2,989 matches
-
la luxuria vulgară la care se dedau clipă de clipă. Dacă pornim de la principiul sănătos al câștigului licit, al gestionării corecte și al investiției responsabile sau, în termenii Evangheliei, de la pilda înmulțirii talanților, banii devin un indicator acceptabil al bunei situări în societate. Primul gest pe care orice guvernare trebuie să îl facă este să investească masiv în retribuirea decentă a profesorilor. Poate că puțini dintre noi mai știm că, etimologic vorbind, cuvântul „demnitate” este înrudit cu „decență”, iar „guvernare” cu
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
Cu atât mai puțin putem imagina transferul acesteia în corpul unui robot cu brațe din oțel. Numai faptul că Atlas se poate deplasa biped este de o covârșitoare deficultate tehnică, pentru că mimarea echilibrului uman, dependent de o simulare continuă a situării spațiale pe care creierul nostru o face nu a putut fi modelată pentru Atlas decât după ani întregi de programare, creare de algoritmi deosebit de complecsi al căror rezultat final este împleticeala aceea bahică de pe terenul accidentat. În mod straniu și
Atlas și om. Vizionarea acestor imagini are ceva răvășitor pentru orice ființă umană din carne și oase () [Corola-blog/BlogPost/338448_a_339777]
-
este mult mai umană pentru că evocă în mintea privitorului imperfecțiunea, care e o trăsătură eminamente umană. Numai faptul că Atlas se poate deplasa biped este de o covârșitoare deficultate tehnică, pentru că mimarea echilibrului uman, dependent de o simulare continuă a situării spațiale pe care creierul nostru o face, nu a putut fi modelată pentru Atlas decât după ani întregi de programare, creare de algoritmi deosebit de complecsi al căror rezultat final este împleticeala aceea bahică de pe terenul accidentat. Cu toată râvna noastră
Atlas și om. Vizionarea acestor imagini are ceva răvășitor pentru orice ființă umană din carne și oase () [Corola-blog/BlogPost/338448_a_339777]
-
că procent din PIB (sau, alternativ, a poverii fiscale, adică a veniturilor din impozite că procent din PIB), daca este aplicată înainte ca tară să îndeplinească două condiții: a) să atingă un nivel de dezvoltare economică relativ înalt, reflectat prin situarea indicatorului PIB per capita peste o anumita valoare, si (b) să aibă un grad adecvat de aplicare a domniei legii, reflectat prin drepturi de proprietate clare și bine protejate, un grad înalt de integritate a guvernului și o efectivitate înaltă
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
nivelul întregii societăți, dintre cei care doresc o separare reală (de facto) între puterile statului (cea legislativă, cea executivă și cea juridică)(***) și cei care nu o doresc. Până în prezent, au avut câștig de cauză aceștia din urmă, așa cum dovedește situarea domniei legii mult sub standardele occidentale (corupția este extinsă și libertatea proprietății este scăzută). La acest rezultat a contribuit existența unui consens politic implicit și greșit care a vizat menținerea libertății proprietății și a libertății față de corupție la niveluri scăzute
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
în fața noastră acte, fapte, evenimete parcă, de când lumea și pământul, în permanență actuale, aceleași conflicte, aceleași cauze, același fond, aceleași efecte, diferă numai instrumentele, forma de exprimare, bine surprinsă de autor și subtil prezentată. Experiența acumulată în anii de jurnalism, situarea în mijlocul faptelor pe eșicherul politic, posibilitatea comparației „actualului” cu „fostul”, versatilitatea profesională, dar în special propensiunea artistica în mânuirea tehnicilor literare dau prospețime lecturii odată cu idea de noi interpretări în mentalul nostru, adormite, negândite sau nesesizate la momentul trăirii. Stilul
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
semn de înserare, ca să ne fi convins că plimbarea a existat într-adevăr, că a răsărit din mijlocul soarelui umbra acelui mers în doi, făceam drumul înapoi, ...” (p.22). De fapt nu timpul este esențial, importante sunt trăirile, acțiunile, cadrările, situările : “am descoperit de ce priveam înapoi: avem nostalgia posibilității de a fi ales mai bine la o răspântie, cândva”, iluzia că ai putea schimba ceva din destin. Autorul ne prezintă o abordare deosebită a trecerii prin Purgatoriu, a personajului, în comă
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
un univers sistemic cu 15 câmpuri intersectate, având diferite consistențe și variate nivele de coeziune. Comunicarea este un univers neuniform și eterogen: multi-spațiu și multi-structură. Fiecare câmp se cristalizează în jurul unei axe și apare ca un spațiu cu o anumită situare sistemică, cu o anumită orientare, cu o anumită coerență internă a structurii. În centrul câmpului se află axa. Forța câmpului este forța axei. Nu axa este a câmpului, ci câmpul este al axei. Studiind axa comunicării ontologice ca disciplină academică
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
O., 2009b), (Riondet O., 2010b), (Riondet O., 2011d). Practic, spiritul investigativ se plasează în “le champ general de SIC” (Riondet O., 2011a). În spațiul de limbă engleză, pe spațiul comunicării există o mare și discretă ruptură. Ea este generată de situarea în două „membrane” ale comunicării, în două mari armate intelectuale: “communication science” (C. R. Berger, M. E. Roloff, D. R. Rosks-Ewoldsen, J. O. Greene, B. R. Burleson, J. K. Burgoon ș.a.) și “communication theory” (S. W. Littlejohn, K. A. Foss, R.
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
călătoresc și scriu instantaneu. În ce privește eul călător, acesta se consideră „călător la infinit” și căutător de orizonturi nelimitate. Călătoria este nu numai o problemă de experiență interculturală și de peisaj, ci o mai bună, mai rafinată cunoaștere de sine, o situare mai exactă în mersul lumii. Aflat în Costa Rica, eul călător notează: „Turiști din Mexic, Columbia, Canada, S.U.A., Anglia și ... România. Când mă prezint că-s din România ghidul Filander zice că-n 30 de ani n-a avut nici un turist
Florentin Smarandache: „Vizitez şi învăţ”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339532_a_340861]
-
a libertății. Din profilul de poet al lui Flaviu George Predescu regăsim în eseuri: spontaneitatea inspirației, universul de experiență, interogația neliniștită și iradiația reflexivității. Translația de la interogația lirică la interogația conceptuală are loc nu ca modificare de perspectivă, ci ca situare în cadrele unui alt mod de gândire. Materialmente cartea se compune din 85 de eseuri structurate pe patru axe (suferința, regretul, amintirea și speranța). Ea se deschide cu o prefață comprehensivă și revelatoare scrisă de Ovidiu Pecican. Resorturile meditațiilor eseistice
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
printr-un set de cinci legi generale constituie afirmații suport privitoare la o abordare eminamente rigidă la începuturile ei, însă acestea deschid perspectivele unei abordări generale. Modelul axiomatic al comunicării, elaborat de membrii “colegiului invizibil” nu trebuie privit indiferent de situarea în context, iar acest context este cel al perspectivei pragmatice, al interdependenței dintre termenii “comunicare” și “comportament”. Prima axiomă din structura de cinci, enuntate de Watzlawick, Beaven și Jackson constituie de fapt fundamentul întregului construct teoretic al “noii comunicări” elaborate
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
cer gol” „vizionarismul poeticului teme recurente linii de convergență rearticulare univers poetic constantele, stările de spirit, euforie - disforie Reabilitează micimea poeților noștri Somn - mental Dormit - corporal - vis al co.. - qualia Este Ioan Es. Pop - citește înainte formule existențiale Instrumente de situare - senzorială percepție - reprezenta - jud. raț. noț jud raț - et. si, et. logic investigare organon „prezentar” - narativitate ura luminoasă - sentiment negativ - fără răutate Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
Ceea ce aduce nou volumul Vis visus sau forța visului (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2008) de Dan Ionescu este statuarea unei poziții visătoare a eului liric în raport cu obiectul și modul meditației sale. Eul discursiv se individualizează ca stare, iar nu ca situare. Spectacolul minții producătoare capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
ucide”). Conștiința de ființare se dorește eliberată de presiunea vinei și a greșelii prin intrarea în procesualitatea băuturii: „Bea-mă mereu” („Dă-mi”). În al patrulea rând, beția nu este numai o stare de întâmpinare, ocazională, ci o stare de situare, o modalitate existențială: „A venit întunericul și m-a găsit beat” („Apocalipsă”). În imaginar se tânjește după „corabia beată” („Un măr stă în ușă”). În înregistrarea relației cu timpul ca demers de a căuta „punctul de moarte”, eul liric își
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
hybrid art” este unul profund și de noutate. Hibridizarea este o metodă paradoxistă de permanență reîmprospătare, resemnificare și reinventare. Are loc pe această cale o extindere perceptiva: sunt angrenate mai multe simțuri. Adăugăm ideii de “hybrid art” (că rezultanta a situării în “multi-structure” și “multi-space”), ideea de mulți- dimensionalitate receptiva. Percepția estetică paradoxistă face apel la mai multe simțuri estetice și le aduce în convergență. Ridică în acest mod percepția estetică la o emergentă la care alte mișcări literare nu pot
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
generic din investigație este o formulă existențială a personajului feminin. Primul item al formulei îl reprezintă trăirea angajată în numele unui ideal departe de interesul meschin, oneros și imediat. Al doilea item este tenacitatea de a merge până la capăt cu conștiința situării în limitele condiției umane și ale unui destin. Femeia lui Eliade își acceptă condiția, își asumă destinul și nu se crede mai mult decât un om, o ființă perisabilă și trecătoare. Al treilea item constă în primatul spiritului și supunerea
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
printr-un set de cinci legi generale constituie afirmații suport privitoare la o abordare eminamente rigidă la începuturile ei, însă acestea deschid perspectivele unei abordări generale. Modelul axiomatic al comunicării, elaborat de membrii “colegiului invizibil” nu trebuie privit indiferent de situarea în context, iar acest context este cel al perspectivei pragmatice, al interdependenței dintre termenii “comunicare” și “comportament”. Prima axiomă din structura de cinci, enuntate de Watzlawick, Beaven și Jackson constituie de fapt fundamentul întregului construct teoretic al “noii comunicări” elaborate
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
cu „expertiza critică în domeniul politic” și le adaugă respectul și dragostea pentru carte. Astfel, accede în structura mediatică a puterii și a cărții. Raționamentul istoric este modelat de ideea că „istoria se mișcă mai încet” și este modulat de situarea într-o aură a nostalgiei. Criteriul înțelepciunii este criteriul condiției umane și al unui paradis al cărții, precum visa Borges: „este un sentiment care încălzește condiția noastră comună - umanitatea (...) și ne face mărinimoși. (...) Cartea, cărțile! (...) avem iluzia nemuririi, ne răscolesc
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
călătoresc și scriu instantaneu. În ce privește eul călător, acesta se consideră „călător la infinit” și căutător de orizonturi nelimitate. Călătoria este nu numai o problemă de experiență interculturală și de peisaj, ci o mai bună, mai rafinată cunoaștere de sine, o situare mai exactă în mersul lumii. Aflat în Costa Rica, eul călător notează: „Turiști din Mexic, Columbia, Canada, S.U.A., Anglia și ... România. Când mă prezint că-s din România ghidul Filander zice că-n 30 de ani n-a avut nici un turist
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
ca „Jurnal de scriitor sub dictatură”, aduce în convergență două convenții ale discursului literar. Prima este aceea că un scriitor ne poate vorbi nouă în mod direct: prin interviuri, declarații, susțineri, conferințe de presă, luări de poziție. Aceasta este o situare în câmpul realității cotidiene și se bazează pe ideea că aici scriitorul este om și nimic mai mult. Ce-a de-a doua convenție reține ca situație specifică adresarea realizată de scriitor prin intermediul operelor sale. În jurnal sunt mobilizate două
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
ale reveriei“, motive de „inteligență iubitoare pentru a rămâne în cartier“ sau glosează pe marginea „lexicului de consemnare a stărilor de grație“. Ștefan Vlăduțescu prezintă autorii în raport cu „obiectul și modul meditației lor“. Eul discursiv este văzut ca stare, nu ca situare. Prin urmare, autorul rămâne el însuși în propria sferă a interesului estetic, pe care n-o părăsește decât pentru a-și afirma seducția finală, din unghi extern, pentru credibilitate. Reverberațiile eu-lui sunt atât de frecvente, încât „starea de reverie devine
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
decât „două intervale de relativă stabilitate (1860-1914, 1919-1927)” (p. 12). Literatura română „nu a cunoscut decât arareori o evoluție normală” (p. 23). În anormalitatea ei, literatura noastră nu admite „instrumentele tradiționale de lucru și calea obișnuită de abordare, clarificare, ordonare, situare, evaluare” (p. 51). Ea trebuie examinată (în limitele metaforei ființei literaturii), „precum medicii cazurile interesante” (p. 51) și determinată în „limbajul clinicienilor” (p. 51). Perspectiva clinică revelează că literatura română a suferit de „tulburări de disgenezie”: „s-a născut cu
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
Ceea ce aduce nou volumul Vis visus sau forța visului (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2008) de Dan Ionescu este statuarea unei poziții visătoare a eului liric în raport cu obiectul și modul meditației sale. Eul discursiv se individualizează ca stare, iar nu ca situare. Spectacolul minții producătoare capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
speciale, precum și a unor terenuri pe care sunt amplasate capacități de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională (art. 36 din același act normativ). Totodată, potrivit art. 37 alin. (1) lit. e) din Codul silvic, siturile arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO pot fi scoase definitiv din fondul forestier național, doar cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești. ... 43. Or, prevederile articolului unic pct. 1 din legea
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]