5,222 matches
-
Cei mai preocupați să dea o umbră de veracitate acestor presupuneri extrapolează plecând de la poezia lui; cei mai puțin frecventabili dintre acești paraziți, creștini angajați în luptă, se mulțumesc cu calomnii, bârfe și defăimări. Astfel încât primii, sprijinindu-se pe analize sintactice, concentrându-și atenția pe vocabular, luând ca martori turnurile gramaticale și ca dovezi descrierile de peisaje, propun ca loc de naștere Campania și ca loc de reședință Roma; judecând după stilul familiar al dedicației către Memmius, cutare exeget deduce o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
femeie, dincolo de toate celelalte, mai trebuie să te păzești acum și de blestemele lui Pasolini... Eco: Ceea ce nu le trecuse prin minte nici lui Huxley, lui Orwell, nici măcar lui Hitler ori lui Fanfani... Am „comparat” fraze de o oarecare complexitate sintactică: dacă aș fi „comparat poantele” scoase din context, identitatea lingvistică dintre textul din Manifesto și cel din Messaggero ar fi fost cu atât mai impresionantă. Ce au făcut cei doi tovarăși ai lui De Marsico? În primul rând, au făcut
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de la București. Discursurile erau Întotdeauna, la cererea părții române, pregătite dinainte, nu se improviza, și nu se improviza, În primul rînd, deoarece Nicolae Ceaușescu era incapabil să improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punctul de vedere sintactic, dar și un prost orator din punct de vedere al exprimării, cu o vorbire sacadată și deficientă. Nu era un om limitat ca inteligență. Era un om limitat ca formație intelectuală. Și, natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o lume cu contururile moi, construită pe nisipul mișcător al unei instanțe auctoriale discreționare. Consecutiv acestui tip de viziune, Alexandru (în intenție primul roman fractalic din literatura română) mimează la nivel morfologic-anecdotic convenția bildungsromanului, pulverizând-o însă la nivelul articulațiilor sintactice. Efectul de realitate romanescă este construit și deconstruit în același timp, prin ridiculizarea ideii de progresie rectilinie și uniformă a narațiunii. Sub controlul explicit al instanței auctoriale, protagonistul, Alexandru Robe, se naște, merge la școală, în armată, la facultate, cunoaște
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
mare constând în absența totală a zeilor și în prezența moralei creștine. Adoptată de literatura populară datorită descrierilor de fapte vitejești, dar și învățămintelor pe care le cuprinde, Istoria Troadei îmbracă o frumoasă haină narativă, cu numeroase expresii și construcții sintactice specific românești, cu savuroase metamorfoze ale numelor personajelor. Unele manuscrise conțin traduceri după alte prelucrări, occidentale, ale temei. Ediții: [Istoria Troadei], în Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate a veacului trecut, îngr. Matei Voileanu, Sibiu, 1891, 25-45; [Istoria Troadei
ISTORIA TROADEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
lucrare Limbajul poetic eminescian (1979) la Dicționarul limbajului poetic eminescian (I-II, 2002), constă în adâncirea investigațiilor semantice și în sublinierea corelațiilor dintre sensuri și forme. Cea dintâi exegeză oferă descrierea pe niveluri tradiționale a lexicului eminescian (nivelul fonetic, gramatical-morfologic, sintactic, lexical, nivelul figurilor de stil - epitet, comparație, metaforă etc.), dar oferă și un capitol de „câmpuri imagistice”, de constelații simbolice specifice în domeniul uman, al spațiului cosmic, al naturii terestre, al naturii anorganice, al artelor, al religiilor și mitologiilor, în funcție de
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
apare fereastra de program: 10. Se va scrie programul dorit iar pentru lansarea lui și verificarea funcționării se apasă tasta F8 (Direct Processing - Procesare directă) sau se folosește iconul din bara de comenzi rapide. Dacă se dorește doar verificarea corectitudinii sintactice a codului se apasă Ctrl + F2 (Check - Verifică) sau se folosește iconul din bara de comenzi rapide. Pe bara de stare din josul programului va apărea mesajul -Program xxx is sintactically correct - ( Dacă programul a fost scris corect). Atunci când nu
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
pe acea linie se apasă Ctrl + F8 sau se folosește iconul din bara de comenzi rapide. Se observă ce numele de instrucțiuni valide odată scrise sunt afișate având culoarea albastră, numele nerecunoscute având culoarea neagră. Orice instrucțiune sau expresie incorectă sintactic va fi afișata prin culoarea roșie. Pentru căutarea unui cuvânt în fișierul programului se folosește Ctrl + F (sau iconul)pentru declanșarea și configurarea căutării și pentru căutarea în continuare cu aceleași setări Ctrl + G( sau iconul). Scrierea unui program simplu
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
și Carmen Sylva ca literată. Lucrarea Aspecte din civilizația clasică (1943), bine primită de critică, cuprinde, în treizeci de capitole, considerații asupra culturii, artei și relațiilor sociale în Antichitate, într-un stil limpede și cursiv, afectat doar de unele construcții sintactice vădit influențate de limba franceză (ceea ce poate trimite la o sursă nemărturisită de autor). Stau alături întâmplări semnificative, scene mitologice, citate și comentarii, portrete ale unor personalități din lumea greacă și romană; sunt înfățișate aspecte ale vieții și preocupărilor curente
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
lui Geoffrey Chaucer. Peste câțiva ani, când va apărea traducerea integrală a acestei capodopere a Evului Mediu englez, se va impune ca unul dintre cei mai de seamă traducători de poezie din țara noastră. Dificultățile lexicului englez vechi, ale construcției sintactice, erau sporite aici și de formele prozodice fixe, de sistemul complicat al rimei, caracteristice poeziei medievale. Textul lui D. nu are însă deloc aerul unei traduceri: el e de o mare prospețime, dând impresia că a fost compus direct în
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
un limbaj poetic evoluat, uzând de comparație și metaforă, metonimie, hiperbolă, paralelism, interogație, antiteză, dar și de unele procedee stilistice sau lexicale specifice creației orale ori preluate din literatura religioasă sau istorică anterioară. Au fost remarcate la el frecvența dislocării sintactice, prezența termenilor populari, regionali sau arhaici și a seriilor sinonimice, spontaneitatea lexicală, originalitatea metaforică. Eforturile prin care D. desăvârșește transpunerea românească, din slavonă, în proză, a psalmilor (versiune ce apare în ediția bilingvă a Psaltirii slavo-române din 1680) au premers
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
nuvela Petru Rareș, principele Moldovei (1862), dar și Statutele Societății române de lectură din Sibiu (1862) ș.a. La aceeași tipografie apelează și Timotei Cipariu, care publică în 1863 partea a doua a Analiticii, iar mai târziu, în 1877, suplimentul la Sintactica. În 1865 se tipăresc Peregrinul transilvan al lui Ion Codru-Drăgușanu, Elemente de istoria Transilvaniei de Ioan V. Rusu, ediția a doua a Cărții de lectură românească pentru școlile române, alcătuită de Visarion Roman (reeditată în 1877), iar în 1874 iese
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
unic la noi prin capacitatea de a cuprinde în fraza cea mai economic restrânsă personalități oricât de arborescente. Prin limpezime, proprietate și concizie latină, chiar când scrisul lui, de obicei dens și lapidar, i se eliberează în lărgimi și boltituri sintactice, ca în ultima perioadă de activitate, marele critic a dat stilului studiilor literare, între Maiorescu și Călinescu, o altă vârstă a maturității lui. VLADIMIR STREINU Revizuirea nu-i deci expresia unei elasticități morale, ci opera unui spirit critic ieșit din
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
și umbrele copilăriei, văzută în lumina unui conservatorism aristocratic, idilic și patriarhal (pe care îl va impune proza discipolului său, Duiliu Zamfirescu). Firul epic este aproape inexistent. Descripția, tabloul formează nucleul central. Din experiența poemului în proză autorul reține paralelismul sintactic și orchestrarea frazei, iar din simbolism - metafora animistă, transpoziția de senzații, infuzia sentimentului în peisaj, jocul nuanțelor, sugestia. O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor, Soare și grâu, Moară pe Dunăre, veritabile proze simboliste, sunt reluări amplificate ale unor poeme. Notația
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și în special lupta cu demonii. Spre sfârșit (cap. 48), Calinic adaugă și două discursuri ale lui Hipațiu adresate călugărilor, compuse probabil din citate extrase dintr-un document scris chiar de protagonist. Stilul e simplu, bogat în forme morfologice și sintactice proprii limbii vorbite, iar sintaxa e fără complicații însă nu lipsită de anacoluturi. Bibliografie. Ed. critică, trad. franc., introd. de G.J.M. Bartelink, Callinicos. Vie d’Hypatios (SChr 177), Cerf, Paris 1971. c) Marcu Diaconul Este autorul unei Vieți a lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
său Franckenstein un Carmen, inspirat de o Cantio de amore, retălmăcit în Codicele Petrovay (1672). De la 1 iunie 1674 datează Oda lui H., moment de referință pentru istoria prozodiei românești. Este scrisă în românește, într-un limbaj dialectal, contorsionat fonetic, sintactic și mai ales ortografic de influențe maghiare și săsești. Versificația savantă, în metru cantitativ, preia hexametrul și pentametrul antic, voind a demonstra, comparativ, virtuțile prozodice ale limbii române. Oda, împreună cu alte poezii gratulatorii în limbi străine, este tipărită în 1674
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]
-
creștin al românismului sunt motive constante, care atestă din ce în ce mai limpede un poet format, un bun tehnician al versului. Influențe bacoviene și argheziene continuă să se regăsească nu numai la nivelul motivelor (spleenul, oboseala, moartea), ci și în imagini, în construcții sintactice, în versificație. Poezia socială este și ea frecventată cu perseverență, avându-și, desigur, punctul de plecare în condiția socială a poetului, dar și în observarea unor diferențe sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
și în special lupta cu demonii. Spre sfîrșit (cap. 48), Calinic adaugă și două discursuri ale lui Ipatie adresate călugărilor, compuse probabil din citate extrase dintr-un document scris chiar de protagonist. Limbajul e simplu, bogat în forme morfologice și sintactice proprii limbii vorbite, iar sintaxa e fără complicații, însă nu lipsită de anacoluturi. Bibliografie. Ediție critică, trad. fr., intr. G.J.M. Bartelink, Callinicos. Vie d’Hypatios (SChr 177), Cerf, Paris, 1971. c) Marcu Diaconul Este autorul unei Vieți a lui Pofiriu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al mamei, adaptarea socială și familială, atitudini educative În familie), iar al doilea nivel se referea la practicile educative existente În familie. Alte cercetări au pus În evidență rolul activ al mamei În Învățarea de către copil a structurilor morfologice și sintactice ale limbii, dezvoltarea gândirii și limbajului, efectul calității mediului familial În dezvoltarea și consolidarea imaginii de sine la copil, consecințele În plan comportamental și social (mai ales În școală) ale imaginii de sine a copilului.
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
a scrisorilor (adresa, salutația și subscripția) sunt în limba slavonă. Vocabularul și aspectul fonetic al textului sunt apropiate de limba română modernă. Lexicul scrisorii este predominant latin, cu puține cuvinte slave (i pak, ot, za) și turcești. Structura morfologică și sintactică a limbii nu diferă prea mult de cea actuală, cu unele elemente morfologice arhaice. Această primă scriere românească este pe deplin închegată, enunțurile au legătură logică, informațiile fiind comunicate într-o formă concisă și în același timp explicită. Fraza clară
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
fenomenului educativ: în educația intelectuală, estetică, morală, civică. Educația intelectuală pare a fi cel mai cunoscut rol al limbajului în formarea și dezvoltarea capacității de gândire și a volumului de cunoștințe. Proprietatea termenilor în vocabular și organizarea adecvată a construcțiilor sintactice dovedesc o gândire clară și asigură înțelegerea exactă a ideilor transmise. Fiecare om știe să vorbească, poate comunica prin cuvinte din primii ani, dar este evident că între diverși vorbitori există importante deosebiri de ordin calitativ și cantitativ. Aceste deosebiri
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
exerciții pe care le putem grupa după diferite criterii: a. după modul sau forma de efectuare, pot fi: exerciții orale și scrise; b. în funcție de natura faptelor de limbă care se aplică în exerciții, distingem: exerciții fonetice, de vocabular, morfologice și sintactice; c. în funcție de natura priceperilor și deprinderilor pe care le formăm elevilor, pot fi: exerciții ortografice, ortoepice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; d. după gradul de interdependență pe care-l pretinde rezolvare lor, distingem două mari categorii de exerciții: de recunoaștere
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
-se noi noțiuni despre regionalisme, derivare, compunere, conversiune etc. Prin analiza lexicului, elevilor li se dezvăluie bogăția lexicală a limbii noastre,sistemul intern de îmbogățire a lui, valoarea diverselor elemente lexicale, legătura care există între forma cuvintelor și funcția lor sintactică sau valoarea stilistică. Analiza lexicală poate fi făcută apelând la diverse procedee: 1. analiza cuvintelor derivate sau compuse dintr un text dat; 2. analiza arhaismelor, neologismelor, regionalismelor dintr-un context și indicarea rolului lor în enunțul respectiv; 3. depistarea antonimelor
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
misterele ființei, le adâncește. Este faza în care S. încearcă să definească un concept liric propriu în câteva Respirări și în Antimetafizica. Într-un eseu, Cuvintele și necuvintele în poezie, el identifică trei grupuri genetice ale poeziei: fonetic, morfologic și sintactic. „Poezia fonetică” se sprijină pe melos și caută efecte incantatorii de tipul „prin vulturi vântul viu vuia”. S. o consideră primitivă și o respinge. Cealaltă, „poezia morfologică”, e „o semantică a vederii [care] ne farmecă și ne ștampilează memoria” și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
și este reprezentată de Arghezi, un poet studiat atent de tânărul S., „copiat” în poeme bine articulate, în structuri fixe, cu un limbaj pitoresc și muzical; nici acest tip de poezie nu e pe placul autorului Necuvintelor. Ce urmează (tipul „sintactic”) ar fi ilustrat tot de Arghezi (un vers emblematic: „trei sau patru-n mal pescari”), dar, mai cu seamă, de Ion Barbu („desăvârșit în această structură poetică”), alt poet frecventat în aceeași vreme. Nu îl va lua însă ca model
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]