1,210 matches
-
la o organizare pe clase care ar putea fi "clasică", dacă nu ar fasona acumularea economică pornind de la concentrarea politică monopolistă -, ea are însă și alte efecte tot atât de covârșitoare în retorica legitimității și, prin urmare, în derularea legitimării diferitelor niveluri societale. Celălalt, ca figură negativă care trebuie expulzată, dobândește în contextul unei transformări necesare a logicilor dominării, noi fațete de referință: invazia raporturilor comerciale și înmulțirea bunurilor inaccesibile pentru majoritatea populației concretizează intrarea celuilalt în câmpul intern și fac și mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și, cu excepția cazului în care se crede în magia inițiativelor care ar fi social decontextualizate, în măsura în care nu ne putem imagina decât cu greu continuitățile ca pe ceva ce nu se înscrie în modurile de gândire și de fabricare a plajelor societale care tind să se distingă în mod radical de normele jocului. A specifica astfel ideea de mim nu înseamnă a compune un peisaj în întregime marcat de dominațiile indiscutabile care se prelungesc în inconștientul actorilor, ci, dimpotrivă, a surprinde contradicțiile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
actorilor individuali și autorevalorizarea lor în comparație cu evantaiul infinit al strategiilor care li se oferă. Antropologia ca mod de cunoaștere directă înrădăcinată în țesutul relațiilor interpersonale care agită orice microcosmos permite abordarea mirajului intelectual pe care-l prezintă ideea unor sedimentări societale populate cu urme care îi cheamă insistent pe etnografii preocupați de exhibarea "rămășițelor" fără preț care trebuie smulse istoriei dominante. Mirajele "resurgenței" ilustrează mizele de regulă cruciale ale căror estimare și evaluare sunt rostite în toate sensurile termenului. Așadar, noi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dintre muncă și producerea legăturii sociale. Cea dintâi se referă la partizanii dezvoltării liberale a pieței mondiale: tendința acestora este să caute elemente pentru cauza lor în reflecțiile actuale asupra ancorării istorice punctuale a centralității muncii în modurile de structurare societală. De fapt, desubstanțializarea rolului fondator al muncii se integrează cu ușurință în viziunile prospective în care precaritatea devine norma dominantă. La un alt nivel, care nu mai este utilitarist, ci teoretic, antropologia furnizează materiale pentru relativizarea imaginilor muncii și hegemonia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sindicat a fost de a interzice recrutarea femeilor în categoria muncitoare, în vreme ce acestea erau numeroase în multiplele uzine autohtone, anumite întreprinderi textile nefuncționând decât cu o mână de lucru precară și ieftină. Această interdicție a sindicatului intervine într-un context societal în care regulile de separare a sexelor și de izolare a femeilor (purdah) reprezintă o normă imaginară, imposibil de respectat în clasele cele mai sărace din motive de subzistență; ele sunt de altfel respectate în mod diferit în clasele dominante
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni să se juxtapună noilor domenii de anchetă etnologică inițiate de două decenii încoace sub efectul evoluțiilor societale notabile (câmpuri rezidențiale urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ierarhizărilor printre care cele ale rudeniei remaniază în profunzime noțiunea de statut aplicată indivizilor și grupurilor sociale. Alt aspect al lichidității economice, al lichidităților statutare se schițează (depășindu-l cu mult pe cel al muncii), influențând în mod predominant edificările societale. Expansiunea unui mod de dominare economică al cărei eponim este piața se lasă surprinsă așadar într-un ansamblu de inițiative (și de lecturi ale acestora) care urmăresc tocmai să le destituie prin reabilitarea schimbului, a trocului și a subansamblurilor economiei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă lume" a problemei doar o schimbare globală a societății putând să o rezolve. Pe de o parte, insistăm pentru o viziune societală a violenței școlare și asupra dificultăților pe care le întâmpină practicianul, fără voia lui, în încercarea de a le rezolva. Pe de altă parte, lucrările noastre comparative, ca multe altele (de exemplu, Gottfredson și Gottfredson, 1986) arată că, în condiții
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
măsură un răspuns și o reformulare a problemei. Mulți dintre realiștii clasici au încercat să distingă diferite tipuri de anarhie internațională sau, așa cum a propus școala engleză, să înlocuiască conceptul de anarhie cu cel de societate internațională, datorită trăsăturilor sale societale specifice. În cele din urmă, unii realiști nu au fost de acord cu încercarea de a remodela conceptele de bază, de dragul aplicării teoriei economice sau a celei sistemice. Nici puterea, nici interesul național, nici balanța puterii nu au fost considerate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi găsit echilibrul necesar și dificil între realism și capacitatea de a imagina schimbarea este a clarifica unde anume este localizată puterea și cum restrînge ea arta posibilului. Pentru Strange, puterea presupune capacitatea de a decide asupra celor patru necesități societale de bază din economia mondială modernă: securitatea, cunoașterea, producția de bunuri și servicii și furnizarea de credite și bani (Strange 1989: 165). Cei mai mulți cercetători din trecut și mulți dintre cei de azi consideră că asigurarea acestor funcții de bază este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
putere relațională. Ea reprezintă capacitatea de a face pe altcineva să facă ceea ce altfel n-ar fi făcut. Cu toate acestea, acest concept al puterii nu poate funcționa pentru puterea sau dependențele care derivă din capacitatea de a acoperi nevoile societale ale economiei globale. Pentru acestea, Strange introduce conceptul de putere structurală (pentru o analiză conceptuală mai generală a puterii structurale, vezi Guzzini 1993, 1994b). Termenul de structural este folosit cu referire la difuziunea puterii, atît în originea, cît și în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
toată lumea. Puterea este difuză în ce privește originile sale, pentru că statul nu mai este singurul deținător al puterii internaționale. Nu este singurul mecanism prin care securitatea, producția, creditul și cunoașterea sînt distribuite la nivel internațional. Dimpotrivă, trebuie să concepem acoperirea acestor nevoi societale la scară globală ca pe un rezultat al deciziilor și non-deciziilor guvernelor și ale altor actori, indiferent dacă sînt intenționate sau nu (Strange 1990b: 267). Puterea nonintențională, generată de părtinirea constantă a sistemului internațional se apropie de perspectivele dependenței și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
constituie baza unui "imperiu nonteritorial" (Strange 1988b: 7). Strange argumentează că puterea statelor trebuie evaluată pornind de la poziția lor în acest imperiu. Nu cifrele naționale în domeniul comerțului, ci capacitatea transnațională de a influența și a beneficia de pe urma asigurării nevoi-lor societale este primul criteriu al autorității guvernamentale, în economia politică globală. Și aici, actorii internaționali sînt dependenți structural de deciziile militare ale guvernului american, de deciziile Statelor Unite în privința producției pentru că cea mai mare parte a producției globului este încă sub controlul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care s-au ocupat de dependență, Mastanduno, Lake și Ikenberry (1989) spun mai întîi că pentru Peter Evans (1979), pe care îl amintesc, articularea reală a capitalului local, național și străin este ceva ce trebuie explicat în cadrele istorice și societale; și apoi spun că statul trebuie înțeles ca fiind mai mult decît o mașinărie care acționează de sus în jos, în vederea mobilizării mijloacelor politicii externe. Realismul trebuie să-și reviziuască asumpțiile. Relațiile stat-societate, inclusiv ierarhiile care țin de gen, nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fundamente implicite și constante ale unei societăți internaționale a statelor, ci însăși temelia pe care au loc relațiile internaționale (pentru rolul femeilor în susținerea diplomației clasice, vezi Enloe 1989: capitolul 5). Relațiile internaționale nu mai sînt un apogeu al relațiilor societale, ci procesul transfrontalier care le include. Poate că nu întîm-plător, autorii din domeniul economiei politice internaționale au fost în mod special sensibili la aceste chestiuni: din moment ce ei au încercat să integreze în analiză funcționarea sistemului pieței globale (sau capitalist), acțiunea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nou nivel de analiză, situat între structură și unitate, numit capacitate de interacțiune. Am început deja în ultima secțiune să discutăm al treilea strat al structurii. În sistemul internațional există mai mult decît relații militare. Existența sectoarelor politic, economic și societal permite conceptualizarea modificărilor deci a schimbării în distribuția capacităților relative la stabilitatea politică, resurse economice, respectiv ideologice (Buzan ș.a. 1993: 63). Cercetarea celui de-al doilea strat al structurii, numit de Waltz diferențiere funcțională, duce mult mai departe. Lucrarea în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nivelul unităților - nu au același potențial cauzal: capacitatea de interacțiune are întîietate logică față de celelalte. Faptul că teoreticienii neorealiști care doresc să înțeleagă schimbarea conferă un loc primordial, deși nu exclusiv, schimbării tehnologice, presupusă a fi mai impor-tantă decît capacitățile societale (Buzan ș.a. 1993: 71), nu este de mirare: cu siguranță nu e nimic nou față de "procesul economic", propus de Keohane și Nye ca model de bază pentru înțelegerea schimbării, combinat cu cercetarea distribuției puterii și a normelor (vezi fig. 8
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vecinătatea apropiată", pe motivul minorităților ruse, pot fi contracarate printr-o strategie care să desecurizeze cetățenia, așa cum s-a întîmplat în Lituania sau Estonia (Schmelling 1995). O altă aplicație empirică utilă a acestei abordări a securității este analiza securizării chestiunilor societale (Wæver 1993), unde emigrantul, de exemplu, nu mai este privit doar ca un străin sau ca un altul, ci ca o potențială amenințare la adresa discursului securității naționale (Huysmans 1995). Construcția puterii Hedley Bull (1977) scria că, deși noi știm că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
University Press, pp. 18-54. Huntington, Samuel P. (1993) 'The Clash of Civilizations?', Foreign Affairs, 72, 3, pp. 22-42. -(1968) Political Order in Changing Societies, New Haven: Yale University Press. Huysmans, Jef (1995) 'Migrants as a security problem: dangers of securitising societal issues', in Robert Miles and D. Thränhardt (eds) Migration and European Integration: The Dynamics of Inclusion and Exclusion, London: Pinter, pp. 53-72. -(1992) 'Discourse-Knowledge-Practice: Reinterpreting the Polarity-Stability Debate', paper presented at the Inaugural Pan-European Conference of International Relations, Heidelberg
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
the Inter-Paradigm Debate', in Steve Smith, Ken Booth, and Marysia Zalewski (eds) International theory: positivism and beyond, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 149-85. -(1995) 'Securitization and desecuritization', in Ronnie Lipschutz (ed.) On Security, Columbia: Columbia University Press, pp. 46-86. -(1993) 'Societal security: the concept', in Ole Wæver, Barry Buzan, Morten Kelstrup and Pierre Lemaitre, Identity, Migration and the New Security Agenda in Europe, London: Pinter, pp. 17-40. -(1992) 'International society theoretical promises unfulfilled?', Cooperation and Conflict 27, 1, pp. 97-128. -(1990
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diversitatea Franței merge chiar mai departe și provincii istorice ca Bretania, Provence sau Alsacia, analizându-le mai profund, descoperim că ele conțin de fapt, diferite "Bretanii", "Provențe" sau "Alsacii".4 Pe lângă aceste trăsături legate de geografia fizică, mai există diversitatea societală care a demonstrat o continuitate remarcabilă de-a lungul sutelor de ani. Una dintre cele mai interesante și mai provocative analize a fost făcută de antropologii culturali Hervé Le Bras și Emmanuel Todd, în mai multe lucrări individuale sau în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cele mai interesante și mai provocative analize a fost făcută de antropologii culturali Hervé Le Bras și Emmanuel Todd, în mai multe lucrări individuale sau în colaborare. În lucrarea lor Invention de la France 5, ei susțin că au descoperit fundamentele societale ale acestei diversități în natura structurii familiale. Ei fac diferența între două forme de bază ale familiei: famille nucléaire (ad litteram, "familia nucleară" dar nu cu același sens în care acest termen este folosit în sociologia anglofonă 6) care este
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
apărând schimbări sociale, economice și culturale rapide. Sistemul politic însă, cu excepția schimbării de regim prin trecerea de la a Patra la a Cincea Republică, a rămas destul de inert. Cel puțin, acest fapt este adevărat în ceea ce privește sistemul de guvernare teritorială subnațională. Transformările societale și economice masive din interiorul Franței ar putea fi descrise cu adevărat în cuvintele lui Mendras ca o "seconde révolution" pe o scală comparabilă cu Revoluția din 1789. Schimbările principale au avut loc în sistemul economic dar și în proiectele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
patrimoniul napoleonian și iacobin i-au mai adăugat cel puțin aspirația către standardizarea structurilor politice și administrative dar și culturii și societății. Dacă standardizarea politică și administrativă a devenit realiate până în primii ani ai celei de-a Treia Republici, standardizarea societală și culturală va dura mult mai mult. Al doilea tip de gîndire tradițională care se axa pe politica teritorială, se întreba dacă acest grad de standardizare era într-adevăr dorit. Aceasta reprezintă ceea ce noi am numit tradiția girondină, ce făcea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ca una dintre cele mai importante perspective sociologice globale. Wright Mills crede că oamenilor obișnuiți le lipsește imaginația sociologică o abilitate (calitate a minții) care le dă posibilitatea să vadă interrelația dintre propriile vieți, perioada istorică și aranjamentele instituționale și societale în care aceștia trăiesc. Cu cuvintele lui Mills (1975, p.40): ... individul nu-și poate înțelege propria experiență și nu își poate făuri destinul decât dacă se situează în epocă; el nu-și poate cunoaște șansele de viață decât înțelegându
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]