1,004 matches
-
atât este preferat “rigorismul ” educativ). Cercetătoarea franceză diferențiază, în funcție de concepția lor cu privire la ordinea morală și socială, de practicile cotidiene în luarea deciziilor și în repartizarea sarcinilor domestice, de modul în care se realizează contactul cu rețelele de rudenie și de sociabilitate, trei tipuri de familii: 1. familii tradițional-rigoriste; 2. familii moderniste-rigoriste; 3. familii moderniste-liberale. Sociologul francez J.Lautrey, confirmâd ipoteza dependenței stilului educativ de modul de structurare a familiei, construiește trei tipuri de familii: 1.familii slab structurate care prezintă copilului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
În mediul familial, măsurile de profilaxie trebuie să înceapă încă din primii ani de viață ai copilului, pentru a se asigura o bună dezvoltare a funcțiilor cognitive, cultivarea legăturilor afective pozitive și o lărgire treptată a cadrului social necesar formării sociabilității copilului și disponibilității de a ajuta, la nevoie, pe alții. Dezvoltarea creativității gândirii, a spiritului de ordine, a independenței în luarea hotărârilor, reprezintă factori psihologici hotărâtori pentru efectuarea unei activități sistematice și pentru exercitarea și coordonarea propriilor posibilități și capacități
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
relative a copilului în acțiune și față de adult în sensul de a dispensa treptat cu ajutorul și îndrumarea permanentă a acestuia, la posibilitatea de a stabili raporturi interpersonale și preferențiale, de a se adapta facil la prezența persoanelor străine, la cultivarea sociabilității, a relațiilor de prietenie. Rezultă că stabilirea oportunității școlare presupune necesitatea examinării copilului dintr-o perspectivă multidimensională. În interpretarea rezultatelor este absolut necesar să se ia în considerare rezultatul global al factorilor biofiziologici, psihologici și sociali asupra copilului. Pregătirea pentru
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
zilei, recunoașterea anotimpurilor, identificarea relațiilor matematice cantitative, a elementelor aparținând diferitor mulțimi. Cu ocazia evaluării se poate analiza și comportamentul copilului în timpul examinării. Poate fi observat gradul de cooperare și modul în care copilul conlucrează în vederea asigurării unei învățări eficiente, sociabilitatea de care dă dovadă în realizarea unor acțiuni comune. Prin compoziția lor, probele au o funcție diagnostică, de cunoaștere a nivelului în care se află copilul față de cerințele didactice presupuse a fi realizate în procesul instructiveducativ. - Pe plan internațional, instruirea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
El cuprinde subiectul de la naștere până la adolescență inclusiv. În copilărie are loc constituirea și apoi dezvoltarea conduitelor fundamentale adaptative, se constituie și se structurează însușirile personalității, se dezvoltă caracteristicile cogniției și cele intelectuale, ale afectivității și motivației, ale atitudinilor și sociabilității. Accesul mai important la cultură se realizează o dată cu procesul alfabetizării, proces care în societatea modernă începe, de cele mai multe ori înaintea intrării copilului în școală. În ciclul primar se trasează o etapă intensă de elaborare a deprinderilor intelectuale și de formare
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
și a da afecțiune altora, se simt izolați, depresivi, vinovați având reacții de apărare. În relațiile cu învățătorul concepția despre sine a copilului se modifică și estimația de sine capătă tot mai multă consistență. Intensa dezvoltare a personalității și a sociabilității își pune amprenta nu numai asupra activităților de învățare dar și a celor legate de joc. Deși se constată asemănări între jocul copilului preșcolar și jocul școlarului mic, totuși se manifestă nuanțări și adaptări de conduite complexe în astfel de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
puțin de 5% fiecărui părinte și circa 40% din timp pentru distracții ( jumătate din acest procent Îl dedică discuțiilor cu prietenii). In prietenile adolescenților se dezvoltă intimitatea, În sensul că participanții Își Împartășesc sentimentele cele mai profunde și mai secrete. Sociabilitatea și fidelitatea sunt componente esențiale ale prieteniei. Este interesant că, față de palierul de vârstă 9-12 ani, când băieții ridicau mai multe probleme, fetele sunt acum mai prezente În topul dezordinilor emotionale. Incercând o explicație a fenomenului, În contexul culturii americane
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Particulară “Ioana”, Iași Suntem părinți și doar noi, familia și cei care ne sunt foarte apropiați sau doar Dumnezeu știe cât este de greu să facem alegeri în ceea ce-l privește pe copilul nostru. Trebuie să alegem între solitudine și sociabilitate, între a-l lăsa cu bona sau bunica și a-i oferi o achiziție principală, de care depinde dezvoltarea lui ulterioară în societate sociabilitatea. Astfel îl vom ajuta să se raporteze corect la oamenii din jurul lui și, pe termen lung
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
să facem alegeri în ceea ce-l privește pe copilul nostru. Trebuie să alegem între solitudine și sociabilitate, între a-l lăsa cu bona sau bunica și a-i oferi o achiziție principală, de care depinde dezvoltarea lui ulterioară în societate sociabilitatea. Astfel îl vom ajuta să se raporteze corect la oamenii din jurul lui și, pe termen lung, să facă față problemelor pe care i le va scoate în cale viața. O altă alegere importantă, în stransă legatură cu cea anterioară, este
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
să dovedească o imaginație creatoare în munca sa, bazându-se pe experiența proprie sau apelând la experiența altora, să fie la curent cu tot ce se publică în domeniu și să nu omită nimic din ceea ce l-ar putea ajuta. Sociabilitatea este o calitate necesară pentru că antrenorul este acela care are cele mai multe contacte cu diferite persoane, cunoaște mulți oameni, discută cu colegi, cu sportivi, cu suporteri pentru a-și confrunta ideile, pentru a se informa și verifica continuu. Succesul lui poate
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
de cadrele didactice, în contextul îndrumării părinților elevilor de clasa I. a. modul și gradul de extindere a educației familiale - intensitate, eficacitate, excese, abateri; b. treptele integrării sociale a copilului în funcție de vârsta lui, de exigențele educaționale în continuă creștere; c. sociabilitatea și noile date ale științei cu privire la dezvoltarea creierului uman până la 3 ani, cu privire la dezvoltarea polifuncțională a inteligenței tânărului până la 17 ani. 2. Structuri complexe Voi grupa pe 8 criterii-indicatori principalele aspecte ale familiilor în care copiii au condiții nefavorabile bunei
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
în partid și sunt uneori considerați „trădători” și „renegați”. După comunism Care este evoluția comuniștilor care părăsesc partidul? Unii, pentru care partidul înseamnă însăși viața lor și care, odată excluși, sunt ostracizați de foștii tovarăși care formau cercul lor de sociabilitate sunt măcinați de regrete; acesta este de altfel și unul din motivele care-i fac pe numeroși nemulțumiți să rămână în partid, pentru a nu se rupe de „familie”. Alții își mențin angajamentul fie în cadrul comunismului heterodox al diverselor grupuri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
decât la margine: pantera neagră a Black Panther Party sau cârtița troțkiștilor francezi - aluzie la o frază a lui Marx. Această concurență este manifestă în investirile simbolice. Totul e făcut pentru a reînnoi, a dinamiza și radicaliza marele ceas al sociabilității politice. Maoiștii francezi din PCMLF adaugă un cuplet „antirevizionist” la Internațională, în timp ce cei din stânga proletară creează un imn alternativ, Noii partizani. Reînnoirea trece și prin împrumuturi din lumea a treia: Che Guevara în cazul troțkiștilor, purtarea keffieh-ului palestinian în cazul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
greutatea, calitățile fizice, energia, sănătatea, aspectul exterior); - factori psihologici (inteligența, maniera de a comunica, instrucția, cunoștințele, judecata și decizia, intuiția, originalitatea, adaptabilitatea, trăsăturile temperamentale, caracterul, inițiativa, perseverența, ambiția, gradul de responsabilitate, încrederea în sine, controlul de sine etc.); - factori psihosociali (sociabilitatea, diplomația, popularitatea, prestigiul, cooperarea, capacitatea de influențare etc.); - factori sociologici (nivelul socioeconomic, statutul economic și social, mobilitatea socială etc.). # Deși eforturile investite în surprinderea și decelarea tuturor acestor factori au fost masive, rezultatele obținute sunt mai mult decât nesatisfăcătoare. În
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
am putea socoti - spune Stogdill - că factorii asociați cel mai adesea conducerii au fost următorii: capacitățile (inteligență, vivacitate, facilitatea comunicării, originalitate); reușita (instrucție, cunoaștere, putere atletică); responsabilitatea (siguranță, inițiativă, perseverență, agresivitate, încredere în sine, plăcerea de a excela); participarea (activitatea, sociabilitatea, adaptabilitatea, simțul umorului); statutul (nivel socioeconomic, popularitate). Din păcate, lista întocmită de Stogdill nu este unică. Astfel de liste abundă în literatura psihosociologică occidentală, numai că deficiența esențială a lor constă în faptul că între factorii sau trăsăturile enumerate nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
urmărite în terapia prin muzică: Dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale Formarea unor deprinderi practice muzicale ( ritmice, melodice, de interpretare, de utilizare a instrumentelor) Educarea deprinderilor de a asculta muzică Echilibrarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive Dezvoltarea sociabilității copilului prin participarea la activitățile organizate pe grupuri de copii Îmbunătățirea orientării spațio-temporale și coordonării motorii Îmbunătățirea motricității voluntare Educarea expresivității mimico-gesticulare Dezvoltarea sensibilității cromatice muzicale - determinarea unor stări de deconectare, bucurie, încântare etc. Etape utilizate în mișcarea pe fond
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
de implant cohlear la vârsta de un an și zece luni. Nivelul socializării: posedă deprinderi adecvate de igiena personală, de servire a mesei, îmbrăcare și schimbare a ținutei conform vârstei cronologice, adică reușește singură să facă aceste sarcini. Nivelul de sociabilitate este conform vârstei, fiind influențat de dificultățile în comunicarea verbală pe care le prezintă. Inițiază cu ușurință contacte sociale cu copiii și adulții, chiar dacă nu-i cunoaște. IV. Evaluare: 1. Examinarea a urmărit: examinarea lateralități, examinarea motricității generale, examinarea nivelului
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
de mixofobie sau de mixofilie. Cum se pot Împăca, spre exemplu, libertatea individuală și datoria civică, tradiția și modernitatea? Trebuie să acordăm Întâietate „corectitudinii” (right) sau „binelui” (good)? În centrul discuțiilor stau controversele dintre „liberali” și „comunitarieni”, redefinirea formelor de sociabilitate și apariția unor noi modalități de reglementare. Trecerea În revistă efectuată aici nu are deloc pretenția de a fi exhaustivă. Alegerile, ghidate de experiența noastră pedagogică și de preocuparea noastră de a căuta esențialul, au fost necesare: așa se explică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu BLANCHET Philippe) GRANIER Roland Profesor emerit de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
etc.), socio-economice (profesie, venituri etc.) și culturale. Alain Caillé (citat de Dortier, 1998, p. 52) propune „patru mari zone concentrice” care se suprapun unele altora, de la cea mai mare (umanitatea) la cea mai mică (individul): individul În sine, rețelele de sociabilitate primară (familia, grupul de muncă etc.) sau secundară (identitățile etnice, religioase, naționale etc.), specia umană. Vom remarca aici distincția, folosită adesea În sociologie, Între grupul primar (grupul la scară mică, ai cărui membri se află În interacțiune directă cvasi-permanentă) și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cunoștințelor (Thomas Kuhn), de dezbaterea publică și de argumentare (Karl Otto Apel și Jürgen Habermas), de activități sau de moduri de viață reprezentative pentru anumite spații (community studies, vezi analiza lui Peter Willmott și Michael Young cu privire la evoluția formelor de sociabilitate dintr-un cartier londonez În anii ’50, cercetările conduse de William Whyte asupra inserției tinerilor emigranți italieni locuind Într-un cartier popular dintr-o mare metropolă nord-americană sau ă În aceeași perioadă, mergând pe urmele cercetărilor realizate de Dimitrie Gusti
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
structure sociale d’un quartier italo-américain, trad. fr., Paris, La Découverte (prima ediție americană: 1943). YOUNG Michael și WILLMOTT Peter (1983), Le Village dans la ville, trad. fr., Ed. du CDI (prima ediție engleză: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Sociabilitate, SOLIDARITATE Conflicttc "Conflict" Conflictele se află În centrul vieții sociale și se disting prin intensitatea lor, gradul de conștiință al actorilor implicați, natura și structura mizelor: astfel, ele pot să fie mai mult sau mai puțin violente, să vizeze distribuția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bazăm pe o teorie a „câmpurilor”, ne situăm Într-o perspectivă interacționistă sau aderăm la postulatele etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sociology of Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și proiectelor de dezvoltare din numeroase țări din Sud, dimensiunea culturală a devenit un obiect de reflecție pentru ansamblul științelor sociale. În perioada anilor ’80, ca urmare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numea ă pe când era vorba despre reformați ă tradiția hughenotă. În căutarea unei coeziuni bazate pe Încercările prin care au trecut, departe de a-și uita cultura proprie, aceste populații se organizează și cultivă o memorie colectivă, creând cercuri de sociabilitate care le permit să suporte singurătatea și depărtarea de țara de origine, precum și să-și structureze grupul. Însă, fără crearea unor rețele de comunicare și de solidaritate puternice și influente, așa cum sunt cele Întemeiate de evreii americani aflați În poziții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]