1,426 matches
-
corectate și hipercorectatevoluntar prin contracții ale grupelor musculare implicate în imprimarea reflexului deatitudine corectă a corpului. Programul recuperator în formele ireductibile În alcătuirea și aplicarea programului recuperator se impun o serie de reguli cu caracter general, care ar putea fi sistematizate în felul următor: • baza programului o reprezintă mobilizările pasive, care au rolul de a ameliora mobilitatea la nivelul regiunii respective; • să se acorde atenție prioritară bazinului, care, fiind în anteversie, are sub control direct curbura lordotică și indirect pe cea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
apelat. Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasivetc " Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasive" O bună organizare și conducere a procesului de recuperare impune ca perioada cât pacientul este supus terapiei prin mișcare să fie sistematizată și ordonată în concordanță cu reguli precis stabilite. În acest context, etapizarea reprezintă o cale de urmărire și evaluare a acțiunilor pe care KT le întreprinde în vederea obținerii unor informații asupra modului în care pacientul conștientizează dificultățile pe care le
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
1: • Școala generală „G. Călinescu”, Iași: Misiunea Școlii „G. Călinescu”, Iași, este aceea de a asigura un mediu școlar incluziv, în care să aibă acces toți copiii din comunitate, pentru a favoriza însușirea de către elevi a unei baze închegate și sistematizate de cunoștințe și deprinderi, astfel încât să fie capabili să răspundă exigențelor unei societăți în schimbare și pentru a putea să-și continue studiile în școli superioare sau profesionale, să-și desăvârșească activ și responsabil propriul destin, precum și propria personalitate. • Școala
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
sunt aceia care nu încearcă să rezolve toate problemele cu care se confruntă, ci sunt capabili să delege altora responsabilitatea luării unor decizii, rezolvând doar problemele care au o influență puternică asupra atingerii obiectivelor organizaționale. Este nevoie de un proces sistematizat de luare a deciziilor pentru rezolvarea situațiilor-problemă neprogramate, dificile sau complexe. Procesul rațional de luare a deciziilor constă într-o serie de pași pe care managerii îi urmează, fie formal, fie pe baza intuiției, în alegerea alternativei considerate ca fiind
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
gândirii și a simțurilor umane. Un astfel de teoretician este Ascott (1995Ă. Prin crearea termenului de cybercepție (cyberceptionă, acesta reunește sub emblema cuvântului noțiunile de concepție, percepție și cibernetică. Cercetătorul nu dă o definiție propriu-zisă noului termen și nu îi sistematizează trăsăturile, însă compilează o serie de speculații în jurul noii facultăți (postăumane pe care o surprinde ca fiind mijlocită de emergența tehnologiei computaționale. În primul rând, cybercepția este înțeleasă nu doar ca protezare sau ca implantare a corpului uman, ci și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sociale din trecut sau din prezent, incluzând atât aspectele subiective, cât și pe cele obiective ale mediului. Orientările valorice ale mediului, activitățile și interacțiunile pe care le facilitează, condițiile de viață, condițiile culturale și sociale sunt criterii cu care putem sistematiza complexitatea situațiilor. Învățarea comportamentelor trebuie pusă deci în legătură cu mediul, formând o unitate eco-comportamentală. Fiecare individ operează cu ajutorul unui „sistem mediator” în raporturile sale cu mediul social, sistem format din cunoștințele și concepțiile sale, modul său de prelucrare a informațiilor, emoțiile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a acțiunii de culturalizare a tineretului matur - andragogia sau pedagogia culturii - și o teorie a acțiunii școlare...” (Nicolau, 1970). El a făcut cu precădere o „pedagogie sociologică a culturii”, preocuparea sa centrală fiind „educația poporului”. Principiile pedagogiei gustiene pot fi sistematizate astfel: a) cunoașterea nevoilor poporului; b) încurajarea culturii regionale; c) mobilizarea tuturor energiilor satului și statului chemate la ridicarea păturii țărănești; d) cultura satului trebuie să fie „totală” (sănătatea, munca, sufletul, mintea). Sunt principii pe care el însuși le-a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
organisme mai bine adaptate pentru acest scop al lumii contemporane. Au apărut și categorii noi de „beneficiari” (universitarii, de exemplu), dar și grupe defavorizate din lumea rurală, minoritățile, imigranții, handicapații. Obiectivele prioritare ale educației adulților, formulate atunci, ar putea fi sistematizate astfel: - expresia „educația adulților” desemnează ansamblul proceselor organizate ale educației, ale conținuturilor, ale metodelor de formare care prelungesc sau completează educația inițială (în afara formării profesionale, universitare). Scopul este dezvoltarea aptitudinilor, îmbogățirea cunoștințelor, ameliorarea calificării tehnice și profesionale, familiarizarea cu noi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Avramescu, George Călinescu și alții. Călinescu (1969), de pildă, analizează „cunoștințele temeinice de filosofie” ale poetului, „preocupările intensive” în domeniul economiei politice, faptul că arăta „multă stăruință” în „câmpul de cultură al istoriei”. Noi am întreprins prima încercare de a sistematiza preocupările lui Eminescu în domeniul psihologiei, grupându-le în trei mari secțiuni: psihologie socială și a popoarelor, psihologia personalității și psihologie pedagogică (Neculau, 1989a, b, c). Despre activitatea sa de pedagog și îndrumător al școlii au apărut, în timp, câteva
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu doar un efort entuziast de răspândire a unor învățăminte cărturărești, ci „un proces de ridicare a nivelului de trai material și social, nu numai spiritual, al maselor populare” (Stahl, 1981, p. 284). Punctele principale ale concepției gustiene despre cultură, sistematizate de fostul său elev și colaborator, H.H. Stahl, sunt următoarele: 1) „Cultura” cuprinde patru domenii de acțiune - „cultura sănătății”, „cultura muncii” (organizarea relațiilor economice), „cultura minții” și „cultura sufletului” (consolidarea relațiilor etice, de solidaritate socială, a conștiinței cetățenești); 2) „Progresul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un index tematic. În spiritul edițiilor precedente, lucrarea și-a păstrat caracterul de tratat de studiu universitar dedicat studenților de la Facultățile de Psihologie și Științele Educației, precum și celor de la Medicină. În egală măgură, el poate servi ca sursă de informație sistematizată pentru specialiștii și cercetătorii din domeniu. Sperăm ca această nouă ediție a Tratatului de psihosexologie contribuie la formarea cunoștințelor de specialitate ale celor interesați. Din nou, gândul nostru se îndreaptă către seriile de studenți ale Facultăților de Psihologie de la Universitatea
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
oculteză moartea... etc. Apoi, ne uimește Flavius (muzică): tipuri de muzică, tipuri de temperament, invariante muzicale, echivalente cu omul din spatele măștii; unitate a esenței în diversitatea aparențelor. Mi-e din ce mai greu să adun ideile, să dau răspunsuri, să sistematizez, să întrevăd punțile de legătură, să focalizez simultan ce aud și ce gândesc. Mi-e cald (temperatură interioară) și mă concentrez tot mai greu. O rog pe Cami să modereze în continuare discuțiile, căci simt că o idee îmi dă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mirajul altor voci, din meandrele unor existențe netrăite, din proiecțiile amăgi toare dar veridice ale unor măști) sistematizat, raționalizat, prins în tipare? Care e opinia dvs. în legătură cu această tendință, tot mai accentuată, de a ierarhiza, de a raționaliza, de a sistematiza ceva care nu e deloc predispus la aceste operațiuni? Actorul este o lume într-o ființă a cărei identitate se definește prin triada EL-CELĂLALT-CREAȚIA. Actorii mari joacă, actorii obișnuiți interpretează, actorii mediocri ilustrează searbăd textele. Avem din ce în ce mai mulți interpreți și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acesta este riscul ce amenință în mod fatal orice teorie despre progres și acumulare în continuitate, dar mai cu seamă orice tentație universalistă. Asemenea primejdii pândesc îndeobște filozofia ca sistem, deoarece ea tinde să devină o Mathesis universalis menită să sistematizeze lumea, în calitate de "știință universală". Să ne amintim că "reacția la sistemul filozofic a fost din capul locului o reacție romantică și ea a rămas și până astăzi, stilistic vorbind, o reacție romantică, chiar dacă ceasul istoric al romantismului a trecut"176
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofiei"7. Am zice că, aidoma popoarelor ce ajung în epocă la o conștiință națională și luptă să-și cucerească independența, științele spiritului însele caută să devină autonome în raport cu filozofia clasică, înțeleasă ca știință a totalității; ele încearcă să se sistematizeze pe cont propriu, ignorând ostentativ orice model cu pretenții imperiale de universalitate. Ceea ce le imprimă această tendință centrifugă, care le împinge să se desprindă de metafizica tradițională, este tocmai conștiința istorică recent dobândită. Ele își redescoperă propria istorie și încep
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
subliniază tocmai coordonata etică, amintită și de noi anterior, a demersului întreprins de către Droysen.) La Dilthey, "stavila" o reprezintă după cum vom arăta către sfârșitul capitolului de față cadrul paradigmatic în limitele căruia se desfășoară "sistemele culturii" și în funcție de care se sistematizează "științele spiritului". Relativismul istoric constată că exigențele normative sunt în cazul istoriei o simplă iluzie. Cine mai crede în forța normativă a faptelor istorice ori este de rea-credință, ori pune în joc, fără să bage de seamă, propriile-i reprezentări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unei frustrări personale, ci pur conceptuale: în fața realității empirice nemulțumitoare, aspirația către o lume mai bună ia acum forma unei aspirații spre o știință mai bună, adică spre un concept ideal pentru știință. Totodată, această proiecție joacă rolul de a sistematiza pe linie pozitivistă datele empirice. Tocmai printr-o astfel de "idee regulativă", istoria ca știință dobândește "mai multă libertate în direcția empirismului", observă Schnädelbach 67. Avem aici o certă încercare de depășire a pozitivismului riguros printr-o opțiune de factură
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conferă presupozițiilor capacitatea de "a se adapta la o diversitate cunoscută inductiv, mereu mai exact, a conținuturilor experienței", idee la care vom reveni de îndată, dar într-un alt context. Renunțând la aparatul conceptual al filozofiei, care avea darul să sistematizeze istoria și să satisfacă nevoia de universalitate a investigației istorice, interesul istoriștilor se deplasează dinspre "problema unității istoriei" către "problema unităților din istorie (a identității obiectelor ei, a posibilității de a le identifica și coordona, iar prin aceasta, de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
imperativă". Ea poate fi pusă în legătură și cu ceea ce Simmel și Freyer numeau un weltanschauliches Apriori (vezi III, 4). Acum ne putem întreba din nou retoric: Era posibil ca Dilthey să procedeze altfel din moment ce-și propusese să sistematizeze "unitatea" pe baza "unităților" ei, adică să cosmicizeze haosul realității filozofice sub forma unor tipologii? După cum am mai precizat (vezi I, nota 185, ca și II, 2), procedând în acest mod, metafilozofia lui Dilthey nu face în fond decât "să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
valori este "relativ și subiectiv" din pricina faptului că valorile noastre își au originea în planul vieții afective multiplu condiționat, la rându-i -, și nu reușim să concepem lumea "decât prin prisma uneia dintre categoriile fundamentale"188. Putem cel mult să sistematizăm această diversitate, descoperind paradigmele care reapar în istorie. (Vezi în acest sens și discuția anterioară, privitoare la deplasarea accentului de către istoriști dinspre "problema unității istoriei" către "problema unităților din istorie".) Mircea Flonta consideră că "marile construcții metafizice sunt niște universuri
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
anumită structură reflectă numai o parte de adevăr. La rândul ei, filozofia însăși nu este decât un mod de a reflecta lumea, alături de artă și religie sau de celelalte științe ale spiritului pe care tinde, ce-i drept, să le sistematizeze și să le coordoneze. Relativitatea adevărului unei Weltanschauung rezultă așadar din faptul că orice viziune despre lume constituie un punct de vedere unilateral; altfel spus, reiese din condiția ei de parte a unui întreg pe care nu-l putem conceptualiza
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și conțin adevărul un adevăr limitat, pe de o parte, de condiționările exterioare la care sunt supuse în mod inevitabil, iar pe de altă parte, de regulile pe care și le impun singure, în mod inerent, în tentativa de a sistematiza și conceptualiza existența în ansamblul ei. Dilthey pare să nu opteze pentru nici unul dintre ele. Numai că, afirmând la un moment dat că "doar din punctul de vedere al panteismului este posibilă o interpretare a lumii care să-i epuizeze
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cel mult, cultura unei epoci, dar mai ales "sistemele culturale". Totodată se cade să prezentăm, măcar succint, acest aspect, întrucât filozofia însăși este "un sistem cultural". Aceste sisteme sunt ceea ce numim în mod obișnuit "domeniile culturale". Potrivit lui Dilthey, ele se sistematizează de-a lungul timpului, conform unor "corelații de scopuri" (Zweckzusammenhänge), iar noi ajungem să le cunoaștem pe baza "conceptelor și principiilor psihologiei"224. În Einleitung..., autorul arată că sistemele respective "se specializează din ce în ce mai mult în cadrul evoluției culturii" (s.n.)225, fără ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
concurenței și ale dreptului consumatorilor asemeni unui comerciant. În categoria profesioniștilor sunt incluse nu numai persoanele fizice sau juridice ci și anumite entități fără personalitate juridică precum asociațiile în participațiune sau grupurile de interes economic, societățile civile fără personalitate juridică. Sistematizând cele expuse, profesioniștii, titulari de întreprindere, pot fi: a) Persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent, respectiv comercianții persoane fizice autorizate, întreprinzătorii din cadrul întreprinderii individuale și întreprinzătorii din cadrul întreprinderii familiale, precum și persoanele care exercită profesii liberale sau reglementate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
al folosinței capitalului. În legislația română, absența unei clasificări a dobânzilor este simptomatică. Redactorii vechiului Cod civil precum și cei noului Cod civil nu s-au dovedit dornici de clarificări: nici unul din actele normative invocate nu cuprinde o clasificare a dobânzilor. Sistematizând dobânzile după cauza obligației de dobândă dar și după funcțiile acestora, acordând mai puțină importanță izvorului dobânzii sau al ratei dobânzii, tabloul definitiv al dobânzilor ar arăta în felul următor 253: • dobânda moratorie care repară consecințele întârzierii în caz de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]