1,118 matches
-
aspect vital pentru funcționarea unei organizații. Datorită polisemiei noțiunii, subcapitolul 1 începe cu o serie de delimitări conceptuale, urmată de accepțiunile psihologice ale termenului. Subcapitolul 2 se ocupă de teoriile și modele conducerii, sistematizate astfel: teorii personologice, teorii comportamentiste, teoriile situaționale primare, teoriile contingentei, teoriile cognitive și teoriile interacțiunii sociale, fiecare fiind abordată din perspectiva ideilor de bază și a specificului. Gruparea a cestor teorii a permis constituirea unor modele ale conducerii, în funcție de modul de concepere și interpretare al conducerii. Autorul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
să evaluăm stilurile de conducere este de preferat să utilizăm drept criterii: numărul său ponderea efectelor pozitive și negative în activitatea de conducere, semnificația reală a acestor efecte, consecințele practicarii de lungă durată a stilurilor de conducere, cât și criteriul situațional. Capitolul XII oferă informații importante și cu privire la dificultățile ce pot să apară în calea conducerii - dificultăți psihoindividuale, psihosociale și psihoorganizaționale - , evidențiindu-se totodată și posibile măsuri menite să contracareze astfel de bariere. Problematică leadership-ului și management-ului este și ea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
acțiunile sale; • structura sarcinilor de serviciu - cât de bine sunt organizate sarcinile care trebuie îndeplinite de subordonați; • poziția în structura puterii - autoritatea și puterea de decizie sunt asociate cu poziția conducătorului în organizație. Aceste trei variabile pot produce opt combinații situaționale posibile. Situația cea mai favorabilă pentru lider: beneficiază de relații bune cu membrii grupului, sarcina e foarte bine structurată, are o poziție puternică, semnificativă în organizație. Situația cea mai defavorabilă pentru lider: nu este agreat de membrii grupului, sarcina e
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
se desfășoară pe verticală în ambele sensuri și pe orizontală între cei egali în grad, iar participarea la procesul decizional generează motivații puternice pentru atingerea scopurilor și obiectivelor organizației. Paul Hersey și Kenneth H. Blanchard (1988) au elaborat o teorie situațională a conducerii, numind-o teoria ciclului de viață, care se bazează pe constatarea că stilul cel mai eficient de conducere variază în funcție de maturitatea indivizilor. Maturitatea este privită sub două aspecte: • maturitatea la locul de muncă - depinde de abilitatea cu care
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
stabilirea unui plan operațional, întocmit pentru fiecare activitate, cuprinzând următoarele elemente: • obiectivele - au un caracter operațional. Obiectivul este un enunț referitor la un rezultat așteptat al planului operațional. Fiecare obiectiv prezintă următoarele caracteristici: - concretețe - este ușor de identificat; - pertinență - adecvare situațională; - oportunitate - adecvare temporală (acțiunea respectivă se desfășoară la momentul potrivit); - realizabilitate - adecvare la posibilitățile reale ale celui/celor care inițiază acțiunea; - măsurabilitate - ușor de evaluat cu instrumente cantitative și calitative. • resursele - pot fi identificate mai multe categorii, dintre care cele
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale comunicării: emițătorul nuși adecvează contextului situațional discursul sau comporta mentul/are dificultăți în exprimarea ideilor/are o dicție deficitară etc.; receptorul interpretează în mod eronat mesajul/are o atitudine ostilă, necooperantă etc.; codul nu este perfect stăpânit de comunicatori; canalul este întrerupt prin bruiaje; mesajul nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mod eronat mesajul/are o atitudine ostilă, necooperantă etc.; codul nu este perfect stăpânit de comunicatori; canalul este întrerupt prin bruiaje; mesajul nu prezintă coerență și/sau coeziune (limbaj ambiguu sau eliptic, contra dicții între termeni, incorectitudine gramaticală etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt, așadar, un indice al narativității; lor li se asociază repere spațiale unice sau multiple. - Discursul narativ se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în epica modernă. În romane, fiecare linie narativă este generată de un conflict dezvoltat gradual până la un punct de culminație, urmat, de obicei, de rezolvarea conflictului. Situația inițială (expozițiunea) este secvența textuală introductivă (urmând incipitului), în care se prezintă contextul situațional al acțiunii (spațiul și timpul), precum și personajul/personajele. Proza realistă apelează la o descriere veridică a mediului și la un portret inițial al protagonistului (după modelul balzacian, precum în Enigma Otiliei de G. Călinescu). Elementul modificator (intriga) este situația concretă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poate experimenta în prezent din cauza unor situații care au intervenit în viața ei sexuală. Aici își spun cuvântul traumele de natură sexuală, precum confruntarea cu violul, vinovăția, boala aparatului genital, dar și relația sexuală cu un partener nepriceput. 3. Disfuncția situațională este acea disfuncție orgasmică manifestată de un bărbat sau o femeie doar în anumite situa ții. Una dintre cele mai răspândite astfel de situații este legată de partener: o femeie nu are orgasme cu un anumit bărbat (de exemplu, cu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
regăsite mai ales în judecățile morale ale subiecților băieți și mai puțin în cazul fetelor; 3 - materialul dilemelor forțează răspunsul subiecților spre soluții simplificate, rezultatele fiind altele atunci când s-a cerut evaluarea unor soluții alternative; 4 - este eludat aspectul situațional care își pune amprenta atât pe judecata morală cât și pe conduită. Modelul propus de Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea și înțelegerea dezvoltării raționamentului moral. Preadolescența Procesele cognitive iau forme specifice, care îl apropie de adult.Percepția își
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ei, dar care să solicite generalizare și abstractizare în tratare (de exemplu, ceva de genul pro și contra clonării sau superindividualizare și esență umană ori practica eutanasiei între acceptare și refuz). Analizăm apoi statistic ponderea exprimării ideilor în termeni concreți, situaționali, particulari, față de cea a exprimării conceptuale. Avem astfel un diagnostic de etapă care ne permit reveniri ulterioare comparative. II.3.3 Etapa de vârstă 16-18 ani Încadrare generală Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzie. În structurarea identității personale, proces intrat
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
denumirea de metodologia cercetării. 8 IV. Principalele metode ale psihologiei școlare 1. Observația Observația ca metodă de cercetare psihologică, constă în urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului (sau ale grupului) ca și al contextului situațional al comportamentului. Principalele probleme pe care le ridică observația în fața psihologului sunt: • Ce observăm? (conținutul observației) • Care sunt formele observației? • De ce anume depinde calitatea observației? Care sunt condițiile unei bune observații? • Cum pot fi combătute unele obstacole ce apar în
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
cei ce nu au astfel de abilități, vor fi frustrați și incapabili să îndeplinească rolul așteptat de ceilalți de la el. Se impune tratarea diferită a oamenilor în organizație, și anume: * înțelegerea și identificarea diferențelor individuale; * identificarea posturilor cheie și factorilor situaționali congruenți; * dezvoltarea căilor de acomodare a oamenilor la factorii mediului profesional congruent. Din acest punct de vedere este important ca în fiecare organizație, managerii dacă doresc să păstreze oamenii valoroși, să folosească ce au ei mai bun în folosul organizației
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
la alte discursuri literare Papadat-Bengescu, Bacovia, Mann, Kafka cu cel filosofic Jaspers, Husserl, Kierkegaard, Heidegger și cu cel grafic/ pictural al pictorilor expresioniști și suprarealiști aceasta fiind situația pe care o propunem spre analiză, presupune un ,,decupaj" al acelor aspecte situaționale commune (în cazul de față al ,,metaforelor obsedante"), precum și observarea ,,invariantelor enunțiative". O caracteristică a ,,discursului constituent" este faptul că prin raportarea la anumite genuri de discurs, acesta participă, în fapt, la validarea lor. Discursul literar se constituie tematizându-și propria
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
că își mențin și astăzi esența conținutului, chiar dacă unele au suferit modificări în formele de aplicare. Astfel, încă din anii ’40 ai secolului XX, Herbert Simon a recunoscut că trebuie abandonate principiile tradiționale ale managementului pentru a face loc abordării situaționale. El susținea că principiile clasice nu sunt decât niște “proverbe” și că teoria ce fundamentează practica managerială trebuie să pătrundă dincolo de principii superficiale și simpliste și să studieze condițiile în care sunt aplicabile principii concurente. Abia în 1966 doi teoreticieni
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
studieze condițiile în care sunt aplicabile principii concurente. Abia în 1966 doi teoreticieni americani (Daniel Katz și Robert Kahn, care au scris împreună „The Social Psychology of Organizations” - Psihologia socială a organizațiiloră, au oferit o descriere convingătoare a avantajelor perspectivei situaționale sau a “sistemelor deschise” în examinarea relațiilor dintre organizație și mediul său extern. În momentul de față teoreticienii sunt de acord că mediul este una din variabilele situaționale care influențează forma structurii organizației și managementul acesteia. Peter Druker considera că
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
Psihologia socială a organizațiiloră, au oferit o descriere convingătoare a avantajelor perspectivei situaționale sau a “sistemelor deschise” în examinarea relațiilor dintre organizație și mediul său extern. În momentul de față teoreticienii sunt de acord că mediul este una din variabilele situaționale care influențează forma structurii organizației și managementul acesteia. Peter Druker considera că variabila fundamentală de care trebuie să Țină cont practica managerială este relația managerilor cu subalternii. În ultimii ani se vorbește despre o nouă tendință, aceea de a aborda
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
în cadrul Body Gym, managerul apelează la supraveghere, leadesrhip, metode ad-hoc, controlul planificat și formal. Observația, ca metodă de cercetare constă în urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului sau ale grupului ca și al contextului situațional al comportamentului”42. Procesul de supraveghere este poate cel mai comun și mai simplu de utilizat. Managerul observă, analizează reacțiile angajaților în cadrul muncii de zi cu zi în cadrul familiar, informal, fără a crea tensiune salariaților. Este o metodă de control
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
denumirea de metodologia cercetării. 8 IV. Principalele metode ale psihologiei școlare 1. Observația Observația ca metodă de cercetare psihologică, constă în urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului (sau ale grupului) ca și al contextului situațional al comportamentului. Principalele probleme pe care le ridică observația în fața psihologului sunt: • Ce observăm? (conținutul observației) • Care sunt formele observației? • De ce anume depinde calitatea observației? Care sunt condițiile unei bune observații? • Cum pot fi combătute unele obstacole ce apar în
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
eveniment, rezultat sau final similar unei cauze. Un factor contributiv poate fi sub forma unui eșec activ sau poate arăta motivul care a Termeni și traducere Comentarii și sinonime Slovenă: prispevajoči dejavnik condus spre acel eșec activ, precum un factor situațional sau o condiție latentă ce a jucat un rol în generarea rezultatului. indice critic Engleză: criticality Franceză: criticité Spaniolă: criticidad Germană: Gefährlichkeit Italiană: indice di priorità di rischio Slovenă: kritičnost X indice critic: indicele de risc neadmis (RAN) determină pericolul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cu "capricieuse", "boudeuse". Și care dintre ele nu-și atribuie (n-ar dori să-i fie recunoscute) alte calități din seria prezentă în tabelul nostru bilingv. În fapt, prin combinațiile posibile, rezultă o gamă de profile caracterologice și de secvențe situaționale extrem de largă, acoperind nu numai ceea ce s-a întâmplat efectiv ci și o gamă de structuri narativo-dramatice virtuale care ar depăși întregul univers al romanelor prețioase. Tocmai aici credem a apărut ruptura: "avizoarele-raportoare" se vedeau prin prisma vechii și noii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în jocul social și jucăm roluri dinainte fixate 339. Personajul joacă un rol social, mai mult sau mai puțin important. Pornim de la ideea că indivizii își asumă mai multe roluri de-a lungul unei existente. Ulf Hannerz numește totalitatea implicărilor situaționale care constituie sfera existențiala inventarul de roluri, înțeles drept totalitatea implicărilor tipice care se stabilesc între membrii unei unități sociale: " Orașul este, din punctul nostru de vedere, o grupare de indivizi care există ca ființe sociale, în primul rând, datorită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Paletă complexă a motivelor literare împrumutate de autorul de secol XX de la cel din veacul precedent impune o clasificare menită să ofere un tablou cât mai complet al preluărilor. Pornind de la conținutul motivelor literare, Theodor Wolpers identifica următoarele categorii: motive situaționale (Situationsmotive), ce includ acțiuni umane, motive caracteriologice (Figurenmotive), de obicei personaje-tip care actioneaza că agenți și motive afective (Bewustseinmotive). Acestor diviziuni principale li se adaugă motive ce țin de cronotop sau separat, de spațiu (Örtlichkeitsmotive) și de timp (Zeitphasenmotive
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
așteptare a morții, tristețe. Imaginile sonore, utilizate că vehicule ale reîntoarcerii, revin constant în poezia quasimodiană, la fel ca în Canturi, și constituie un indiciu al dorinței romantice a poetului ermetic de a evadă din prezent în amintire. Sfera motivelor situaționale preluate de Quasimodo din Canturi cuprinde imaginea somnului și, conex, pe cea a visului. Pentru ambii autori seninătatea promisă de somn constituie o breșă în curgerea tumultuoasa a vieții. În Canturi, dar și în versurile sicilianului există, firește, mai multe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]