563 matches
-
n-a bate, nici cucoșul n-a cânta. Da CĂLIN - NEBUNUL se uită și vede-un voinic ca și dânsul legat cot la cot de-un copac, și când o văzut că s-o pornit CĂLIN - NEBUNUL, el s-o smucit strașnic încît o rămas mînile la copac și el a fugit. Și ei merg, merg pîn-ce ajung la poarta-mpăratului. Și era o poartă mare de fier, că nu Era-n stare să treacă nime afară de CĂLIN - NEBUNUL. Și el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de vorbă cu străinii decât oricare alt trib pe care l-am întâlnit. Își bagă nasul unul în ciorba altuia (bătrâne care ceartă mame tinere pentru că nu și-au îmbrăcat copiii destul de gros, trecători care mustră stăpânii de câini pentru că smucesc prea tare de lesă); se ceartă ca niște copii fără minte pe locurile de parcare; și-ți trântesc replici amețitoare cu cea mai mare naturalețe. Într-o duminică dimineață, am intrat într-un magazin de delicatese aglomerat, cu absurdul nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
seamă pe Rufus, Harry a țâșnit de la masă și s-a repezit pe urmele lor. Rufus l-a urmat - dar încet, prudent, aproape încremenit de groază. Până să coboare el treptele, Dryer și Trumbell ieșiseră deja din magazin și Harry smucea ușa de la intrare - continuând să hohotească, în continuare pe urmele lor. Un taxi era parcat la bordură, cu motorul și aparatul de taxat mergând, iar cei doi au urcat pe bancheta din spate înainte ca el să îi poată ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Parcă albul zăpezii era dintr-o dată verde și pe frunzișul verde vedea flori albe de lămâiță, cu miez galben. — Mamă, de ce e singur băiatul ăla mic și slab? Și de ce-i îmbrăcat așa? o auzi că întreabă, iar mama o smuci și-i făcu semn să tacă. Dacă mai înainte se simțise invadat de dragoste, acum furnicăturile, tot de la cozoroc la botul ghetei, erau de dublă ofensă. Uite la proasta asta mică, ce s-o fi crezând? Mică e un fel
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
după atâta drum, să mănânce din bucatele aduse în sanie, să se odihnească puțin în interiorul cortului, căptușit cu piele de ren și... din nou la drum! Într-adevăr, după odihnă, câinii sătui, vrând să arate de ce sunt în stare, au smucit sania chiar în secunda când și stăpânul a împins-o. De la început au pornit-o în viteză. Va fi cea mai plăcută etapă din călătoria sa. Cerul senin, nici urmă de nori, iar din spate o adiere de vânt, plăcută
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acelea absurde nu voiau să dispară. Știi, nu-i așa? Felul în care vă înțelegeți voi, toate emoțiile alea, tatuajul de pe degetul ei mare de la picior. Știi cine-i ea de fapt, chiar dacă nu vrei să... — Taci. Mâna mi se smuci și azvârli textele și caietele în perete. Cărțile bubuiră, foșniră și se așezară ca un stol de zmeie stricate. Urcându-se anevoie pe marginea patului, Ian se opri la jumătatea mișcării și se uită la mine cu ochi mari, rotunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în spate, undița rezistentă încovoindu-se datorită presiunii ca un arc de jucărie. — Ludovicianul? am zis și m-am trezit făcând un pas în spate. Ai prins ludovicianul cu undița de pescuit? Doctorul se luptă cu ceea ce trăgea de sub valuri, smucind și aducând mai aproape ființa ascunsă cu câteva clicuri ale mulinetei odată. Firul brăzdă apa de la stânga la dreapta. Totul era un complicat dans al tensiunii și mișcării corpului. Cred că nu. M-am întors și am văzut-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
totol, și valurile închizându-se deasupra cu un bubuit lichid. Barca înclinându-se. Bulele de spumă așezându-se și spărgându-se și apa liniștindu-se. Cablul suliței derulându-se repede pe punte și eu dând să-l prind și el smucindu-mă tare de coate și de încheieturile umerilor și zdrelindu-mi mâinile. Laptopul lui Nimeni zăngănind pe puntea povârnită și eu aruncându-mi corpul peste cablu între laptop și marginea bărcii așa încât laptopul mă lovi tare în spate și cablul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spre maiestuoasa clădire de la marginea pieței, unde se afla un mall. Ușor de zis, Însă greu de făcut. Talpa cilindrică a unui tăvălug tocmai Încerca să ne turtească. Deasupra, un excavator Își Înălța mugind cupa, ca un monstru antediluvian. Am smucit-o pe Gioconda de braț și, urmat de ceilalți, ne-am strecurat Într-un gang alăturat, care dădea Într-o alee Îngustă, străjuită de clădiri Înalte. Acolo, surpriză! Un ciocan pneumatic se apropia cu un duduit Înspăimântător, străpungând caldarâmul cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Ți-o dau pe-a lui Cătă. Doar două străzi până la ei acasă. Luăm fiecare o bicicletă, luăm și un câine, boxerul de familie. Ăla, fericit și energic, trage de bicicleta ei În toate direcțiile, mai s-o dărâme. Cristina smucește de câteva ori lesa, câinele se disciplinează. Putem porni. La casa lui Falcă ajungem repede, punem scrisorile, nu ne vede nimeni. Plecăm. Unde să mergem acum, e Încă devreme, nici măcar după-amiază. - Hai, să mai pedalăm! Până la pădure. Mergem la Ceala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Înecat și m-a cuprins spaima. Am tușit sub apă, am scos capul afară, am văzut o bucată de cer și, ciudat, cu coada ochiului, am zărit pe mal un cerb care, nemișcat, se uita după noi. Apa m-a smucit din nou, trăgându-mă la fund. Mi-am Înfipt degetele În bulumac și am simțit cum Începem să jucăm, de parcă ne-am fi prăvălit printre stânci. Când am scos capul afară, abia dacă am reușit să iau o gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vremea aia nu era așa de crunt cu șpăgile prin spitale, etc, etc. ' Sunt extrem de curios, ce o să se întâmple în cazul acesta. Va scoate el niște bani ca să-ți dea, numai să-i dai drumul la nasture, sau se smucește ca năucul și fuge, mâncând pământul, că îi pierzi, de pomană, timpul lui prețios și ratează alți potențiali fraieri . Dar ieri, un ciocolatiu din acela care dă tare cu furatul, m-a luat în râs, la fix. „Ce vorbești șăfule
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fel mobilele sau ceasurile - seriile se cronometrează. Baronu’ intră la băncuța de umeri și, curând, bara primește discuri până la 120 de kile. Ăăă! ăăă! geme gutural la fiecare repetare. Tragee! tragee, Baroane! urlă Stripăru’, care îi stă la spate și smucește de bară în sus, roșu la față. - Piticuleee, să i-o trag lu’ bunică-ta dacă nu schimbi muzica asta sifilitică! Bagă și tu o manea, ce dreacu! - Lasă-l, bă, nu vezi că e bulangiu? Ascultă Beeethofăn! Mamăă, Piticule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
În carne, Își goli Încărcătorul În bivolul ăsta care continua să fugă și Își aminti că trebuie să tragă mai În față, În omoplați și, În timp ce se precipita să-și reîncarce carabina, văzu că bivolul se prăbușise. Era În genunchi, smucindu-și capul lui mare; mutându-și atenția pe ceilalți doi, care continuau să alerge, trase În cel mai din față și-l nimeri. Mai trase o dată, fără să-l atingă, dar auzi bubuitul carabinei lui Wilson și bivolul alunecă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ucis. Eu am făcut doar puțină curățenie. Ai tras al dracu’ de bine. Să mergem la mașină, zise Macomber. Trebuie să beau ceva. — Întâi tre’ să termini cu bivolu’ ăsta. Bivolul stătea prăbușit În genunchi și când se apropiară Își smuci furios capul, mugind turbat, cu ochii ca de porc micșorați de furie. — Ai grijă să nu se ridice, zise Wilson. Dă-te mai Într-o parte și trage În ceafă, chiar În spatele urechii. Macomber ținti cu grijă-n mijlocul cefei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și el, zgomotul carabinei sale fiind acoperit de bubuitul armei lui Wilson, și văzu cum din umflătura oaselor sar țăndări ca din țiglă și capul bivolului zvâcni, apoi mai trase din nou Înspre nările larg deschise și capul bivolului fu smucit din nou și dintre oase săriră iar țăndări, și apoi nu-l mai văzu pe Wilson - ochind atent, trase din nou, cu masa enormă a bivolului aproape prăbușită peste el și carabina aproape la același nivel cu capul ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nu-l vedeam nicăieri pe bătrân. Unul dintre caii căzuți se ridică pe genunchi, iar jocheul Îl trase de hățuri și-l Încălecă plesnindu-l cu cravașa ca să se plaseze măcar. Celălalt se ridică și o luă la goană singur, smucindu-și capul și cu hațurile atârnându-i de-o parte, În timp ce jocheul se-mpletici spre marginea pistei și se sprijni de gard. Și Gilford se rostogoli de pe tata, se ridică și Începu să alerge pe trei picioare, În timp ce o copită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mestecat. Nick Îl aruncă În apă. Ținând lanseta cu mâna dreaptă, dădu firul Împotriva curentului. Dădu drumul mulinetei cu mâna stângă și o lăsă să se-nvârtă liberă. Vedea cosașul, purtat de valurile mici. La un moment dat dispăru. Văzu firul smucindu-se. Nick trase. Era prima pradă. Potrivind lanseta, care acum nu mai era inertă, de-a curmezișul râului, Începu să mulineze Înapoi cu stânga. Lanseta se tot Îndoia, smucind din cauza păstrăvului care trăgea Împotriva curentului. Nick știa deja că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
purtat de valurile mici. La un moment dat dispăru. Văzu firul smucindu-se. Nick trase. Era prima pradă. Potrivind lanseta, care acum nu mai era inertă, de-a curmezișul râului, Începu să mulineze Înapoi cu stânga. Lanseta se tot Îndoia, smucind din cauza păstrăvului care trăgea Împotriva curentului. Nick știa deja că e unul mic. Ridică lanseta-n sus, vertical. Lanseta se Îndoi. Văzu păstrăvul În apă, smucindu-se cu tot trupul Împotriva tangentei flexibile pe care firul o făcea cu apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de-a curmezișul râului, Începu să mulineze Înapoi cu stânga. Lanseta se tot Îndoia, smucind din cauza păstrăvului care trăgea Împotriva curentului. Nick știa deja că e unul mic. Ridică lanseta-n sus, vertical. Lanseta se Îndoi. Văzu păstrăvul În apă, smucindu-se cu tot trupul Împotriva tangentei flexibile pe care firul o făcea cu apa. Nick apucă firul cu mâna stângă și trase păstrăvul, care se-mpingea obosit Împotriva curentului, afară din apă. Spatele Îi era acoperit de modelul acela limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
copacului răsturnat, și retrăgându-se fâșâind prin apă Împotriva curentului, Nick trăgea păstrăvul, cu lanseta care se afunda, se Îndoia, ținută departe de tufele periculoase. Se zbătea, dar era tras Întruna, undița se Încurca În ierburi În timp ce el se mai smucea sub apă, dar era tras Întruna. Apoi Nick se-ndreptă spre pește, dus ușor de apă. Ridicând undița deasupra capului, conduse păstrăvul În minciog și-l ridică. Păstrăvul atârna greu În plasă, cu spatele modelat obișnuit și părțile argintii. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
generală. Odată, când tata era plecat la vânătoare, ea a făcut o curățenie pe cinste În pivniță și a ars toate lucrurile care n-aveau ce căuta acolo. Când s-a Întors tata și s-a dat jos din cabrioletă smucind calul, focul ardea Încă În drumul care trecea pe lângă casa noastră. I-am ieșit În Întâmpinare. Mi-a dat pușca și s-a uitat la foc. — Ce-i asta? a Întrebat. — Am făcut curat În pivniță, dragă, i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ce stătea cu spatele la el. — Vorbește! strigă Vitellius. O apucă de umărul fragil cu o mână, în timp ce în cealaltă strângea pumnalul. — Jură că vei păstra tăcerea! Velunda nu răspunse. Vitellius îi vedea doar ceafa albă, delicată, încadrată de părul blond. O smuci, întorcând-o spre el. În clipa aceea scoase un urlet, căci ceea ce văzu fu chipul monstruos al Morții, încadrat de părul blond. Orbitele goale, țeasta, dinții ce clănțăneau - nu avea să uite niciodată sunetul acela. Era întruchiparea groazei. Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
soldații. În plus, amândoi sunt adepții cultului lui Mithra, ca tine și ca mine. Oare asta nu-i de-ajuns? încheie Antonius iritat. Nu, nu-i de-ajuns. Spionii lui Vitellius sunt... Nu apucă să-și termine fraza. Calul se smuci atât de tare, încât Errius aproape căzu din șa. Deodată, vreo doisprezece oameni ieșiră din pădure și îi înconjurară pe Antonius și ai săi. Erau înarmați cu pumnale și sicae și era limpede că veniseră să-l ucidă pe Antonius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de-acum Încolo urma să fim fericiți, rafinați, fotogenici, de-acum Încolo aveam să scriu așa cum doream. Mă puteam În sfîrșit dezlănțui. Am pipăit În buzunarul canadienei hîrtia tare, cu antet, și-n vreme ce-o pipăiam vagoanele s-au smucit. Mi-a căzut țigara din gură. Pe hîrtie era bătută la mașină una dintre acele decizii ce-ți transformă viața eram convins că munca la o revistă literară e foarte aproape de propriu-ți scris, cum mai tîrziu am fost convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]