906 matches
-
este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20. Fiecare să rămînă în chemarea pe care o avea cînd a fost chemat. 21. Ai fost chemat cînd erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta; dar dacă poți să ajungi slobod, folosește-te. 22. Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. 23. Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
cînd a fost chemat. 21. Ai fost chemat cînd erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta; dar dacă poți să ajungi slobod, folosește-te. 22. Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. 23. Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor. 24. Fiecare, fraților, să rămînă cu Dumnezeu în starea în care era cînd a fost chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
crede cineva că este rușinos pentru fata lui să treacă de floarea vîrstei, și nevoia cere așa, să facă ce vrea: nu păcătuiește; să se mărite. 37. Dar cine a luat o hotărîre tare, și nu este nevoit, ci este slobod să lucreze cum vrea, și a hotărît în inima lui să-și păstreze pe fiică-sa fecioară, face bine. 38. Astfel, cine își mărită fata, bine face, și cine n-o mărită, mai bine face. 39. O femeie măritată este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
fiică-sa fecioară, face bine. 38. Astfel, cine își mărită fata, bine face, și cine n-o mărită, mai bine face. 39. O femeie măritată este legată de lege cîtă vreme îi trăiește bărbatul, dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul. 40. Dar după părerea mea, va fi mai fericită dacă rămîne așa cum este. Și cred că și eu am Duhul lui Dumnezeu. $8 1. În ce privește lucrurile jertfite idolilor, știm că toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
și le răniți cugetul lor slab, păcătuiți împotriva lui Hristos. 13. De aceea, dacă o mîncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mînca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască. $9 1. Nu sunt eu slobod? Nu sunt eu apostol? N-am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sunteți voi lucrul meu în Domnul? 2. Dacă nu sunt apostol pentru alții, sunt măcar pentru voi, căci voi sunteți pecetea apostoliei mele în Domnul. 3. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
de silă, este o isprăvnicie care mi-a fost încredințată. 18. Care este atunci răsplata mea? Este să vestesc fără plată Evanghelia, pe care o vestesc, și să nu mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie. 19. Căci, măcar că sunt slobod față de toți, m-am făcut robul tuturor, ca să cîștig pe cei mai mulți. 20. Cu Iudeii, m-am făcut ca un Iudeu, ca să cîștig pe Iudei; cu cei ce sunt sub Lege, m-am făcut ca și cînd aș fi fost sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
înaintea voastră." 22. Felix, care știa destul de bine despre " Calea" aceasta, i-a amînat zicînd: "Am să cercetez pricina voastră cînd va veni căpitanul Lisias." 23. și a poruncit sutașului să păzească pe Pavel, dar să-l lase puțin mai slobod, și să nu oprească pe nimeni din ai lui să-i slujească sau să vină la el. 24. După cîteva zile, a venit Felix cu nevastă-sa Drusila, care era Iudeică, a chemat pe Pavel și l-a ascultat despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Tată, ai făcut o juruință Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ți-a ieșit din gură, acum cînd Domnul te-a răzbunat pe vrăjmașii tăi, pe fiii lui Amon!" 37. Și ea a zis tatălui său: "Atît îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă cobor în munți și să-mi plîng fecioria cu tovarășele mele." 38. El a răspuns: "Du-te!" Și a lăsat-o slobodă două luni. Ea s-a dus cu tovarășele ei, și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Și ea a zis tatălui său: "Atît îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă cobor în munți și să-mi plîng fecioria cu tovarășele mele." 38. El a răspuns: "Du-te!" Și a lăsat-o slobodă două luni. Ea s-a dus cu tovarășele ei, și și-a plîns fecioria pe munți. 39. După cele două luni, s-a întors la tatăl ei, și el a împlinit cu ea juruința pe care o făcuse. Ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
matale, conașule, mergi cu spor, cine să-ți țină pasul? --Da’ unde ai pornit așa cu noaptea în cap și de unde vii? --Ei, umblu și eu ca să nu zic că fac umbră pământului degeaba. Mă duceam spre târg, așa... cu sloboda. Și mare bucurie mi-o venit când te-am văzut pe cale înaintea mea. --Eu mă bucur că am un tovarăș de drum. Mai schimbăm o vorbă-două acolo și calea ni s-a părea mai scurtă. --Drept-îi, conașule... Mergeam de o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
făce mai înainte între nărod pentru luatul apii”. --Și mai hotărăște vodă ca de o parte și de alta a drumului apei să fie “câte șapte pol stânjini... deci... așa a găsit că este cu cale ... a fi acest loc slobod și deschis, pe lângă drumul apilor haznelilor de o parte și de alta”. Apoi vorbește de puțurile de vizitare a conductelor de aducțiune a apei. Cine va deschide o asemenea “fântână” (puț n.n) va fi aspru pedepsit... “Așijdere, poruncim domnie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom afla că, la 28 dec 1797, Alexandru Ioan Calimah voievod îi dă lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ca în toată socotința lui sau lucrare cu fapta... Ca să aducim la starea cea mai desăvârșită a învățăturii spre mulțumire dascălilor cum și a ucenicilor, iată dar am zâdit den timilie această academie lângă Mitropolie prin a noastră domnească cheltuială slobodă, îndestulată și cu tote cele trebuincioasă lucrurile ei și cu biserică întru care să prăznuiește Strateniia Domnului și Dumnezăului nostru Iisus Hristos și am orânduit dascali nu numai la această academie ci am zădit aici în Iași, ci și în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
așăzat... și am făcut schimbătură... eu am dat dumisale... toată moșiia mea... Ostopcenii, cu toate acareturili ci sânt pe dânsa și cu tot hotarul ei... și dumnealui... mi-au dat mie... pivnița aceea de piatră... și cu tot locul acel slobod de șasi dugheni... mi-au mai dat... și bani 3500 lei, cum și cinci iepi fătătoari din iepili dumisale”. Ceea ce urmează este o mărturisire a lui Iordachi Aslan: “Și schimbul ce-am făcut cu dumnealui... l-am făcut pentru că eu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să participe pe aceste fronturi. Acestea au fost urmările despre care Miron Costin scria: ,, Ce sosiră asupra noastră cumplite acestea vremi de acum, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspinuri. Și la acest fel de scrisori gând slobod și fără valuri trebuiește. Iată noi privim cumplite vremi și cumpănă mare pământului nostru și nouă (...) și letopiseț întreg să aștepți de la noi de om avea dzile și nu va hi pus prea vecinicul sfat puternicului Dumnedzău țării aceștiia țenchiu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să pun și eu o mână de paie pe foc... Despre ce e vorba, părinte? Nu-i un lucru prea simplu. Cred că știi că în fața Curții domnești a existat o hazna și în jur „locul domnescu ce-au fost slobod și deschis pre lîngă haznaoa ce veche și pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lucru prea simplu. Cred că știi că în fața Curții domnești a existat o hazna și în jur „locul domnescu ce-au fost slobod și deschis pre lîngă haznaoa ce veche și pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe vel logofătul „Radul Racovițe...ca să margă să ia sama și să dezbată locul ce va găsi împresurat”. Acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
așa ceva. Mi-am luat o vodcă cu suc de portocale și multă gheață. Niciodată nu se zgârcesc la gheață în State. Barmani irlandezi, luați aminte! —Și care e marele secret legat de Adam? Pur și simplu mi-am lăsat gura slobodă. M-am hotărât că nu mai are rost să evit să deschid subiectul încă o oră. Amy se uită le mine nedumerită. —Cine e Adam? O, Doamne! —Adam Kirrane. A, râde ea în paharul cu Malibu și ananas. E foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
amuțiseră cu nasul în scrumierele pline de mucuri de țigări stinse cu bere. Francezul s-a postat la o masă privilegiată, în lumină, țeapăn ca o figură acoperită de o mască care s-ar fi spart la o mișcare mai slobodă. Fata de la bucătărie a ieșit numaidecât cu cârpa, i-a șters masa cu o grijă dizgrațioasă, a dispărut pe urmă cu pași moi la bar, i-a adus din spatele perdelei de franjuri o cafea mare și un pahar cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fiind singurele cuvinte ale ei: «Să nu cumva să spui cuiva»... Să fi fost eu o excepție? Fiindcă eram băiatul-Învățătorului? Fiindcă devenisem orfănel-săracul? Poate și una și alta; poate niciuna. Să fie Basarabencele mai răpidi-di-șăli, adică iubețe? Sau moravurile mai slobode? Nu știu, nu cred - o mireasă dovedită ne-fată-mare arunca rușinea asupra familiei, a satului; pentru o femeie care călca pe de lături, bărbatul vinovat că o trăsăse În păcat plătea uneori cu viața, iar femeia trebuia să-și ia lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
twist și cha-cha-cha, combinată și cu atingerea alternantă a dosurilor! Luați de val și de tăria holercii, Apostatul, Boss și cu Fratele bat și ei din palme, fără jenă, în tactul dezlănțuit al zbânțuielilor! Frunză verde lobodă, p...la lumii slobodă! culminează Dănuț, ca un vătaf-țâpuritor profesionist, la nuntă, pe finalul dansului miresii. Brusc, Lunganul se oprește din rotație, pălit, ciocnindu-l tărișor pe Vălică: Băi, care dracului ai râgâit cu mici...?! Nu-i nici o râgâială, asta-i bășinică curată! îi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mutîndu-se de ici-colo, îndemnîndu-se unul pe altul. Cizmele flăcăilor tropoteau greu pe ulița zbicită, pe când fetele săltau gingaș ca niște căprioare și abia de atingeau pământul. Pe băncile de lângă pereții cârciumii odihneau câțiva bătrâni, iar împrejurul lor, pe locul rămas slobod, stăteau la sfat bărbații, ca în alte duminici. În Amara, la cârciumă, obișnuiau să se strângă oamenii, în sărbători, de prin toate satele ce au ținut odinioară de domeniile Iuga. A rămas așa din bătrâni, când aci veneau toți cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
funcționau împreună fără probleme. Înțelegerea lor la nivelul muncii și prieteniei consta într-o mare măsură în faptul că Brett își interzicea orice amestec în domeniul mental al lui Parker. "Tehul" era tot atât de grav și flegmatic pe cât de volubil și slobod era coechipierul său. Acesta din urmă putea să bată câmpii despre defecțiunea unei piese de microcircuit și, tunând, să o trimită la strămoșii ei din solul Pământului din care au fost extrași constituenții ei. Brett comenta răbdător: "Adevărat."' Pentru Brett
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
care vreau să ți-o spun s-a petrecut pe când eram în clasa a treia și Aurel era în clasa întâi. Era un gospodar pe nume Costache Pălimar poreclit și Șorloagă care avea un câine foarte rău și-l ținea slobod în curte. Câinele stătea mereu la poartă și lătra pe oricine trecea pe drum, rar când ieșea din curte. Într-una din zile, când ne duceam la școală, în loc să ne căutăm de drum, ne pune naiba și luăm din drum
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Inculeț rămânând președinte al Republicii. Declarația preciza că împrejurările împiedică unirea în cadrul preconizatei republici democratice ruse, că Ucraina „s-a proclamat neatârnată și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare”. Republica se proclama „slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”. Se va convoca imediat „adunarea poporană pe temeiul glăsuirii obștești”, care va hotărî „rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]