1,614 matches
-
Consecința acestei ieșiri a claselor din șabloanele tradiției este că-i greu să prevezi cheltuielile de consum plecând de la poziția ocupată în ordinea socială. La un venit egal, modurile de consum diferă semnificativ, decizia cumpărării ținând nu atât de criterii socioprofesionale „tari”, cât de gusturi personale, de criterii de vârstă ori de sex. Decizia individuală coincide tot mai rar cu cea a clasei de apartenență. Și în vreme ce identitățile și sentimentele de apartenență la o clasă anume se estompează, opțiunile consumului, determinate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la: a) art. 31 alin. (5) - Organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune și controlul parlamentar al acestora; b) art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale<footnote Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. footnote>; c) art. 55 alin. (2) și (3)*) - Condițiile privind îndeplinirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
la: a) art. 31 alin. (5) - Organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune și controlul parlamentar al acestora; b) art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale<footnote Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. footnote>; c) art. 55 alin. (2) și (3)*) - Condițiile privind îndeplinirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de concentrare și i-a produs un sentiment intens de eșec și devalorizare...(vezi urmareca p. 170??). VALÉRIE - LUPTA IDENTICĂ A MAMEI ȘI A FIICEI Valérie, 16 ani, împărtășește cu mama sa o ambiție intensă de a reuși în plan socioprofesional. Mama autodidactă a abandonat pe drumul promovării un tată descris ca puțin ambițios, neinteresant. Valérie face eforturi intense pentru a intra la școala pe care și-a ales-o, dar în primul an rezultatele sale sunt slabe: ea dezvoltă o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atesta dacă ceea ce trebuia știut este știut, dacă subiectul este capabil să facă ceea ce trebuie să facă. După această probă (uneori destul de complexă, focalizată în jurul unor competențe), cel care iese din sistem obține o diplomă convertibilă direct într-un statut socioprofesional și material. Diploma funcționează ca un bilet de „bună purtare”, ca un pașaport de intrare, ca o „scrisoare de recomandare” ce îl propulsează prin ea însăși pe candidat să obțină un post, să acceadă la o anumită poziție. Este un
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în nici un caz ele nu mai țin doar de școală. Din păcate! Activitate Alcătuiți o listă de cazuri cu personalități emblematice pentru disciplina pe care o predați la care se poate evidenția continuitatea sau discontinuitatea dintre succesul școlar și cel socioprofesional (academic, artistic, cultural, politic etc.). 3.5. Calitatea educației și mediul universitartc "3.5. Calitatea educației și mediul universitar" Un proiect de lege vizând calitatea serviciilor educaționale este un semn de normalitate, bine-venit și chiar așteptat. În mod evident, calitatea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu atât mai mare cu cât localizarea controlului este mai puternic orientată spre exterior, asociat cu stilul autoritar. În sfera diagnozei și evaluării potențialului managerial sau a stresului ocupațional la manageri, ni se sugerează că „Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale” se dovedește a fi un instrument util, aplicabil și valid de diagnoză multidimensională a presiunilor socioprofesionale din mediul muncii pentru personalul de conducere sau de execuție. Ameliorarea performanțelor organizațiilor s-a impus ca sursă de investigații și putem aminti, în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stilul autoritar. În sfera diagnozei și evaluării potențialului managerial sau a stresului ocupațional la manageri, ni se sugerează că „Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale” se dovedește a fi un instrument util, aplicabil și valid de diagnoză multidimensională a presiunilor socioprofesionale din mediul muncii pentru personalul de conducere sau de execuție. Ameliorarea performanțelor organizațiilor s-a impus ca sursă de investigații și putem aminti, în primul rând, sistemul de management al cunoștințelor care facilitează crearea, împărțirea și integrarea de cunoștințe, procese
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
norme pe fiecare profesie, nu numai a unui profil aptitudinal pe niveluri de performanță; utilizarea BTPAC pentru evaluarea funcționării cognitive la persoanele cu diverse tipuri de psihopatologie; utilizarea BTPAC pentru investigarea funcționării cognitive la diverse grupuri de vârstă sau categorii socioprofesionale. Rezultatele acestor cercetări vor fi publicate pe măsura obținerii lor. Bibliografie Binet, A.; Simon, TH. (1905), New Methods for the Diagnosis of the Intellectual Level of Subnormals, L’Année Psychologique, 12, pp. 191-244. Carroll, J.B. (1993), Human cognitive abilities: a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în același domeniu, în perioada 2003-2004. Atât în prima cercetare, cât și în cea recentă, am realizat anterior o serie de documentări ample, informări generice tocmai pentru a nu „opera” cu stări emoționale ori cu forțarea cadrelor date de statutul socioprofesional și material al respondenților. Concret, am imaginat o prezentare în maniera „față în față” a rezultatelor obținute prin utilizarea unor chestionare la cele două loturi de angajați ai Ministerului Afacerilor Externe în ideea oferirii unor accepțiuni, concluzii, idei-țintă necesare activității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
proposed. Key words: measurement of occupational stress, manager’s stress, Pressure Management Indicator, occupational stress management. 1. Introducere Societatea modernă, supusă unei tehnologizări și informatizări alerte, generează la nivel organizațional și individual multiple probleme. Una dintre acestea, creată de mediul socioprofesional și competiția economică acerbă, este stresul ocupațional, care are repercusiuni asupra sănătății și performanței în muncă. „Privatizarea, una dintre orientările fundamentale ale economiei capitaliste...”, a impus „problema adoptării unor stiluri manageriale noi, care sunt centrate pe profit și productivitate...” (Pitariu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
repercusiuni asupra sănătății și performanței în muncă. „Privatizarea, una dintre orientările fundamentale ale economiei capitaliste...”, a impus „problema adoptării unor stiluri manageriale noi, care sunt centrate pe profit și productivitate...” (Pitariu, 2003, passim; 2004, p. 94). Managerul este o categorie socioprofesională importantă într-o societate modernă (prin funcțiile și pârghiile de stimulare a succesului pe care le deține), dar în același timp este o persoană expusă unor multiple influențe generatoare de stres sau presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
p. 94). Managerul este o categorie socioprofesională importantă într-o societate modernă (prin funcțiile și pârghiile de stimulare a succesului pe care le deține), dar în același timp este o persoană expusă unor multiple influențe generatoare de stres sau presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu, 2004). De asemenea, angajați din diferite categorii socioprofesionale se confruntă în contextul societății românești actuale cu noi provocări profesionale și angajamente motivaționale, care le stimulează resursele, dar îi supun și unor presiuni socioprofesionale diversificate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și pârghiile de stimulare a succesului pe care le deține), dar în același timp este o persoană expusă unor multiple influențe generatoare de stres sau presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu, 2004). De asemenea, angajați din diferite categorii socioprofesionale se confruntă în contextul societății românești actuale cu noi provocări profesionale și angajamente motivaționale, care le stimulează resursele, dar îi supun și unor presiuni socioprofesionale diversificate și accentuate. Costurile „plătite” anual de organizații, datorate efectelor negative ale stresului, sunt imense
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu, 2004). De asemenea, angajați din diferite categorii socioprofesionale se confruntă în contextul societății românești actuale cu noi provocări profesionale și angajamente motivaționale, care le stimulează resursele, dar îi supun și unor presiuni socioprofesionale diversificate și accentuate. Costurile „plătite” anual de organizații, datorate efectelor negative ale stresului, sunt imense și se repercutează asupra calității managementului resurselor umane. În societatea actuală, stresul este perceput ca o problemă curentă, aproape de neevitat, cu care individul se confruntă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se confruntă zilnic, în mediul său de muncă sau extraprofesional; pe de altă parte însă, poate reprezenta și o experiență esențială pentru schimbarea, dezvoltarea și performanța persoanei. Stresul ocupațional (SO) generat de viața profesională și de mediul muncii influențează activitatea socioprofesională dar și sănătatea și satisfacția persoanelor din diferite ramuri de activitate. Scopul principal al procesului interdisciplinar de măsurare și diagnoză a stresului ocupațional/organizațional (SO) este de a-i cunoaște următoarele dimensiuni, pentru diagnoză, intervenție și management: cauzele/antecedentele (măsurarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
1 este prezentat un posibil model comprehensiv de diagnoză multidimensională a stresului ocupațional. 2. Obiectivul cercetării Acest studiu își propune să surprindă și să evalueze principalii descriptori - și relațiile dintre ei - implicați în diagnoza surselor și perceperea efectelor stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele procesului dinamic-recursiv al stresului profesional: surse (stresori, operaționalizați ca variabile independente), diferențe individuale (dimensiuni ale personalității cu posibile influențe moderatoare), strategii de coping și efecte (operaționalizate ca variabile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ca variabile dependente); identificarea predictorilor pentru efectele stresului profesional la manageri; realizarea unui profil multidimensional al stresului profesional la manageri. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că efectele stresului profesional depind atât de factori externi specifici mediului socioprofesional (surse variate de presiune - stresori), cât și de factori interni (diferențe individuale), care pot avea rol de variabilă moderatoare/mediatoare în procesul stresului. În consecință, în contextul specific actual al societății noastre, managerii români investigați percep o varietate de surse
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stresori), cât și de factori interni (diferențe individuale), care pot avea rol de variabilă moderatoare/mediatoare în procesul stresului. În consecință, în contextul specific actual al societății noastre, managerii români investigați percep o varietate de surse de presiune specifice (stresori socioprofesionali), a căror interacțiune cumulată determină efecte multiple asupra sănătății, satisfacției sau performanței autoevaluate în muncă. De asemenea, ca ipoteză de lucru am considerat că un rol important moderator/mediator în perceperea (di)stresului (experiențierea efectelor la stres, a strain-ului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eficienței în organizație (pe o scală de la 1 la 100) variază între 60 și 100 (media=82,47%, AS=10,34). 3.2. Instrumente de măsură Pressure Management Indicator - PMI, Williams, S. & Cooper, C.L. (1998)/ Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale - IMP (tradus și adaptat în scop experimental de autorul studiului - cu permisiunea dr. S. Williams, cu drepturi unice în România de utilizare a chestionarului) cuprinde mai multe chestionare, corespunzând variabilelor măsurate, investigate cu ajutorul unor subscale de tip Likert de 1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a chestionarului) cuprinde mai multe chestionare, corespunzând variabilelor măsurate, investigate cu ajutorul unor subscale de tip Likert de 1 la 6, care măsoară nivelul surselor de stres, mecanismelor de coping, diferențelor individuale și efectelor la stres astfel: a) surse de presiune socioprofesionale: Suprasolicitare/Supraîncărcarea muncii (prescurtat PW); Relații interpersonale (PR); Recunoașterea (meritelor) (PC); Climat organizațional (PO); Responsabilitate personală (PP); Rol managerial (PM); Balanța casă - (loc de) muncă (PH); Stresuri/hărțuiri zilnice (PD); b) mecanisme de coping: Focalizare pe problemă (CO); Balanța viață
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
MA); Optimism/mobilitate/flexibilitate (MR); Nivelul de încredere personală (MW); Simptome fizice (PA); Nivelul de energie (PE). Varianta română a PMI (IMP) este alcătuit dintr-un cuprinzător chestionar biografic și patru dimensiuni (factori multidimensionali), care măsoară sursele și efectele presiunilor socioprofesionale, respectiv diferențele individuale (mecanisme de coping, factori de personalitate), totalizând opt scale și 24 de subscale: satisfacția muncii: satisfacția muncii - 6 itemi, satisfacția organizațională - 6 itemi; organizație: securitate organizațională - 5 itemi, implicarea organizațională - 5 itemi; sănătate mentală: stare mentală - 5
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
varianta originală a OSInd). Ulterior, au fost prelucrate date de la alte trei eșantioane, rezultând forma finală a Pressure Mangement Indicator - PMI: număr total de subiecți N=22.997; 90 de itemi cu 22 de subscale care măsoară: surse ale presiunii socioprofesionale (cuvântul stres nu mai este agreat de companii, deoarece s-ar presupune că ar exista o problemă în organizație, preferându-se cel neutru de presiune); diferențe individuale (strategii de coping și factori de personalitate) și efecte (satisfacția muncii, sănătate etc.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor detaliate la nivel individual sau grupal. PMI a fost tradus succesiv și adaptat în scop experimental de autorul studiului (sub denumirea de Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), cu acceptul dr. Williams, bazându-se pe un model conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului ocupațional elaborat și prelucrat (vezi Figura 1). 3.3. Procedura Această cercetare face parte dintr-un studiu mai amplu asupra stresului ocupațional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului ocupațional elaborat și prelucrat (vezi Figura 1). 3.3. Procedura Această cercetare face parte dintr-un studiu mai amplu asupra stresului ocupațional (utilizând ca instrument principal PMI, Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), care și-a propus elaborarea unui model conceptual comprehensiv de diagnoză multidimensională și intervenție (profilaxie, control și management) în stresul ocupațional pentru diferite categorii socioprofesionale din România și utilizând/înglobând instrumente și variabile diferite. Cei N=30 de subiecți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]