634 matches
-
în lucrările lor, trebuie să înțelegem că moștenirea vechilor greci este și ea multidirecțională. Dar dogma misterelor eleusiene, de credință într-o viață dincolo de moarte, nu este în concordanță cu mitologia olimpiană 326. Trecând peste filosofia ioniană (Heraclit, Xenofon) și sofiștii care au dirijat religia spre zeitățile amintite ne întoarcem la festivaluri. Ele se țineau pe lună plină, în ziua a șaptea a lunii și în general prezentau elemente străine credințelor obișnuite ale elenilor. Ceea ce este interesant este faptul că aceștia
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu intuitiv, Eugen Ionescu ajunge totuși la concluzia descendenței franceze, fapt contrazis de Alexandru Protopopescu. Este evident că sub specia logicii și nu a emoției, toată genealogia, cu B. Constant și Amiel la bază, se dărâmă. Importantă rămâne imaginea unui sofist care caută logica adevărului sufletesc. Dacă romanul tradițional se alcătuia din succesiunea unor întâmplări care relevau caracterul sau structura psihică a eroului, romanul realist-psihologic pune accent pe analiza existenței eroului prin evenimentele epice, în momentele în care el are revelația
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Academiei ca școală filosofică, Aristotel (sec. IV î.H.), discipolul lui Platon, mintea enciclopedică a antichității, creatorul Liceului, au marcat civilizația și cultura greacă, temelia civilizației și culturii europene, și au contribuit la modelarea concepției despre educație în societatea greacă. Sofiștii Protagoras, Gorgias, Hippias (sec. V î.H.), profesorul de elocință Isocrates (sec. V-IV î.H.) au creat din oratorie un mod curent de existență publică, un instrument de cultivare intelectuală. Educația tinerilor aristocrați presupunea, neapărat, învățarea matematicii și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la Benveniste: "Limba se formează și se configurează numai în discurs, actualizat în fraze. Aici începe limbajul"2, dar nota lui Saussure amintește, pe alocuri, de un text pe care acesta nu se putea să nu-l cunoască. În dialogul Sofistul de Platon, Străinul îi explică lui Theaitetos că niște substantive rostite izolat, unele după altele, și niște verbe enunțate separat de substantive, precum suita următoare: "merge vorbește doarme", "chiar de le-ar înșira cineva pe toate, încă n-ar alcătui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prezentate informațiile. Astfel prima pagină este organizată pe trei secțiuni: în stânga, articolul Tineretul și Patria de Miron Constantinescu, "comandant în Serviciul Social", care pleacă de la ceea ce spusese Dimitrie Gusti tinerilor, oferindu-le drept deviză o frază "care răspunde, parafrazând, preceptului sofiștilor "omul este măsura tuturor lucrurilor"": "Patria este măsura tuturor lucrurilor" și are ca temă măsurile care trebuie luate pentru întrajutorare, și anume valorificarea muncii femeilor pentru a suplini lipsa bărbaților concentrați, ca și măsuri pentru evitarea speculei etc. De altfel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în antichitate, mai concret în dialogurile platoniciene, care, cum știm, discută locul retoricii în contextul general al abordării, de către om, a lumii fenomenale din jur. Cum ne amintim, desigur, în Gorgias și Phaidros, Platon distinge retorica sa de a predecesorilor (sofiști), propunând-o în termeni de instrument în serviciul dialecticii, al cărei obiectiv, cum știm, îl constituie descoperirea adevărului. Nici profesorul McKerrow, prin urmare, nici eu, nu elaborăm mai mult pe marginea acestui "început al retoricii" pe scena raportării omului la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ca un produs al acțiunii puterii, ci este văzută ca o măsură adevărată a modului în care este lumea 25. Confuzia normalului cu naturalul a reprezentat dintotdeauna dorința beneficiarilor puterii, indiferent cine erau aceștia; dacă ne referim la vechii greci, sofiștii și-au dezvoltat argumentele pro sau contra tipului de cetate existent sub semnul a două concepte: physis și nomos: Adepții physis-ului erau tradiționaliști, aristocrați. Pentru ei, cetatea era așezată ca natura și cu natura, controlul ei scăpând omului. Și așezarea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
criterii din registrul moral. Dacă rezultatul final nu se traduce printr-un comportament autonom, fundamentat pe valori și criterii interiorizate de individ, atunci pedepsele reprezintă eșecul scenariului educațional al profesorului. În acest context, este semnificativ și optimismul temperat al celebrului sofist Protagoras: Acest lucru te va învăța că oamenii cred că virtutea se poate dobândi. Căci nimeni nu îi pedepsește pe cei care săvârșesc nedreptatea (numai și numai pentru acest lucru, anume pentru că au greșit), cel puțin în cazul când cineva
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de fapt că virtutea se poate învăța; așadar pedepsește pentru a preîntâmpina. Acesta este gândul pe care îl au în minte toți cei care pedepsesc fie în viața particulară, fie în viața publică 167. Ideea lui Protagoras, idee dragă tuturor sofiștilor, este că virtutea poate fi dobândită, iar unul dintre profesorii de virtute ar putea fi chiar legile; de aceea legile trebuie respectate, iar încălcarea lor atrage după sine pedepse. Pedepsele au sens pentru că omul se poate îndrepta, ele reprezentând semne
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tehnica virtuții", iar manifestarea în plan social-public se face sub semnul succesului, de sorginte sofistă, și nu sub acela de sorginte socratică a dictonului "cum să te manifești în spațiul public și să-ți păstrezi sufletul". În acest sens, Antiphon sofistul afirmă: ... Justiție așadar înseamnă a nu încălca legile cetății în care ești cetățean. De aceea, un om se poate bucura de justiție în chipul cel mai avantajos pentru sine dacă, de față cu martori, va da o înaltă prețuire legilor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se eschiva programatic de la armonizarea profitabilă cu mediul și cu epoca. Singularitatea și, finalmente, singurătatea lui s-au datorat și acestei repulsii aproape organice față de semenii descurcăreți, adaptabili, maleabili, conformiști cu mai multă sau mai puțină grație, oportuniști groși și sofiști subțiri. „Trecem unul pe lângă altul, evitându-ne, eu și un fost coleg de facultate, de asemenea scriitor: este atât de evident că nu vrea să mă vadă încât îi îndeplinesc dorința, făcându-mă, la rându-mi, că nu-l văd
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
cu o rîvnă mereu tînără, manuscrisele s-au răspîndit considerabil, au fost depozitate în locuințe particulare, biblioteci, păzite în temple și palate; cu toate acestea, inventarul literar, pierdut, al Antichității ar șoca înțelegerea celui mai stupid contabil. Athenaios, în Banchetul sofiștilor, citează o mie de lucrări, care nu ne vor mai încînta probabil niciodată; Asta nu-i nimic!", supralicitează Strobeu, probîndu-ne cu Antologia sa sumedenie de alte cărți pe care istoria le-a dosit și a uitat cotele. Renașterea a fost
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai mult de un mileniu, despart cea mai veche copie păstrată de data alcătuirii textului, iar autorii vechi ne sînt cunoscuți prin copiile copiilor. Ceea ce s-a păstrat nu reprezintă decît o mică proporție din ceea ce a existat: în Banchetul sofiștilor de Athenaios, scriitor alexandrin din secolul al III-lea e.n., se găsesc citate din 1 500 de lucrări pierdute. Stobeu, compilator grec din secolul al V-lea, citează 1 430 de lucrări în Antologia sa: 1 115 provin din opere
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
esențiale și găsind în sfîrșit în aceste opt principiile de organizare ale limbii"30. Anexă: Eugeniu Coșeriu, Lingvistică istorică și istoria limbilor ... τά őυτα ώζ ἔστιυ λέγειυ 1. Principiul oricărei științe este obiectivitatea absolută: "a spune lucrurile așa cum sînt" (Platon, Sofistul). Sensul și configurația disciplinelor, indiferent de obiectul lor, ca și raportul dintre ele, depind de natură și de configurația "reală" a obiectului disciplinei respective. În această privință, teza noastră fundamentală este - contrar unei concepții astăzi foarte răspîndite, dar teoretic rău
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să observe, și nu erau mulți; în palatul de la Tuileries era ca în cele din Orient, în care se slujește, dar nu se observă. mai pătrunzătoare prin însăși incorectitudinea limbajului său, care a fost întotdeauna puțin impregnat de ceva străin: sofist și subtil, mobil până la exces, deși era un matematician distins, el nu argumenta niciodată decât pe terenul creat de el și pe care se apăra, ori că greșea, ori că avea dreptate, cu rigoarea unui geometru. De aceea, erorile lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Cei trei titani ai Antichității și nașterea gândirii raționale / 53 2.1. Socrate / 53 2.2. Platon / 54 2.3. Aristotel / 56 3. Reprezentarea vieții psihice în perioada elenă și în vechea Romă / 62 3.1. Peripateticii / 63 3.2. Sofiștii / 63 3.3. Stoicii / 64 3.4. Gândirea psihologică în vechea Romă / 68 III. Psihologia creștinătății / 73 1. Sub însemne ebraice Philon din Alexandria / 73 2. Invitația la asceză a lui Plotin / 75 3. Apologia creștinătății / 77 3.1. Influența
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este paralel și asemănător cu pictura, ca o cale de reprezentare secundară a fenomenelor sufletești. Socrate și-a focalizat preocupările asupra omului, asupra vieții lui sociale, a relațiilor interumane și l-au interesat mai puțin fenomenele naturale. Deosebit însă de sofiști, dialogul socratic stă sub însemnele dictonului cunoaște-te pe tine însuți Aceasta reprezenta o invitație nu la speculația sterilă, ci la aprofundarea problemelor legate de condiția umană, la cunoașterea persoanei, realizată ca raportare la sine. În mod diferit față de vechile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cea a științelor naturii. În intransigența lor, din păcate, au înlăturat, odată cu adevărul aprioric despre suflet, și mintea dumnezeiască, ce nu se confunda cu corpul. Au aruncat deci, dintr-un principiu organizatoric, odată cu apa din covată și pruncul. 3.2. Sofiștii Sofiștii au făcut din suflet obiect de studiu distinct prin observarea și analizarea raporturile dintre oameni. Sufletul omului depinde de relațiile stabilite între oameni, ca ființe cu conștiință și decizie individuală. Astfel, în locul psihicului înțeles ca o problemă a științelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a științelor naturii. În intransigența lor, din păcate, au înlăturat, odată cu adevărul aprioric despre suflet, și mintea dumnezeiască, ce nu se confunda cu corpul. Au aruncat deci, dintr-un principiu organizatoric, odată cu apa din covată și pruncul. 3.2. Sofiștii Sofiștii au făcut din suflet obiect de studiu distinct prin observarea și analizarea raporturile dintre oameni. Sufletul omului depinde de relațiile stabilite între oameni, ca ființe cu conștiință și decizie individuală. Astfel, în locul psihicului înțeles ca o problemă a științelor naturii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintre oameni. În consecință, sufletul a încetat a mai fi studiat ca parte a naturii, fiind de astă dată abordat din perspectiva acțiunilor și relațiilor interumane, cu toate influențele posibile pe care aceste raporturi le pot suporta. Prin urmare, învățătura sofiștilor se centrează pe profilul conduitei cetățeanului ca parte a cetății, stăpân de sclavi, membru onorabil al instituțiilor statului. Era societatea care pretindea membrilor ei unele aptitudini aparte: să fie organizatori de întruniri, unde să ia cuvântul în fața celorlalți cetățeni din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aptitudini aparte: să fie organizatori de întruniri, unde să ia cuvântul în fața celorlalți cetățeni din cetate, să le cunoască nevoile sociale și să le insufle o anumită ideologie. Așadar, conducerea societății devenea dependentă de persoana conducătorului, a leader-ului. În accepțiunea sofiștilor, fenomenele sociale sunt diferite de cele naturale, care sunt exterioare. Prin intermediul oamenilor, al comportamentului lor, sufletele ajung să fie înțelese. În atenția preocupărilor filosofice ale sofiștilor intră condițiile sociale de viață ale oamenilor, un modus vivendi al lor, așa cum acesta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
anumită ideologie. Așadar, conducerea societății devenea dependentă de persoana conducătorului, a leader-ului. În accepțiunea sofiștilor, fenomenele sociale sunt diferite de cele naturale, care sunt exterioare. Prin intermediul oamenilor, al comportamentului lor, sufletele ajung să fie înțelese. În atenția preocupărilor filosofice ale sofiștilor intră condițiile sociale de viață ale oamenilor, un modus vivendi al lor, așa cum acesta este îndreptat atât spre acțiunile cognitive (de domeniul comunicării, limbii, logicii, etc.), cât și spre acțiunile de decizie socială. De atunci datează unele lucrări de gramatică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
legate de clădirea vorbirii, ordinea logicii ș.a.m.d. Pe de altă parte, Hypias si Georgias au fost cei care s-au ocupat de gândire dependentă de relațiile sociale, determinate de cuvintele rostite. În privința raportului om natură, principala problema a sofiștilor nu era aceea a aflării locului omului în natură sau în lume, ci aceea de a descoperi convingerile oamenilor, modurile lor diferite de comunicare. Orice subiect era un loc distinct de centrare a forțelor spirituale, cu valoare individuală. Aceasta era
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fie ca mijloc de expresie al artei sau ca unealtă a persuasiunii. Primii care subliniază relația de interdependență dintre limbaj și putere sunt maeștrii artei oratorice din Antichitate. În Atena, unde actele colective depind în mare măsură de arta dezbaterii, sofiștii își îndreaptă eforturile în sensul identificării de reguli care să asigure succesul actelor de vorbire. Este perioada în care se conștientizează potențialul enorm al limbajului, impactul acestuia asupra relațiilor de putere de la nivelul comunității. Afirmând că "discursul politic reprezintă echilibrul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
necesar, dar nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]