2,985 matches
-
folosirea intensivă a cunoașterii prin metodologia Knowledge Management și convergență, ca obiectiv al Politicii de Coeziune a UE. Ca o consecință a introducerii acestui nou concept, avem de-a face cu principiul ecoknowledgezation, acesta fiind strategia de decuplare a progresului socioeconomic de la rezervorul de resurse naturale, având scopul precis de a schimba paradigma modelului de dezvoltare neoclasic cu una nouă, capabilă să genereze factori endogeni de creștere economică prin orientarea către capitalului intelectual. 2.3.1. Paradigma dezvoltării: ecologie-cunoaștere-convergență Ecoknowledgence (ecognosgența
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
decalaj dintre ceea ce știm și ceea ce facem. Deținătorul cunoașterii (K), În exprimare fizică sau virtuală (iată altă valență a cunoașterii), este mult mai interesat să scoată la suprafață părți importante din cunoașterea tacită. 2.3.2. Un model de dezvoltare socioeconomică unplugged (deconectată) Mai este criză sau nu? Am reușit să ieșim din colaps? Cum să ne confruntăm cu explozia prețului la materiile prime? Unde putem găsi mai multe resurse naturale?... Atât de multe Întrebări pentru standardul nostru de viață! Cu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
găsi mai multe resurse naturale?... Atât de multe Întrebări pentru standardul nostru de viață! Cu cât găsim mai repede răspunsuri, cu atât avem mai multe șanse să reușim să ajungem la mal. Ne aflăm În miezul celei mai ample turbulențe socioeconomice din istoria modernă, iar cu toate acestea, inerția mentalității nu ne permite să vedem adevărul: actualul model economic moare. Avem nevoie de schimbare, una fundamentală, nu doar o simplă cosmetizare legată de alegerea furnizorilor de materii prime sau modelarea mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a devenit o sarcină copleșitoare. La o primă privire, putem spune: prea multe interese, Încleștări prea aprige, presiune prea mare. Această abordare este doar o abandonare, atâta timp cât nu suntem capabili să ne descriem propria identitate În interacțiune cu comunitatea, climatul socioeconomic sau teatrul global. Se impune Încetarea mentalității de perdanți și o demarare a unei mișcări de conștientizare a avantajelor dezvoltării durabile, nu neapărat pentru un viitor atât de ambițios, dar măcar mai sănătos și mai stabil. La drept vorbind, În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de reinventare a roții. Cel mai important atu al ființei umane este cunoașterea, așa că se simte nevoia Întoarcerii la origine: folosirea intensivă a cunoașterii ca factor de diferențiere a dezvoltării viitoare. Ecoknowledgence (ecognosgența) este cel mai potrivit model al performanței socioeconomice, totodată al dezvoltării durabile și al folosirii intensive a cunoașterii, În scopul realizării convergenței. Foarte important pentru umanitate este să se separe progresul economic de folosirea extensivă a resurselor naturale, luând În considerare necesitatea de a da o perspectivă trainică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Chicago. Rothenberg, A., Hausman, C.R. (eds.) (1976), The creativity question, Duke University Press, Durham, NC. Rubenson, D.L., Runco, M.A. (1992), „The psychoeconomic approach to creativity”, New Ideas in Psychology, 10 (2), pp. 131-147. Silver, H.R. (1981), „Calculating risks: The socioeconomic foundations of aesthetic innovation in an Ashanti carving community”, Ethnology, 20 (2), pp. 101-114. Simonton, D.K. (1984a), Genius, creativity, and leadership, Harvard University Press, Cambridge, MA. Simonton, D.K. (1984b), „Age and outstanding achievement: What do we know after a century
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
perioadă de minimum șapte ani sau chiar 12 ani (Torrance, 1972b, 1979), calitatea performanțelor creative este deseori subestimată în favoarea rezultatelor cantitative (Runco, 1986b) sau că evenimentele importante de viață (de exemplu, criza clasei a patra primară, stagiul militar) și condițiile socioeconomice inițiale zădărnicesc predicția performanțelor creative ale adulților bazată doar pe scorurile la testele de gândire ideațională (Cramond, 1993, 1994). Indiferent de criticile aduse metodelor psihometrice și în mod particular testelor de gândire divergentă, Torrance (1969, 1972b, 1972c, 1981a, 1981b; Torrance
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din domeniul artistic par să provină din medii mult mai dezavantajate decât cei din domeniul științelor exacte (Berry, 1981; Goertzel et al., 1978; Simonton, 1986a); mediul familial - un alt ansamblu de factori de dezvoltare ce aparține etapei timpurii include statutul socioeconomic, afilierea sau tradiția religioasă, imigrația sau legăturile familiale (Arieti, 1976; Berry, 1981; Goertzel et al., 1978; Lehman și Witty, 1931; Moulin, 1955; Raskin, 1936; Simonton, 1976a, 1986b; Veblen, 1919; Wallberg et al., 1980). Cu o semnificație aparte, se conturează predispoziția
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dezvoltare a unei contestări civice a autorității Bisericii române, de felul celei pe care o sufereau autorităților religioase din Anglia, Franța și Germania În aceeași perioadă. Aflați sub presiunea a două imperii multietnice și multiconfesionale, intelectualii români concurau pentru statut socioeconomic și drepturi politice Într-un context naționalist-cultural. În aceste teritorii, naționalismul a câștigat teren la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ca un concept cultural legat de caracteristici literare, lingvistice și religioase. Abia În a doua jumătate a secolului al XIX
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fuseseră posibile În Statele Unite datorită istoriei unice a țării, a particularităților ei demografice și a culturii civice specifice. Eugeniștii din Europa se simțeau mai aproape unii de alții decât de colegii lor americani, atât În ceea ce privește legăturile academico-profesionale, cât și contextul socioeconomic și cultural mai general În care activau. Cu toate acestea, după 1918, adepții eugeniei din România au depus eforturi constante pentru a se informa În legătură cu realizările În domeniul eugeniei de dincolo de Atlantic. Eugeniștii români au călătorit În Statele Unite pentru a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decât de cel american, datorită propriilor afinități intelectuale, precum și felului În care percepuseră În trecut experiența politică a liberalismului. Eugeniștii români nu Își propuneau să aplice integral ideile eugeniste din Vest În România, pentru că Înțelegeau diferența foarte mare dintre contextul socioeconomic românesc și cel din țările industriale avansate. Din scrierile lor se poate decela mai degrabă o apropriere selectivă de idei. Moldovan, Voina și alții erau admiratori ai sistemului modern și eficient de studiere a sănătății publice și de implementare a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
luate în considerație: recrutarea pentru posturile ocupate de elite, structura grupurilor ce aparțin elitei și împărțirea puterii între membrii acesteia (Giddens, 1990). Modul de recrutare poate varia în funcție de dimensiunea deschiderii/închiderii. Procedura de recrutare poate atrage persoane din diferite medii socioeconomice sau, dimpotrivă, se poate limita la persoane provenind din clasele privilegiate ale populației. Totuși, chiar și în cazul unei recrutări relativ închise, există căi tipice de mobilitate în sânul claselor privilegiate. Fiind vorba despre structura elitelor, putem fi interesați de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elaborare a acestora început prin anii ’60, când UNRISD (Institutul ONU de Cercetare pentru Dezvoltare Socială cu sediul la Geneva) a dezvoltat trei indici diferiți: Level of Living Index (LLI), General Index of Development (GID) (McGranahan et al., 1972) și Socioeconomic Development Index (SID) ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>McGillivray</Author><Year>2004</Year><RecNum>55</RecNum><record><rec-number>55</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">55</key></foreign-keys><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Mark
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
palete largi de instituții și actori relevanți în domeniu (Zamfir, 2006a p. 27). Dacă în anii ’80 termenul de parteneriat era preponderent folosit pentru a se referi la asociați care colaborează la proiecte de anvergură, având, în principal, o nuanță socioeconomică, astăzi este folosit în mod extins și în majoritatea proiectelor desfășurate la nivel local pentru responsabilizarea și mobilizarea actorilor relevați în vederea soluționării unor probleme (de exemplu, combaterea excluziunii sociale). Procesul de descentralizare (vezi descentralizare) a deschis mai multe oportunități de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de rețea mai bune (Nie, Junn si Stehlik-Barry, 1996). Activismul transmite un know-how al participării, dar și o identitate de participant (Becker, 1963) pe care persoana caută ulterior să o manifeste. Deoarece resursele pentru participare sunt asociate puternic cu statusul socioeconomic, este plauzibil ca disponibilitatea de participare să se transmită de la o generație la alta prin anumite mecanisme de transfer (Jennings, 2000). Momentul din ciclul vieții poate determina, la rândul lui, participarea prin faptul că prioritățile și resursele pentru participare sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ce presupune schimbări instituționale în domeniul politic, economic, social sau cultural în vederea atingerii unei stări dezirabile. Operarea unei distincții între tranziție și r. este necesară, având în vedere că acești doi termeni sunt foarte des folosiți cu referire la schimbările socioeconomice contemporane. Tranziția (vezi tranziția ca proces istoric în Eurpa Centrală și de Est) vizează întregul proces de schimbare a formei de organizare socială de la modelul de tip sovietic la modelul de tip occidental. Pentru studiul acestui proces istoric a fost
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asistența în privatizarea Romtelecom, compania de stat cu statut de monopol, la vremea aceea, pe piața telefoniei fixe, în valoare de 30 milioane USD a fost semnat în mai 1998 și ratificat prin Ordonanța de Guvern 88/1998. Față de evoluțiile socioeconomice preconizate în „Memorandumul” stipulat cu FMI pe 1997-1998, impactul economic al liberalizării de curs valutar din 18 februarie și rezultat și din măsurile succesive, prevăzute în acordurile cu Fondul și Banca, a fost mult mai substanțial. Șocul deprecierii bruște din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ori chiar ONG-uri. Toate aceste organizații au produs o cantitate apreciabilă de rapoarte și studii. Aceste produse intelectuale analizează o gamă largă de subiecte, cum ar fi: direcția generală a schimbărilor (deci o abordare mai apropiată de tranzitologie), situația socioeconomică, progresul și succesele sau insuccesele în promovarea r., rapoarte de evaluare ale propriilor programe (în special cele ale BM) sau studii ale experților din instituțiile internaționale. La nivel național, un loc deosebit îl au rapoartele anuale ale BNR și rapoartele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la protecția copilului etc.). Istoria statului bunăstării Deși cu rădăcini manifestate de timpuriu în istorie, s.b., ca mod de guvernare și ca tip specific de societate, se consolidează începând cu secolul XX. Ideile economice dominante în epocă, alături de condițiile socioeconomice și de influența războaielor mondiale, sunt factorii care au contribuit decisiv la formarea sa. Din punctul de vedere al ideilor economice dominante, începutul secolului XX a marcat trecerea de la ideologia liberalismului clasic la un curent ideologic care, deși se apropia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
susține ideea de a asigura ocuparea deplină, respectând într-o mare măsură mecanismele unei piețe libere. În timpul celor „30 de ani glorioși” (1945-1975), teoria lui Keynes a funcționat cu succes: creșterea economică a contribuit în mod favorabil la diminuarea inegalităților socioeconomice dintre oameni, la facilitarea accesului la toate tipurile de servicii sociale etc. La începutul anilor ’80 , odată cu criza economică, economiștii, și nu numai, anunțau „moartea lui Keynes” și „criza statului bunăstării”. Era tot mai des susținută ideea reducerii drepturilor sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau nedemocratic), structura și activitățile economice (economie liberă de piață sau centralizată, tipul de producție internă, interese legate de accesul la materiile prime, nevoia unor piețe de desfacere externe), populația (omogenă sau fragmentată etnic, religios, cultural, puternic sau slab polarizată socioeconomic, coezivă sau nu din punct de vedere socio-identitar etc.), resursele (de toate tipurile) și caracteristicile societății (istorie, tradiții, valori relevante pentru prezența internațională a statului), toate participând la determinarea în mod direct a comportamentului internațional al statului, ca variabilă dependentă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să răspundă la exigențele pieței muncii. - Concret, care sunt sectoarele în care Consorțiul L’École are inițiativă? - Consorțiul este un incubator de inițiative care nasc la sfârșitul intervenției formării profesionale. De fapt, formarea este o activitate corelată cu actualitatea contextului socioeconomic pentru a oferi elevilor, odată terminat parcursul educațional care implică competențe specifice în sectorul predeterminat, includerea lor pe piața muncii, deci, integrarea socială, datorită achiziției unei mentalități întreprinzătoare și a independenței în muncă. Sunt numeroase societățile create la sfârșitul proiectelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
la sistemul de asistență socială. Sistemul de priorități (dacă există formal constituit) al politicii de asistență socială. Prestațiile/beneficiile financiare de asistență socială. Programele naționale și locale de asistență socială. Sistemul de instituții de asistență socială funcționează într-un context socioeconomic și politic bine conturat care va impune și modelul politicilor sociale în domeniu, în funcție de prioritățile și profilul nevoilor. De aceea, și formarea în asistență socială va avea loc la diferite niveluri de competență: vocațional, universitar, postuniversitar și de cercetare, corespunzător
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
tineret; angajarea subsidiară; măsuri pentru persoanele cu handicap); - cheltuielile „pasive” (compensarea șomajului și pensionarea timpurie)” (p. 78). „Politici sociale în domeniul șomajului” în Europa Centrală și de Est constituie cel de-al patrulea capitol. Abordează șomajul ca pe o problemă socioeconomică, iar piața muncii fiind considerată ca principalul producător al bunăstării sociale, cu rol hotărâtor fiind organismele și instituțiile internaționale în influențarea reformelor economice și sociale. În acest capitol, analiza se concentrează pe instituțiile și strategiile adoptate în ceea ce privește ocuparea forței de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
scală de la 1 la 10). În analiză au mai fost folosiți și alți indicatori, dincolo de cei strict legați de măsurarea credințelor și comportamentelor religioase. Au fost utilizați indicatori ai gradului de modernitate individuală, ai satisfacției față de situația personală, ai statusului socioeconomic, ai mediului rezidențial al persoanei. Pentru măsurarea orientării individului către tradiționalism am construit un indicator compus din răspunsurile la mai mulți itemi. Modul de construcție al indicatorului a fost diferit în 1993, 1999 și 2005, structura indicatorului fiind condiționată de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]