1,301 matches
-
fi posibile. Astfel, raportul gândire-limbaj-memorie-atenție1 rezidă mai Întâi În apartenența lor la ceea ce numim intelect, acel ansamblu de elemente ale psihismului ce permite cunoașterea prin detașarea de experiența nemijlocită și care se constituie treptat, În ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Analizând specificul proceselor psihice la copiii/elevii cu diferite tipuri de deficiență, vom descoperi câteva particularități cu implicații majore În activitatea didactică desfășurată cu aceștia. Dacă, În condiții obișnuite de dezvoltare și funcționalitate normală a analizatorilor, dependența de senzații a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
validate științific, aplicabile În situații formale sau concrete ale vieții copilului. Verza menționează În lucrările sale că, pentru efectuarea unei psihodiagnoze valide În domeniul psihopedagogiei speciale, se impune respectarea următoarelor condiții: - diferențierea tulburărilor organice de cele funcționale; - stabilirea rolului factorilor socioculturali și familiali; - identificarea factorilor etiologici; - estimarea nivelului deficienței; - evaluarea prognozei și stabilirea unei metodologii recuperativ-compensatorii. Pentru o psihodiagnoză riguroasă și pentru alcătuirea unui program de recuperare eficient, analiza trebuie să cuprindă și date obținute prin anamneză, chestionar, observație etc. Subiectul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
procesului de dezvoltare cognitivă. În această categorie putem include: - teoria experienței de Învățare mediată (MLE) a lui Feuerstein, care oferă un bogat instrumentar de stimulare cognitivă, cunoscut În literatura de specialitate ca instrumental enrichment (Îmbogățire instrumentală); - teoria lui VÎgotski - teoria socioculturală a dezvoltării cognitive; - teoria lui Lipman privind programele de stimulare a copiilor; - modelul de predare conceptuală (Basic Concept Teaching - BCT) al lui Nyborg; - Învățarea cognitivă despre predarea informațiilor, incluzând Învățarea modalităților de adunare și prelucrare a informațiilor. b) Evaluarea/testarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sa fiind extinsă prin participarea la programul activităților administrative, fapt ce îi dezvoltă tânărului simțul responsabilității față de sine însuși și față de comunitatea în care trăiește. Prin participarea la diferite evenimente și serbări, vieții sale i se adaugă și o dimensiune socioculturală, alături de dobândirea unei anumite capacități de gestionare a timpului liber. Evaluarea psihologică ce se efectuează la intrarea tânărului în instituție oferă posibilitatea orientării lui spre activități adecvate. Consilierea psihologică are rolul de a-i ajuta să se înțeleagă mai bine
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Ă pentru familiile în care există persoane cu handicap; 5. dezvoltarea rețelei de centre de abilitare pentru trai independent; 6. creșterea gradului de accesibilitate a persoanelor cu handicap și a familiilor acestora la informație, educație și formare profesională; 7. activități socioculturale, recreative și sportive. D. Programul de informare și sporire a gradului de conștientizare Activități eligibile: 1. organizarea de seminarii, mese rotunde, conferințe, simpozioane etc.; 2. editarea și publicarea de materiale informative și promoționale pe suport clasic sau electronic/multimedia; 3
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
prin intermediul simbolurilor, al codurilor, de mai mică sau mai mare generalitate, de la limba comună până la argouri, semne și coduri cifrate, specifice unor grupuri sau organizații mai mult sau mai puțin secrete. În al treilea rând, indivizii interpretează continuu microși macromediul sociocultural în care trăiesc, comportamentele celorlalți și comportamentele proprii. Apoi, interpretările, la rândul lor, nu sunt elemente pasive ale subiectivității, ele traducându-se în acte de conduită. Într-o măsură considerabilă, modul în care acționăm depinde de felul în care percepem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
doar pe baza activităților și în contextele obișnuite (loc de muncă, familie, organizații politice, cercuri de prieteni etc.). Imaginile și interpretările noastre despre fenomenele și instituțiile sociale, la nivelul mentalității cotidiene, al conștiinței comune, sunt rezultanta unor mecanisme psihologice și socioculturale foarte complexe. Pe termen lung, are loc o permanentă confruntare și ajustare a reprezentărilor și schemelor explicative, în funcție de datele realului. Numeroase cercetări de sociologie și psihologie au dovedit cât de rafinate sunt strategiile cognitive ale individului obișnuit: îmbinând observația proprie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și difuz, ci puternic diferențiată, pe un continuum ce pornește de la constatări simple, clișee și prejudecăți, până la observații și raționamente de mare profunzime sau la explicații și interpretări nuanțate. În funcție de inteligență și nivel de cultură, de multitudinea și varietatea experiențelor socioculturale, indivizi nespecialiști propriu-zis în studierea socioumanului au grade diferite de aprehensiune a lui. Cazurile elocvente în acest sens sunt scriitorii, dar nu numai; un inginer cu o bogată experiență și o largă deschidere culturală poate fi, de pildă, un adevărat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la propoziții de genul „Cei care cred că... reprezintă X procente din populația A”. e. O sursă importantă a cunoașterii comune o reprezintă clișeele și stereotipiile sociale. Acestea sunt judecăți care circulă cu o mare frecvență într-un anumit context sociocultural și care sunt însușite și practicate de către subiecții umani luate ca atare, „gata confecționate”, fără a fi rodul experienței personale și fără a fi critic examinate de gândirea proprie. De remarcat că - în ciuda părerii larg împărtășite, inclusiv în comunitatea științifică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
frecvent în evocări; deoarece indivizii își aleg prieteni și asociați care le împărtășesc ideile și stilurile de viață, ei sunt efectiv expuși mai mult la atitudini și comportamente consensuale și nu disensuale. E clar că similaritatea de statut economic și sociocultural, adică cea structurală, și similaritatea de mentalitate se intercondiționează. Cea din urmă, mai ales, este însă supraestimată în gândirea cotidiană. Efectul falsului consens este destul de răspândit, dar nici pe departe universal. Mai cu seamă pentru calități înalt dezirabile, multor oameni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atitudinile fiind caracterizate ca „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mai rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezentă dimensiunea afectiv-axiologică. c. Atitudinea este o variabilă latentă, ceva interior și virtual, deși se originează preponderent în sociocultural, în relațiile și activitățile cu exteriorul, determinând la rândul ei relații și activități. Grație unității dintre atitudini și comportament (inclusiv cel verbal), este posibilă cunoașterea și modificarea atitudinilor prin intermediul comportamentului (și invers). d. Cele mai multe definiții ale atitudinii consemnează ca notă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
capitalului social al potențialului de solidaritate și afirmare socială a grupurilor minoritare. De altfel, nu trebuie uitat că teoria „spirala tăcerii” a fost elaborată și consacrată în anii ’70-’80 - or, de atunci, lumea a evoluat în sensul încurajării diversificării socioculturale și a exprimării opiniilor neconsensuale cu ale majorității. Pe de altă parte, în orice vremuri istorice (și cu atât mai mult în cele modern-democratice), constatarea unui curent majoritar a avut ca reacții nu doar renunțarea sau tăcerea, ci și activarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și autorii lor, cât și în a le oferifeedbackul necesar pentru a le evalua realist și, eventual, a recompune forma și conținutullor. De menționat că funcționarea și schimbarea opiniei publice, influențele grupale,interpersonale și mass-mediale au loc într-un context sociocultural determinat, ceea ce înseamnă un spațiu cultural specific și un timp istoric dat. Societatea, concretizată în instituțiiprecum familia, școala, Biserica, mass-media, induce - prin socializare - membrilor săi un anumit set de valori, norme, atitudini și comportamente. Interiorizate și sedimentate în personalitatea indivizilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca tendință de sedimentare pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași țări s-au accentuat. Cu toate că în fostele țări comuniste acest proces nu s-a manifestat cu aceeași intensitate ca în alte contexte socioculturale, el s-a resimțit totuși. Iar după ieșirea din regimurile totalitare, diversitatea de concepții (opinii) și conduite se manifestă cu mare intensitate, tendință ce se va accentua în viitor pe măsură ce vom depăși perioada de tranziție. În finalul acestei secțiuni să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ai definirii statutelor, ai construirii pozițiilor și raporturilor sociale globale. Conjunctura mondială evoluează de la sfârșitul anilor șaptezeci spre o îndepărtare progresivă a sferei productive munca, întreprinderea -, în favoarea concentrării atenției asupra schimbului de piață. Desigur, foarte eterogene în funcție de situațiile și contextele socioculturale și istorice avute în vedere, transformările contemporane sunt astfel marcate în mod diferit de ajustările realității la procesele de hegemonizare a unei piețe dominate de financiar. Prin incidențele lor localizate și de amploare internațională, aceste mutații presupun reconsiderarea problematicilor științifice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vin de mult prea departe: ele nu fac parte din ființa umană și este cu neputință să nu le găsim În oricare ipostază existențială a omului În cosmos”. (/31-32). II. 2. Arhetipul Omul societății primitive, arhaice, dorește, prin Întregul mecanism sociocultural, să realizeze un echilibru psihic și În acest efort constant un loc privilegiat Îl ocupă trăirea arhetipului, ca modalitate de accedere la sacru. În acest sens, M. Eliade are o certă contribuție originală atunci când face din arhetip un veritabil instrument
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fel, dacă un client consideră că simptomele se datorează relațiilor pe care le are cu ceilalți, nu va dori să ia medicamente pentru a scăpa de simptome. d) În al patrulea rând, psihologul trebuie să obțină informații legate de fondul sociocultural. Pentru imigranți, fondul implică cultura specifică în care au fost crescuți, numărul de ani petrecuți în această țară, circumstanțele care i-au adus aici (pentru a căuta de lucru), legătura pe care o au acum cu țara natală și dacă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care cunoaște o largă răspândire. Cu toate că în aparență pare simplă diagnosticarea întârzierilor mentale întâmpină mari dificultăți datorită faptului că nu depinde numai de psihometrie ci este în mare măsură determinată de nivelul exigenței sau de gradul toleranței impuse de mediul sociocultural. 6.2. Criterii de diagnostic și clasificare, conform DSM IV-R A. Funcționarea intelectuală semnificativ sub medie: un QI de aproximativ 70 sau mai puțin la un test individual (pentru sugari apreciere clinică). B. Deteriorarea sau deficite concomitente în funcționarea adaptativă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Dumazedier (1915-2002), care a încercat să creeze în Franța o sociologie a loisir-urilor după modelul american. Provenit dintr-un mediu muncitoresc, militând pentru cauza formării continue, Dumazedier a susținut întotdeauna ideea educației populare (înlocuită în zilele noastre de "animarea socioculturală"). Prin cultura școlară și continuă individul poate să-și depășească propria condiție (muncitorească și de lucrător) și izolarea socială. Acest voluntarism a inspirat în mare măsură politicile culturale după Malraux: cultura de stat acompaniază școala republicană, care-i servește drept
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în cursul campaniilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
culturale descentralizate vectori de experimentare la scară intercomunală. Colectivitățile locale arată că au știut să-și însușească pentru propriile scopuri categoria de acțiune publică de cultură și, fără îndoială, să o interpreteze aplicând-o unor problematici specifice (dezvoltare locală, animație socioculturală, crearea unui patrimoniu local...). Activitatea de legitimare și controversele ei Guy Saez se întreabă cum s-au format politicile culturale și cum au fost ele transformate în mize politice. Noi adăugăm: după ce valori, ce interese și prin ce mijloace procedurale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
146-148. Anchetă, 12, 50, 75, 85-86, 90-97, 99, 102, 104, 107, 110-111, 113, 116, 118-119, 122, 124, 128-130, 133-134, 138-140, 154, 161, 167, 192, 202, 210, 213, 249, 258, 262, 288, 300. Angajare, 113, 120, 156, 175, 279, 284. Animare socioculturală 153, 199, 207. Anomie, 156, 185. Anonimat, 184. Antreprenor de morală, 294. Antropologie culturală, 7-9, 17, 24-28, 39, 42, 86, 90, 92, 105, 236, 274, 299. Arbitrar cultural, 150. Arheologie, 205. Arhivă, 81, 95, 200, 205, 208, 228, 232, 238
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la producerea acestuia. * În lipsa investigației riguroase bazate pe măsurare și numărare, constatările la nivelul conștiinței comune sunt lipsite de exactitate și precizie fiind formulate în termeni vagi. * Clișeele și stereotipiile sociale care au o mare circulație într-un anumit context sociocultural reprezintă de multe ori surse importante pentru cunoașterea comună și, în mod inevitabil, induc judecăți deformate asupra fenomenelor sociale. O propoziție de genul "Pe vremea mea nu se întâmplau astfel de lucruri", formulată de persoanele mai în vârstă, nu poate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
teorii uniliniare; pe termen scurt, periodic, poate exista și o tendință de regres. Cu toate acestea, evoluționiștii multiliniari afirmă că pe termen lung, există o direcție generală care implică schimbarea socială: de la societăți simple, mici la unele mari, complexe. EVOLUȚIA SOCIOCULTURALĂ. Astăzi tipul de teorie evoluționistă care este avută în vedere mult mai serios de sociologi și antropologi este evoluția socioculturală, adică studiul modului în care societățile de culegători și vânători s-au schimbat în alte tipuri de societăți. Într-un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe termen lung, există o direcție generală care implică schimbarea socială: de la societăți simple, mici la unele mari, complexe. EVOLUȚIA SOCIOCULTURALĂ. Astăzi tipul de teorie evoluționistă care este avută în vedere mult mai serios de sociologi și antropologi este evoluția socioculturală, adică studiul modului în care societățile de culegători și vânători s-au schimbat în alte tipuri de societăți. Într-un fel aceasta se aseamănă destul de mult cu teoria multiliniară. Aici este folositor să ne amintim de discuția din capitolul 1
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]