” Marele singuratic” și ” Cel mai iubit dintre pământeni” sunt doar câteva dintre capodoperele literare pe care Preda le-a lăsat moștenire literaturii române în scurta lui viață. În centrul destinului lui Preda s-a aflat literatura, considerată ” Singura soție și iubită a
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
meu prieten Orest și alți câțiva din gașca lui Oșorhan, eminent profesor de chimie și fizică, inginer chimist la bază, care ne considera ,,băieții lui”, ne amuzam, destul de gălăgios, ca să mai ascundem din emoțiile care ne stăpâneau. Pe o bancă singuratică, retrasă vreau să spun, colega ... Citește mai mult ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare”Emilia Țuțuianu: Legile iubirii au puterea să rupă nu numai pe cele ale prieteniei dar și pe cele divine... Așa ai cunoscut-o
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
meu prieten Orest și alți câțiva din gașca lui Oșorhan, eminent profesor de chimie și fizică, inginer chimist la bază, care ne considera ,,băieții lui”, ne amuzam, destul de gălăgios, ca să mai ascundem din emoțiile care ne stăpâneau. Pe o bancă singuratică, retrasă vreau să spun, colega ... XXXI. O VIAȚĂ DE OM ȘI UN NUME: BORIS DAVID (I) - INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015. ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
apoi, liniștindu-l încă o dată pe jupan Macek în privința succesului misiunii lor, puseră cei doi dinți în traistă și o apucară teleap-teleap spre castelul Potoțki. Castelul își ridica înfricoșător surii păreți pe geana unui deal, nălucindu-se negru în calea singuraticilor drumeți. Nouri de corbi se învolburau la apus în juru-i; în nopțile fără lună vânturile șuierau dându-i ocol și un vaiet subțire, înjunghiat, se auzea ieșind din ziduri. Nu e de mirare astfel că țăranii din împrejurimi îl botezaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
faimoasele gondole, acele bărci de eleganța lebedelor în jurul cărora s-a țesut o adevărată literatură romantică. Și unde e literatură e și ficțiune. De aceea, respectând adevărul istorisirii noastre, va trebui să spunem că nu perechile de îndrăgostiți, nu amorezii singuratici ocupau în majoritate scândurile umede și nu totdeauna salubre ale destul de incomodelor - pe atunci - vehicole. Dacă în prima treime a secolului al XVII-lea, pe la orele 6-7 dimineața te-ai fi găsit la Veneția, ai fi văzut gondole ticsite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
strategice ale succesului fraților întru credință - spaniolii. După-amiază, gondolele se umpleau din nou de lumea care se întorcea acasă, iar seara de lumea care n-apucase gondolele de după-amiază. Abia mai târziu, pe la orele 22, puteai auzi dintr-o gondolă singuratica voce de tenor a vreunui îndrăgostit bine dispus intonând o serenadă, dar el era rapid redus la tăcere de ploaia de roșii, pensule, șuruburi azvârlite de la geamurile învecinate de harnicii venețieni care trebuiau să prindă gondolele de dimineață. Noaptea venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
au rătăcit drumul din cauza unui atlas rutier greșit; și făcu un efort, încercând să-și amintească ce văzuse pe hartă, cu toate că era clar că nu te puteai încrede în hărțile alea. Dacă memoria nu-l înșela, acel masiv pietros și singuratic ar fi trebuit să rămână mult mai la sud, servindu-le ca un îndepărtat punct de reper tot timpul la dreapta lor. Ținând cont de asta, tot ce se întindea în fața ochilor săi cam pe treizeci de kilometri începând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ce abia se iveau în depărtare, totul era o masă galbenă de praf în suspensie, care făcea să te gândești că lumea se transformase într-un ceaun cu mămăligă din care ieșea doar, ca un bob de năut negru, vârful singuratic al masivului muntos. — Căcat! Nu se vede nici pe dracu’! — Ce facem? — Așteptăm... Ce altceva putem face? Un mare ocol. Apoi altul. Și altul. Jos, câțiva oameni care în ultimele două ore nu făcuseră altceva decât să se târască până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
interesat să afle pe unde umblu- deci implicit pe unde umblă scrisorile. Aveam o bănuială în ceea ce privește scrisorile. Am căutat numărul unui anume Stephen Baldring, care locuia în Highgate. M-am temut că nu îi voi găsi numărul, din moment ce era un singuratic, dar am avut noroc. Era acolo. I-am explicat ce doresc și am aranjat o întâlnire pentru a doua zi. M-am dus la culcare după o lipie cu humus și o bere pe care am luat-o de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
s-a lăsat cu spatele pe noi și, strângând tare hățurile, a început să cânte cu un glas firav de femeie - prrră, prrră, prrră Am intrat pe pasaj la pas, zăpada a încetat să cadă. Doar în preajma câte unui felinar singuratic și gălbui fulgii pluteau încet, fără să cadă, de parcă acolo s-ar fi scuturat o pernă. Dincolo de felinar, în întuneric, ne apăru înainte o reclamă susținută de doi stâlpi. Alături de reclamă, un pumn cu degetul arătător întins, ieșind dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
aproape. Fuma tăcut încercând să recapituleze tot ceea ce se întâmplase în ultimele ore. Îl sâcâia faptul că gândurile refuzau să se adune într-o ordine cât de cât rațională. Trăgea cu sete din țigară privind în întunericul grădinii. Un licurici singuratic zbura bezmetic în jurul unui copac, probabil unul din prunii lui Pop din care făcea pălinca aceea grozavă. La început timid, apoi din ce în ce mai tare, greierii își începură concertul nocturn. Din nou se înfioră când își dădu seama că până atunci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acolo. De o săptămână, lucrările avansau într-un ritm de melc. Și asta numai din cauza bătrânului pe care îl găseau în fiecare dimineață la locul unde săpau ei. Se interesase printre mineri și aflase că se numește Calistrat. Un individ singuratic, despre care toți credeau că nu-i în toate mințile. Nimeni însă nu voia să aibă de a face cu el, toți se fereau de dânsul. Cu toate acestea, bătrânul avea o influență extraordinară asupra muncitorilor și nu numai a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]