4,254 matches
-
Siberiei) , sel>yel ”vânt” etc. Sigur și saka acesta se apropie de sak ”soare” în jicaque, Honduras (Sun în world languages, p.31). Să mai amintim de ung. gula ”piramida”, cu etim. nec., dar care e similar cu gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
acesta se apropie de sak ”soare” în jicaque, Honduras (Sun în world languages, p.31). Să mai amintim de ung. gula ”piramida”, cu etim. nec., dar care e similar cu gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer. În sfârșit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Siberiei) , sel>yel ”vânt” etc. Sigur și saka acesta se apropie de sak ”soare” în jicaque, Honduras (Sun în world languages, p.31). Să mai amintim de ung. gula ”piramida”, cu etim. nec., dar care e similar cu gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
acesta se apropie de sak ”soare” în jicaque, Honduras (Sun în world languages, p.31). Să mai amintim de ung. gula ”piramida”, cu etim. nec., dar care e similar cu gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer.În sfârșit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Lat. liber se apropie de dogon Lebe „soare“ și mai ales libir în limba garawa (native australian). În tc. hür și arabă hurr par a proveni din iran. hor „soare“ (vezi și ebr. herut „libertate“). Din arabă swahili huru. Svobod (slav, de unde rom. slobod), magh. szabod pornesc de la numele soarelui i.e. *suel, saule în baltice, cf. și saba „soare“ în limba klamath pe coasta Pacificului. În germanice întâlnim: gotic freis, m.h.g. vri, germ. frei, engl. free. Acesta din urmă din v.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Lat. liber se apropie de dogon Lebe „soare“ și mai ales libir în limba garawa (native australian).În tc. hür și arabă hurr par a proveni din iran. hor „soare“ (vezi și ebr. herut „libertate“). Din arabă swahili huru. Svobod (slav, de unde rom. slobod), magh. szabod pornesc de la numele soarelui i.e. *suel, saule în baltice, cf. și saba „soare“ în limba klamath pe coasta Pacificului.În germanice întâlnim: gotic freis, m.h.g. vri, germ. frei, engl. free. Acesta din urmă din v.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
sl., lit., gr., lat., ind., magh., alb.) credem că pornește de la Palk, în mitologia coreeană zeul soarelui, cu p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd). Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg. Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
sl., lit., gr., lat., ind., magh., alb.) credem că pornește de la Palk, în mitologia coreeană zeul soarelui, cu p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd).Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg.Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
germ. de sus hros, germ. ross) cu originea necunoscută, legat de bază i.e. * kurs „source“ a lat. currere „a alerga“ (unii autori). Noi comparăm v. engl. hors cu hors din slavă cu semnificația „soare“, „soare de iarnă“, fiind identitate perfectă. Slavul kon' „cal“ e astfel în relație cu soarele kon în chimu, Peru, cu tc. kün, kin în amerindiene; tc. at trebuie să provină din egipt. Aton, zeul soarelui că și sum. Utu, ciuvaș ut „cal” . Astfel lat. veredus „cal“ < vera
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
germ. de sus hros, germ. ross) cu originea necunoscută, legat de bază i.e. * kurs „source“ a lat. currere „a alerga“ (unii autori).Noi comparăm v. engl. hors cu hors din slavă cu semnificația „soare“, „soare de iarnă“, fiind identitate perfectă. Slavul kon' „cal“ e astfel în relație cu soarele kon în chimu, Peru, cu tc. kün, kin în amerindiene; tc. at trebuie să provină din egipt. Aton, zeul soarelui că și sum. Utu, ciuvaș ut „cal” .Astfel lat. veredus „cal“ < vera
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
că nu poate să treacă la un stil unic, mondial, stilul nou. Nicidecum Mitropolia Moldovei nu se poate rupe de la Patriarhia Moscovei. Numai noi, românii basarabeni din tot neamul romanic petrecem sărbătorile creștine în același timp cu un neam străin- slav. Vina guvernanților este, că nu pot influiența prin lege acest litigiu, care poate fi hotărât odată pentru totdeauna- să declare zile de sărbătoari creștine numai acele zile pe stil nou. Atât. Dar, odată cu urcarea la tronul-treucă a așa numitei țări
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
mai spune că omul flecar, cel care vorbește mult și uneori când nu trebuie sau ce nu trebuie, incită la minciună și ură. Sfântul Nectarie consideră „flecărirea” tronul pe care se așază cel ce iubește slava deșartă pentru a se slavi pe sine. Omul - și cu atât mai mult un conducător - care vorbește mult, nu va fi apreciat niciodată de oamenii înțelepți, și va avea parte de totală desconsiderație. Un proverb românesc spune că „Vorba multă este sărăcia omului”, făcând referire
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
al fertilității a ceea ce în fapt oamenii au avut cel mai la îndemână gest de manifestare a dragostei, iubirea, de atunci, de când lumina a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
-lea, la 24 februarie sau la început de martie, ținând cont de calendarul gregorian sau iulian, s-a constatat că această sărbătoare a iubirii datează dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
făcut ca firul negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
pe jos și desculț. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 2. Micul dicționar academic atestă folosirea cuvântului Dragobete din anul 1774: E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană. Cf. MDA, 2002, Editura Univers Enciclopedic, București. 3. Lăutoáre, lăutori, (reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap. [pr.: lă-u-] - Lăut
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cărturari Ce păstrează limba pură în registru-i de zidari Ce-au zidit altar de doină, de baladă și poem De se tem și anglofilii și latinii toți se tem... Cu franțuzii și păgânii mai demult am insprăvit, Doar cu slavii și ovreii încă nu ne-am lămurit... Azi mă fac cu tata frate și cu veri de-orfelinat, Și cu dracul mă fac frate, dar cu frații mă desfrat... Nu că simt sau vreau aceasta, dar așa suntem setați De-
CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353513_a_354842]
-
soare“ la australieni? Sau că wanta înseamnă „soare“ în warlpiri (Australia) și „penis“ în meriam (limba vecină, tot în Australia)? Ori că georg. kle seamănă cu kala „soare“ (hawaiană), cu Kalynda zeul soarelui la indieni, ori cu kol „roată“ la slavi, col „soare“ la amerindieni? De fapt georg. kle se observă foarte usor că e asemănător cu termenul românesc transformând p→k Apolo = Akolon în karimojong, Uganda. Același kl < pl și în Oklahoma „popor“ roșu. Țig. kar pare comparabil cu „piatră
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
ajungeau să conviețuiască - și pe care le apărau de alți năvălitori! - grație rolului vital pe care îl aveau în producerea hranei? Faptul că pe teritoriul României de azi s-au perindat multe trâmbe de migratori: goții, gepizii, avarii, pecenegii, cumanii, slavii etc., din care o bună parte au fost asimilați în vastul și complexul proces de formare a poporului și limbii române (la noi slavii reprezintă adstratul, după cum la celelalte popoare neolatine din vestul Europei superstratul este datorat elementului germanic), acest
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
teritoriul României de azi s-au perindat multe trâmbe de migratori: goții, gepizii, avarii, pecenegii, cumanii, slavii etc., din care o bună parte au fost asimilați în vastul și complexul proces de formare a poporului și limbii române (la noi slavii reprezintă adstratul, după cum la celelalte popoare neolatine din vestul Europei superstratul este datorat elementului germanic), acest fapt demonstrează indubitabil că pe întinsul teritoriu din fosta Dacia Traiană exista o populație activă, sursă de hrană și bogății pentru năvălitori. Dar nu
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
Având gene mizerabile de personalitate, intră în conflict cu bătrânul pastor al bisericii, Leo Peuker, alt informator de nădejde, conflict ce se amplifică și iar intervine Episcopia Reformată. Bătrânul pastor cedează printr-un infarct și Laszlo Tokes îl ridică în slavi cu vorbe, tipic la ipocriți, și rămâne pastor plin. Totul pare așezat până ce niște reclamații, de ordin financiar, ajung la Episcopia Reformată și îi aduc din nou comisia de disciplină pe cap, apar noi fricțiuni între episcop și Tokeș, învinge
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
sl., lit., gr., lat., ind., magh., alb.) credem că pornește de la Palk, în mitologia coreeană zeul soarelui, cu p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd). Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg. Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
k, în jap. neko e finalul din esk. sekonok „soare“, poate din alt dialect cu e, eschimoșii zicând siqiniq. URS. Numele animalului provine în i.e. *arktos (vezi DECA, s.v.), dar urs la daci, vechii indieni, latini poate fi comparat cu slavul Hors, soarele de iarnă cu aspirație dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în malto, bera în dravidiana dar și scitic abra
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
poate din alt dialect cu e, eschimoșii zicând siqiniq. URS. Numele animalului provine în i.e. *arktos (vezi DECA, s.v.), dar urs la daci, vechii indieni, latini poate fi comparat cu slavul Hors, soarele de iarnă cu aspirație dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în malto, bera în dravidiana dar și scitic abra „cer“. Semiticul dub (arabă), dov (ebraica) seamănă cu aduu „soare
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]