1,987 matches
-
vol. III, p. 266-267. 29. V. Spinei, op. cit., p. 141-142; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 267. CAPITOLUL XI ROMÂNII ÎN SECOLUL AL XIII-LEA Contextul extern Pentru români, secolul al XIII-lea s-a dovedit decisiv în evoluția lor social-politică, marcând cotitura istorică ce avea să ducă la nașterea statelor medievale în spațiul de la Carpați, Dunăre și Mare. Pentru a înțelege mai bine acest proces, este necesar să urmărim contextul sud-est european, evenimentele însemnate din prima și a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urmare, toate împrejurările necesare închegării statelor erau întrunite, ceea ce nu exclude ca întemeierea să fi venit din vecinătatea lor, precum voievozii români din Maramureș descălecați în Moldova sau voievodul descins din Făgăraș, Negru Vodă, român sau cuman. Insistând asupra realităților social-politice locale, A. D. Xenopol, care admitea descălecatul, afirma: "Moldova exista ca țară, înainte de a ființa ca stat"! Temelia era veche, organică, chiar dacă vârful ierarhiei politice putea fi slav sau turanic, se putea numi Bogdan sau Negru. Ajunse în punctul maxim al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
medieval. Voievodatele ("țările") se alcătuiesc pe baza unor unități geografice naturale, dar și pe temeiul unor înrudiri de sânge, cf. Panaitescu. Satele constituite prin roire se consideră înrudite, iar ținutul întreg este legat printr-o înrudire de sânge. Aceste organisme social-politice se numesc țări sau voievodate. Închegarea acestora este, împreună cu formarea domeniului cnezial, încă un element social-politic ce a contribuit la întemeierea statului. Peste tot, existau asociații de sate, cu o căpetenie aleasă pentru nevoi militare, ajutat de un sfat de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înrudiri de sânge, cf. Panaitescu. Satele constituite prin roire se consideră înrudite, iar ținutul întreg este legat printr-o înrudire de sânge. Aceste organisme social-politice se numesc țări sau voievodate. Închegarea acestora este, împreună cu formarea domeniului cnezial, încă un element social-politic ce a contribuit la întemeierea statului. Peste tot, existau asociații de sate, cu o căpetenie aleasă pentru nevoi militare, ajutat de un sfat de bătrâni. În epoca medievală, mai precis secolul al X-lea, la români, un astfel de embrion
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului, așa cum am văzut mai sus, îndeosebi Diploma ioaniților, informațiile oferite de cercetarea arheologică și alte surse istorice au pus în lumină acea lume românească, care de secole dăinuia la sud și est de Carpați, lume aflată în stadiul organizării social-politice, respectiv în "țări", cnezate și voievodate. A doua jumătate a acestui secol reprezintă o nouă etapă, decisivă, a procesului de organizare politică a teritoriilor românești extra-carpatice. În această perioadă se deslușesc, cu putere și claritate, semnele maturizării politice în sânul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
țărănești și uniunilor acestora, fiind la origini tot țărani.18 Pe atunci, în evul mediu, cuvântul "independență" (neatârnare) nu exista, noțiunea însăși este o creație a filosofiei franceze a secolului al XVIII-lea. "Independența" nu-și avea locul în practica social-politică medievală. Dar, în epoca aceasta, a fi seniorul sau vasalul cuiva era o necesitate și o asigurare. Legătura aceasta tipic medievală trebuia să plece de la ceva, de la un fapt material concret, incontestabil: o cucerire, un apel la ajutorul vecinului, o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XI-lea, o poziție predominantă a dobândit formațiunea politică (statală) de pe valea Moldovei, ce a constituit nucleul de bază al statului medieval Moldova. Societățile românești din Moldova și Maramureș aveau un nivel de dezvoltare apropiat, anumite similarități în evoluția structurilor social-politice din cele două regiuni: Maramureșul era organizat în șapte cnezate de vale, conduse de un voievod, ales de adunarea cnezilor. Moldova s-a constituit, ca și Muntenia, prin unirea formațiunilor politice existente la răsărit de Carpați. Aceste formațiuni au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stăpânit în continuare de Hoarda de Aur. În concluzie, întemeierea ("descălecatul") Moldovei, ca stat de-sine-stătător, departe de a fi rezultatul exclusiv al unui "descălecat" maramureșean, a presupus un îndelungar proces intern, implicând o populație numeroasă și o dezvoltare economică și social-politică. Acest proces evolutiv intern, firesc, a fost perturbat de invazia și dominația mongolă și de politica expansivă a regalității ungare. Confruntările cu Hoarda de Aur și cu regatul Ungariei, ca și întărirea pozițiilor Poloniei și Lituaniei la hotarele nordice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1977, 2, p. 313-330. Idem, Structuri teritorial-politice românești în spațiul carpato-danubiano-pontic în sec. VIII-XI, în RdI 2, 1979, p. 285-309. Idem, Societatea românească la cumpănă de milenii (sec. VIII-XI), Bucurtești, 1983. Idem, Societatea carpato-danubiano-pontică în sec. IV-XI. Structuri demo-economice și social-politice, București, 1997. Onciul Dim., Românii și ungurii în trecut, în Mem. Sect. Ist. Rom., IX, 1928-1929, p. 29-64. Idem, Originile Principatelor Române, în Scrieri istorice, București, 1968. Idem, Dragoș și Bogdan, fundatorii principatului moldovenesc, în Scrieri istorice, vol. I -II
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
începutul mileniului al doilea 286 Revenirea Imperiului la Dunărea de Jos 289 Începuturile vieții urbane medievale 293 Structuri politice la Dunărea de Jos 297 Românii din sudul Dunării-Statul Asăneștilor 304 Structurile politice din nordul Dunării-voievodate, cnezate și țări 314 Situația social-politică la sud de Carpați Diploma Ioaniților 317 Transilvania sub regii unguri 322 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania 330 Secuii 330 Sașii 333 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei 338 CAPITOLUL X ULTIMUL VAL MIGRATOR ( SECOLELE X-XIII) 343 Pecenegii 343 Uzii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Micu), întrevede unica șansă de dăinuire a neamului. Dreptul la eroare (1993), Lacrima care vede (1994), Oul de piatră (1995), Fotograful de fulgere (1998), Cerul lăuntric (1998), Poezia, bucuroasă tristețe (1998) ș.a. includ versuri pătimaș angajate (până la patetism) în frământările social-politice ale momentului. Dacă în unele cărți anterioare discursul liric era însoțit de un umor subtil, acum el abundă în ironie caustică și polemici volubile, capătă nerv publicistic și își intensifică tonalitățile oraculare. D. este și autorul unor cărți pentru copii
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de Florin Șlapac, Iurie Bodrug, Nichita Danilov, Ovidiu Pecican, Vitalie Ciobanu ș.a. În afară de literatura propriu-zisă și de comentarea cărților sau a actualității social-politice din Republica Moldova, revista propune consistente interviuri cu Ana Blandiana, Victor Ieronim Stoichiță, Leopoldina Bălănuță, Valentina Tăzlăuanu, Al. Călinescu, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Dan Perjovschi, Lucian Boia, Silviu Lupașcu ș.a. Un punct de interes îl constituie anchetele, dosarele, chestionarele, atelierele „Contrafortului
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
din 1995, subtitlul se schimbă în „Lunar de literatură și politică”, pentru ca de la numărul 9 din 1995 să devină „Lunar de cultură”. Din evoluția C., interesează îndeosebi primii trei ani de apariție, în care se precizează majoritatea pozițiilor literare și social-politice ale generației ’80. Profilul revistei și poziția ei în câmpul literar sunt rediscutate în repetate rânduri. Astfel, din primul număr Ion Bogdan Lefter insistă pe „ideea de diferențiere, cuplată cu aceea de complementaritate” în raport cu alte publicații literare și punctează mizele
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
de acel „cor nevăzut” de autori germanofoni, mai cu seamă evrei, din Bucovina interbelică și postbelică, scriitori însoțind marile figuri ale poeziei germane de după 1950, așa cum au fost Paul Celan și Rose Ausländer. Pretutindeni, cunoașterea aprofundată a contextului cultural și social-politic, bazată pe o documentare întreprinsă cu acribie, năzuind spre exhaustivitate, nu numai în biblioteci, ci și în arhive, se împletește cu pătrunderea, ajutată de instrumente de ultimă oră, bine puse la punct, în inima textelor literare, nu o dată extrem de dificile
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
unei rubrici din paginile sale: „Convorbiri neliterare”. Și aceasta pentru că cea mai mare parte a spațiului tipografic din cele 16 (sau 32) pagini ale revistei este ocupată de anchete, interviuri, eseuri, traduceri, rubrici, corespondențe externe pe teme inspirate din realitățile social-politice. Nu întâmplător, la un moment dat, colegiul redacțional a simțit nevoia unei coagulări a textelor la ordinea zilei și a introdus în corpul publicației un așa-numit supliment intitulat „Convorbiri sociale și politice”. Preocupările strict literare s-au rezumat o
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
serii reușesc să capteze, în pofida unor abile trasee de îndoctrinare, prin darul de a da substanță câtorva personaje și prin surprinderea unor tare sociale, a unor - familiare epocii - „tertipuri” de parvenire: căsătoria de conivență, buletinul de București, cumulul de relații social-politice utile etc. Astfel, Spiridon Biserică, un umil muncitor, e preocupat numai de ameliorarea muncii prin inovații și invenții, lucru la care superiorii săi se opun din comoditate, când nu vor să devină coautori. Perseverența lui Spiridon Biserică e văzută de
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
politică a ziarului a constituit-o democratismul țărănesc, cu revendicarea lui fundamentală: pământul să fie dat celor „ce-l lucrează pre el”; Duma de Stat țaristă era considerată unica instituție aptă să rezolve chestiunile privitoare la dobândirea drepturilor și libertăților social-politice și naționale. Punerea în drepturile sale a limbii materne, naționalizarea învățământului, instituțiilor publice, Bisericii etc. s-au aflat mereu în centrul atenției celor de la B. În mai multe articole au fost afirmate ideea unității basarabenilor cu românii din partea dreaptă a
BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
2) Houck consideră că marele neajuns al lucrării a fost reducerea într-o oarecare măsură a dezbaterilor la un nivel tehnic, între experți Și analiști de sistem (Houck, 1974: 198). Din păcate, această situație a fost determinată Și de contextul social-politic din America Și Europa (războiul din Vietnam, conflictele armate din Orientul Mijlociu, criza țițeiului din 1973, scandalul Watergate în 1974). Cartea dezbate mai multe teme, fiecare dintre acestea reprezentând o analiză profundă Și structurală a datelor Și rezultatelor obținute în urma simulărilor
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
IORGA SCRIERI: Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani din urmă, I-III, Sibiu, 1899-1891; Două drame familiare, Sibiu, 1891; Studii și articole, pref. I. Lupaș, Sibiu, 1912; Articole literare, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1959; Scrieri social-politice, îngr. și pref. Victor Cheresteșiu, Camil Mureșan, George Em. Marica, București, 1962; Viața și ideile lui George Barițiu, îngr. și pref. Radu Pantazi, București, 1964. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 205-206, 208-211; Iorga, Oameni, I, 67-72; I. Lupaș, Un capitol
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
stat de inundații sau pregătirea vilelor foștilor aristocrați pentru a primi pe muncitorii sindicaliști veniți la odihnă (Trinitate confidențială, 1968) sunt câteva dintre tentativele lui B. de a-și racorda tematic prozele (romane, schițe, povestiri) la norma ideologică cu privire la realitățile social-politice ale României postbelice. Precaritatea discursului artistic, modul palid și neconvingător în care evoluează personajele, îngustimea orizontului lor spiritual și derizoriul acțiunilor pe care le desfășoară contravin flagrant cerințelor „estetice” după care era elaborat personajul „învingător”, „omul de tip nou”. Este
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
n. Bălescu), profesoara, și al al lui Alexandru Gustav Cizek, funcționar, si frate cu Alexandru Nicolae Cizek. C. urmează liceul clasic (1948-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1951-1955), încheindu-și studiile superioare cu lucrarea de diplomă Ideile social-politice la Seneca, sub îndrumarea profesorului Aram Frenkian. Este oprit ca asistent la Catedră de filologie clasică, unde devine profesor. I se acordă titlul de doctor în 1968, după susținerea tezei Lupta de idei a epocii lui Nero în izvoarele literare
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
jurnale, confesiuni comentate, comentarii în marginea textelor unor autori iluștri (Nietzsche, Cioran), colecții de note de lectură, acumulări de citate și de referințe bibliografice, montaje de fragmente eseistice pe cele mai diverse teme circumscrise din realitatea cotidiană, prozaic-derizorie, din actualitatea social-politică (scrutată, aceasta, din punctul de vedere al omului de cultură și, totodată, din cel al omului „oarecare”, al „omului precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
fundamental; balanța internațională a puterii economice și politice continuă să fie distorsionată în favoarea economiilor capitaliste dezvoltate. Deși economia dependentă poate progresa în termeni absoluți, ea va fi întotdeauna înapoiată în termeni relativi”. Concepțiile teoreticienilor dependenței sunt mai mult de natură social-politică decât de natură economică. Obiectivele lor nu se referă doar la creșterea economică, ci la transformarea și dezvoltarea societății într-o direcție politică și socială particulară. Preluând analiza marxistă tradițională a sistemului colonial capitalist, ei i-au adus amendamente de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
măsură, de contextul social și cultural, de care teoria capitalului uman, construită pe baza individualismului metodologic, face abstracție. Consecința logică a criticii sociologice asupra teoriei capitalului uman este următoarea: de vreme ce ipotezele sunt olegații sau, în cel mai bun caz construcției social-politice, modelul capitalului uman are cel mult o valabilitate limitată la câteva societăți occidentale. Dar pentru că eludează relațiile sociale de muncă, este un model inadecvat pentru explicarea importanței educației. Ludwig von Miles credea că sociologia a avut mare noroc cu Max
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
prezentarea ș( analiza unora dintre cele mai importante contribuții la efortul de reconfigurare comunitară (n spațiul rom(nesc. Regulamentele organice, Revoluția lui Tudor Vladimirescu, 1848, 1877, 1918 etc. sunt, pe de o parte, semnificative ca borne de hotar (n dinamica social-politică rom(nească ș( europeană. Pe de altă parte, (ntr-o dimensiune conexă precedentei, importanța deosebită ș( implicațiile (n planul realității au atras asupra lor atenția g(nditorilor din diverse domenii. 1.1. Regulamentul organic Regulamentul organic a reprezentat practic prima lege
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]