599 matches
-
1874), Toulouse-Lautrec (1899), Bonnard (1900), Denis, Derain, Dufy deschid o nouă eră, iar cartea realizată de pictori domină în prezent producția cărții de lux. Chiar dacă întîlnim nume mari (Rouault, Picasso, Chagall, Dali și, mai aproape de noi, Miro, Dubuffet, de Staël), snobismul și specula favorizează înmulțirea cărților mai puțin interesante. De altfel, trase în foarte puține exemplare (de la 100 pînă la 300) și vîndute foarte ieftin, aceste volume sînt considerate, înainte de toate, obiecte de artă sau valori de plasament și nu sînt
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
interpretativa a lui Proust, fără cruțare față de impostura, cabotinism, opacitate și lipsa de stil: Alte ipostaze ale scriitorului: hipersensibilul, temându-se de curenți de aer, de polenuri, de parfumuri; mondenul, pe care Martha Bibescu îl apără de orice acuzație de snobism, citându-i admirația pentru « democrația catedralelor i; filosoful, atras de priveliștea teribilă a involuției fizice; prietenul, mai ales, care îi propunea lui Anton Bibescu, îndoliat, să-l viziteze într-o fabuloasă Strehaia, în ciuda florilor de primăvară care i-ar fi
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
care au luptat toată viața lor pentru unitatea, libertatea și independența poporului român. Vicisitudinile vremurilor, cu schimbările orânduirilor sociale,a oamenilor cu trăsăturile lor de caracter, cu doze mai mari sau mai mici de egoism, lașitate ,invidie, ură, naivitate sau snobism, au făcut ca acești eroi să fie uitați. Nu știm dacă trecerea timpului, sau răutatea nativă a românului nostru a determinat ca acești eroi ai națiunii noastre să nu mai fie "trecuți” nici în manualele de istorie, care cu timpul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
căci nu-mi amintesc să o fi vizitat acasă, ca pe Nena) versurile mele, pe care mi se părea că le apreciază și poate că le înțelegea, căci era ieșită din comun; părea chiar „competentă“, dar poate că era doar snobismul ei temerar care o făcea să pară competentă, un snobism în orice caz proaspăt, juvenil, ostentativ cu grație. Avea mult farmec pentru mine și mi-o păstrez până și azi în amintire, aureolată de mister (nici nu-mi amintesc măcar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe Nena) versurile mele, pe care mi se părea că le apreciază și poate că le înțelegea, căci era ieșită din comun; părea chiar „competentă“, dar poate că era doar snobismul ei temerar care o făcea să pară competentă, un snobism în orice caz proaspăt, juvenil, ostentativ cu grație. Avea mult farmec pentru mine și mi-o păstrez până și azi în amintire, aureolată de mister (nici nu-mi amintesc măcar numele ei: o fi avut vreunul?). Ne am întâlnit într-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din plin cu acele calități inefabile care îndreptățesc la idealizare. Bună cunoscătoare a poeziei lui Blaga (nu s-au cunoscut personal și îndrăznesc să cred că nu era genul de femeie pe gustul lui, care prefera cochetăria amestecată cu literatura, snobismul bas-bleu, la care el reacționa erotic), ea m-a învățat să-l citesc, împrumutându-mi volumele lui de versuri și comentându-l cu simplitate regală, parcă ar fi vorbit despre ploaie și despre iarbă și despre zăpadă și despre primăvară
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cartea e fără îndoială bună și o lectură agreabilă. Prima pagină îl citează pe Michel Foucault ("Ce e un autor?"): Ce importanță are cine vorbește?" Bradbury deconstruiește deconstructivismul. Ni se spune: ... datorită Deconstructivismului, adevărul e o chestiune nerezolvată. Bradbury detestă snobismului complicării textului, dar știe că o opoziție deschisă duce la prozelitism, așa că el cochetează cu dușmanii deconstructivismului în șoaptă: Structuralismul-Deconstructivismul, în funcție de modă, sunt "fie absurdități, fie o filozofie remarcabilă". Persiflarea lui ambiguă ne previne în legătură cu "epoca semnificantului incert, când cuvântul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
rețetele de "umil" regionalism trimise din capitală, acuzând un așa-zis regionalism al centrului care neglijează "tot ce odrăslește din seva pământului nostru" și care va contribui la potențarea antagoniei între cele două ținuturi. Iar dacă centrul manifestă un teribil snobism, "cealaltă Românie" (subl. mea) - Bucovina - "poate continua să reprezinte tradiția Moldovei, tradiția Jertfei"49. În România interbelică, intelectualul provinciei din vechea generație împarte scena culturală cu intelectualul noii generații. S-a format în școala românească, dar, de cele mai multe ori, a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vor să aibă opinii" obținute prin asimilarea și transmiterea ulterioară a ideilor marilor gânditori și "intelectualii de contrabandă" care preiau opinii din gazete 84. Ultima categorie predomina ostentativ, înglobând pe cei fascinați de intelectualism care metamorfozau o stare ideatică în snobism. 3.3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei După stabilirea principalelor coordonate ale învățământului secundar românesc interbelic, următorul pas va fi cel de a reconstitui rolul formator al școlii în evoluția intelectualului din provincie. Voi schița, în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Morariu își menține atitudinea critică față de "regionalismul bucureștean", susținând că doar prin propria afirmare Moldova va înceta să mai fie "a cincea roată la car"39. Noua revistă suceveană devenea astfel încă o "armă" de "autenticitate românească" în lupta împotriva snobismului capitalei. Lupta regionalismului se ducea, firește, și pe terenul revistelor de provincie. Într-o cronică asupra unui articol din revista Țara de Jos, Morariu dezaprobă cu aplomb afirmația unui autor ce consideră că revistele de provincie - incluzând și Făt-Frumos de la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
totdeauna, existența timpului cu trăirea organică a acestuia (de vreme ce instituie o "corelație între deficiența sîngelui și rătăcirea lui în durată: cîte globule albe, atîtea clipe goale"), Cioran subestima în fapt interesul metafizic pentru timp, punîndu-l cumva pe seama unui fel de snobism al Ireparabilului 92. Timpul, conceptual vorbind, îi apare ca un element probabil nu într-atît de mult saturat ontologic încît să aibă cu adevărat consistență filosofică, motiv pentru care îi suspectează de ambiguitate pe cei care, lăsîndu-i la o parte conținutul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
scriitorului să se proclame arbitrul suprem al societății civile? Exprimăm unele rezerve față de această concepție, răspândită în conștiințele literare moderne. Trebuie, totuși, făcută o distincție netă între două atitudini tipice. Una este individualismul ireductibil al scriitorului, dublat de un anumit snobism și dispreț afectat față de viața politică sub orice formă, fie ea democratică sau totalitară. Citesc revista de bun nivel cultural Vatra și găsesc traduse fragmente dintr-un text de Paul Valăry (Partidele, nr. 7, iulie/90) tipic pentru această atitudine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dintr-un text de Paul Valăry (Partidele, nr. 7, iulie/90) tipic pentru această atitudine superior-distantă. Deschid ediția de Oeuvres (Paris, 1960, II, pp. 946-950: Des Partis, din Regards sur le monde actuel ) și mă conving încă o dată: afectarea și snobismul acestui dispreț pentru partide sunt mai mult decât evidente. Faptul că apare, tocmai acum, o astfel de traducere este și el semnificativ. Iar dacă este vorba să ne facem o adevărată cultură politică despre partide noi am fi consultat (și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mobil, foarte sensibil la presiunile simultane, permanente, care vin din ambele direcții. Nu jurăm in verba magistri. într-o cultură încă de început oricât de plate și lipsite de spiritualitate le-ar ar părea unor pseudo-mistici mondeni amatori, de un snobism inițiatic tot mai obositor ideile clare și distincte joacă încă un mare rol. Ce va fi peste cinci secole, vom vedea. Deocamdată, ideile limpezi clarifică și alungă nebulozitatea gândurilor și confuziile judecăților. Introduc rigoarea necesară analizelor, demonstrațiilor și argumentărilor în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi dăunat grav profesiei ei - si Lăură era perfect conștientă de acest fapt. Parisul o fascinase, vizitase Turnul Eiffel, Grădinile Tuilleries, Catedrală Nȏtre-Dame, Arcul de Triumf, Place de Concorde, dar și Moulin Rouge. La întoarcerea în țară, adoptase un puternic snobism intelectual, criticând rivalitățile meschine, discuțiile fără sens, monomania unora care preferă să discute numai de profesia lor, poate și pentru faptul că ea nu- și permitea să scape vreo vorba măcar despre profesia ei. După aceea, trecuse alternativ de la stări
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
infestată de această chestie. Mie nu îmi plăcea. Vrei să spui că un anumit tip de intelectualitate foarte tânără ar putea să se folosească, așa cum se folosea de figura lui Che Guevara, și de această muzică? Este vorba despre un snobism oarecum imatur. Din punct de vedere muzical, aceste piese erau făcute la normă, ca și producția industrială. Nu mai aveau farmecul, parfumul muzicii retro. Eu nu pot numi retro piesele anilor optzeci și ceva, pentru cei foarte tineri pot fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
aceasta constituie o lecție la care merită să mediteze toți cei care doresc din suflet ca Europa să capete conștiința propriei sale identități. Benzile desenate al căror succes a crescut continuu de la sfîrșitul anilor 1960, nu sînt numai manifestarea unui snobism intelectual din anumite medii foarte moderniste, sau unul din semnele care anunță declinul scrisului. Acestea prezintă o suită de imagini de vis care poate fi de calitate sub semnătura italianului Ugo Pratt (Corto Maltese), sau în paginile revistei spaniole Madriz
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
nici o diferență! Nu suport lenea și n-am să vulgarizez spunînd precum sociologii comuniști găgăuți că lenea e un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă. Pentru că moda scandalizează inițial, se impune și... trece. Snobismul este mereu un cerc în care nu există centru. Sau există dar nu e de găsit! Îmi vine acum în gînd și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă. Pentru că moda scandalizează inițial, se impune și... trece. Snobismul este mereu un cerc în care nu există centru. Sau există dar nu e de găsit! Îmi vine acum în gînd și o vorbă veche: "Șade pe măgar și caută măgarul". Am o grămadă de gînduri ce mă numesc intolerant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
1919, de exemplu. Se realizează un ziar plat, fără a corespunde gazetăriei cu care fuseseră obișnuiți ori citeau din Glasul Bucovinei, un ziar profesionist în perioada aceea. Pe bună dreptate, încă de la 15 februarie 1931, într-un articol „Ziaristica și snobismul”, un oarecare, U.N. Critic, răspundea unui cititor care acuza că articolele din Timpul „nu ies din cadrul impus”, că aceasta se întâmplă pentru că „ nici relele pe care le divulgă nu se îndreaptă îndată.” „Ce putem face cu o apariție săptămânală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
abisală pe care o consideram, în siajul unui C.G. Jung sau Dostoievski, ca ultima mare, importantă „revoluție” și descoperire a orizontului în creația romanului, că eu... omit valul „noului roman” al lui Robbe-Grillet! Iată cum „tinerii noștri” cad, printr-un snobism nu de primă mână, în erorile scenei literare pariziene, dominată de moda aproape tiranică a surrealismului, robbe-grillet-ismului, anecdoticului și naturalismului abia drapat sub valori străvezii, exclusivistă ca orice modă, plătind însă un tribut greu actualității literare pariziene prin fadoare, sterilitate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
anunță viitoarea, marea artă, în timp ce altele, vai, cele mai numeroase și nu rareori cele mai insistente, cele mai insolente, nu sunt decât forme ale tropismelor sociale, ale sterilității și veleitarismului; când nu sunt simple și scuzabile, uneori fermecătoare aspecte ale snobismului; cum sunt, azi, atâtea forme ale avangardismului, ce, „el însuși”, din marginal și „revoluționar” odată, se instituționalizează, nu totdeauna cu demnitate, cu inspirat calm creativ. 2 Cariera mea, cea „adevărată”, asemănătoare cu a altor colegi de nivelul meu, contemporani mie
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
suprarealismului, el însuși aflat într-un manierism fără orizonturi! -, „panică” creatoare care a dus, în a doua jumătate a secolului XX, la spargerea formelor clasice creative și constitutive în literatură, pictură și muzică! La pierderea publicului și la instalarea unui snobism gălăgios, tiranic, care ne face pe noi responsabili, „consumatorii de artă”, dacă „nu înțelegem”, dacă nu ne lăsăm „fermecați” de fraze melodice din care a fost expulzată orice linie armonică, de picturi din care a fost exilată ființa, silueta umană
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
poate, mai mulți excluși decât aleși. Sarea pământului e mai bună când o ții sub cheie și fiecare se simte mai "ales" când face parte dintr-un comitet mai restrâns. Ești mai snob ca alții când ești credincios, iar în snobismul celor din lumea "bună", Guermantes sau ne-Guermantes, recunoaștem un fel de ecou profan al bucuriilor uitate ale cancelului, ale stranei și ale tabernacolului. Există vreun expert mai exact în probleme religioase ca Marcel Proust? 4. Mormântul Sfânt și câteva chestiuni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
arbore genealogic și cu vechi titluri de proprietate, europeni sadea. "Șocul viitorului"? Nu e cel proiectat pe planșetele unor ambițioși futurologi, ci, în cea mai mare măsură, un rod al împrejurărilor imprevizibile ce vor veni. Se ivește însă un pericol. Snobismul care ne împinge pe unii dintre noi să punem în paranteză fondul românesc, să ne jenăm de tradiție, să ascundem sub preș satul, "centru al lumii", al lumii noastre inalienabile, străduindu-se a-i marginaliza pe cei în opera cărora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]