559 matches
-
pe pretendentul Boleslav III cel Roșu să obțină tronul ducatului. Mai târziu, Boleslav al III-lea și-a subminat propria poziție ordonând masacrarea nobililor săi aflați la conducere, Vršovci, la Vyšehrad. Nobilii care au supraviețuit masacrului au trimis în secret soli la Boleslav I pe care l-au rugat să vină în ajutorul lor. Ducele polonez a fost de acord și l-a invitat pe Boleslav al III-lea să-l viziteze la castelul său din Cracovia. Aici, Boleslav al III
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
Atena era dedicată culturii, Confruntarea avea să decidă viitorul lumii occidentale în lupta dintre democrația ateniană și despotismul persan. Pentru că Atena a sprijinit cetățile grecești din Asia Mică în revoltele ionice, regele-zeu, Darius I, decide să pedepsească polisurile. A trimis soli în orașele grecești cerându-le supunere, precum și “pământ și apă”.Atena și Sparta au fost printre singurele care au refuzat. Flota persană a debarcat pe coasta de nord a Aticii , la golful de la Marathon pentru obiectivul final din campania de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Înfuriat, Richard a ordonat ca Strange să fie decapitat, dar ofițerii săi l-au calmat, spunându-i că bătălia este iminentă, și că va fi mai convenabil ca execuția să aibă loc după aceea. Henric i-a trimis și el soli lui Stanley cerându-i să declare de partea cui este. Răspunsul a fost evaziv—familia Stanleys a spus că vor veni „bineînțeles”, după ce Henric va da ordine armatei și o va aranja pentru bătălie. Henric nu a avut de ales
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
situat la 55 km sud-vest de capitala Nicosia, pe o colină la poalele munților Trodoos - mai precis în partea nordică a acestora. Se află la altitudine de 667 m și este așezarea aflată la cea mai mare atitudine din "Valea Solea". Comunitatea lui are o populație de 1300 locuitori permanenți. Este înconjurat de păduri dese și este ridicat pe malurile râurilor Kargotis și Garillis. Cele două râuri se unesc în centrul satului formând râul Klarios care traversează "Valea Solea" și se
Kakopetria () [Corola-website/Science/315703_a_317032]
-
din "Valea Solea". Comunitatea lui are o populație de 1300 locuitori permanenți. Este înconjurat de păduri dese și este ridicat pe malurile râurilor Kargotis și Garillis. Cele două râuri se unesc în centrul satului formând râul Klarios care traversează "Valea Solea" și se varsă în Morphou. Una dintre legendele legate despre denumirea "" spune că aceasta este compusă din cuvintele "kako" și "petra", însemnând "rău"/"dur" și "piatră"/"stâncă", deoarece în trecut, zona era nu doar stâncoasă, ci era și foarte greu
Kakopetria () [Corola-website/Science/315703_a_317032]
-
(în trad. lat. „Jus soli”, "dreptul pământului", sau, cum se spunea inițial în limba română : "dreptul pământean", cu referire la locul nașterii) este unul din cele două sisteme de acordare a cetățeniei, alături de ius sangvinis (în trad. "dreptul sângelui", sau, cum se spunea inițial în
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
referire la locul nașterii) este unul din cele două sisteme de acordare a cetățeniei, alături de ius sangvinis (în trad. "dreptul sângelui", sau, cum se spunea inițial în limba română : "dreptul strămoșesc", cu referire la originea etnică a cetățenilor). Conform "ius soli", cetățenia unui stat se dobândește automat prin nașterea pe teritoriul acelui stat. Pot fi impuse condiții cum ar fi ca cel puțin unul dintre părinți să aibă rezidență legală în statul respectiv, în cazul în care părinții sunt cunoscuți. Acest
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
ca niște specii biologice diferite: ineluctabil străini unii de alții și inasimilabili. În aceste condiții, ocrotirea identității naționale a fiecărei țări nu poate fi asigurată decât prin legi inspirate din ius sangvinis. Umanismul, care stă la baza dreptului pământean "ius soli", pornește din premisa inversă, conform definiției enunțate de revoluționarii americani Patrick Henry, Benjamin Franklin și George Washington în 1775 la Philadelphia : " este demnitatea dată oricărui bărbat care trăiește, muncește și plătește taxe în coloniile noastre, de a fi acceptat ca
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
religia lor. Reformatorul atenian din secolul V î.e.n., Clistene, a fost primul care a pus în cauză dreptul strămoșesc, prin care cetățeanul era legat de o familie ("genos"). A fost deasemenea primul care a conceput și introdus Dreptul pământean ("Jus soli") prin care cetățeanul era legat de un teritoriu ("trittya"). Dar aceste tentative antice dispar în Evul Mediu, care revine la Dreptul strămoșesc. În secolul XVIII, Revoluția americană și Revoluția franceză contestă din nou principiile dreptului strămoșesc, care este progresiv abandonat
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
este un conac în ruine care se află în satul Solești din județul Vaslui (la o distanță de 15 km nord de Vaslui, pe DN 24, spre Iași) și care a fost construit de către familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Ansamblul curții boierești de la Solești se află pe "Lista monumentelor
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
care se află în satul Solești din județul Vaslui (la o distanță de 15 km nord de Vaslui, pe DN 24, spre Iași) și care a fost construit de către familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Ansamblul curții boierești de la Solești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004" la nr. 400, având codul . El este compus din patru monumente cu același regim: Prima atestare a satului Solești are loc într-un uric al lui Ștefan cel Mare din
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Ansamblul curții boierești de la Solești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004" la nr. 400, având codul . El este compus din patru monumente cu același regim: Prima atestare a satului Solești are loc într-un uric al lui Ștefan cel Mare din 10 martie 1502, în care se menționează că localitatea a fost întemeiată de stolnicul Toma Solescul, mort în Bătălia de la Vaslui din anul 1475. Prin acel document vechi se
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
al lui Ștefan cel Mare din 10 martie 1502, în care se menționează că localitatea a fost întemeiată de stolnicul Toma Solescul, mort în Bătălia de la Vaslui din anul 1475. Prin acel document vechi se întărește stolnicului Toader Toc satul Solești pe Vaslui, primit de la Marenca, fiica lui Mihul Epure, nepotul lui Toma Solescul, în schimbul satului Folești de pe Crasna. Moșia a fost fărâmițată în secolul al XVI-lea, prin împărțire între urmași, vânzări și danii, părți din moșie fiind cumpărate sau
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
-se în proprietate boierească. Pe la jumătatea secolului al XVII-lea, o parte din moșie a ajuns să fie stăpânită de familia Racoviță Cehan, mai precis de logofătul Nicolae Racoviță Cehan și de paharnicul Ioan, fiul său. În jurul anului 1690, satul Solești a ajuns în stăpânirea marelui vistiernic Iordache Ruset (cca. 1645-cca. 1720), marele vornic al Țării de Jos, fiul lui Constantin Cuparul, capuchehaie la Constantinopol în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) și frate al domnitorului Antonie Ruset, prin căsătoria sa cu
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Racoviță, precum și prin danii și cumpărări proprii și ale urmașilor lui. Iordache Ruset a ajuns să fie printre cei mai bogați boieri din Moldova acelei epoci. După moartea acestuia, moșiile visternicului Iordache Ruset au fost împărțite între copiii săi, moșia Solești ajungând în octombrie 1765 în proprietatea marelui logofăt Ștefan Roset (fiul lui Iordache Roset și al Saftei Racoviță) , proprietarul conacului de la Pribești. După moartea marelui logofăt Ștefan Roset (1766), moșia a trecut în stăpânirea unicului său fiu, vornicul Vasile Ruset
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
în stăpânirea unicului său fiu, vornicul Vasile Ruset (+ 1775), de la care a revenit fiului său, stolnicul Iordache Ruset, la împărțirea averii părintești din 1786. Iordache Ruset a cumpărat noi pământuri de la răzeși, ajungând în anul 1816 să stăpânească întreg satul Solești (adică Soleștii din Deal și Soleștii din Vale). Fiul și succesorul său, postelnicul Gheorghe (Iordachi) Ruset (1796-1846) a moștenit moșia Solești prin testamentul din 4 septembrie 1819; el s-a căsătorit în 1823 cu Ecaterina Sturdza, fiica logofătului Dimitrie Sturdza
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
părintești din 1786. Iordache Ruset a cumpărat noi pământuri de la răzeși, ajungând în anul 1816 să stăpânească întreg satul Solești (adică Soleștii din Deal și Soleștii din Vale). Fiul și succesorul său, postelnicul Gheorghe (Iordachi) Ruset (1796-1846) a moștenit moșia Solești prin testamentul din 4 septembrie 1819; el s-a căsătorit în 1823 cu Ecaterina Sturdza, fiica logofătului Dimitrie Sturdza de la Miclăușeni, și s-a stabilit cu mama și soția sa la Solești, construind în jurul anului 1827 în partea de sud-est
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
postelnicul Gheorghe (Iordachi) Ruset (1796-1846) a moștenit moșia Solești prin testamentul din 4 septembrie 1819; el s-a căsătorit în 1823 cu Ecaterina Sturdza, fiica logofătului Dimitrie Sturdza de la Miclăușeni, și s-a stabilit cu mama și soția sa la Solești, construind în jurul anului 1827 în partea de sud-est a satului, pe culmea dealului Hârtop, un conac boieresc cu parter și etaj, înconjurat de un parc și de un zid de incintă. Postelnicul Gheorghe Rosetti-Solescu a murit la 10 ianuarie 1846
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Ecaterina Rosetti-Solescu a construit între anii 1859-1860 o biserică de curte cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în partea de est a curții boierești), cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin. Ea a murit la 11 aprilie 1869, moșia și conacul de la Solești fiind moștenite de fiul ei, Dimitrie Rosetti (1830-1903), magistrat și om politic. Dimitrie a vândut moșia în 1874 fratelui său mai mic, Theodor (1837-1923), jurist și om politic (a fost ministru în mai multe rânduri și chiar și prim-ministru
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
de fiul ei, Dimitrie Rosetti (1830-1903), magistrat și om politic. Dimitrie a vândut moșia în 1874 fratelui său mai mic, Theodor (1837-1923), jurist și om politic (a fost ministru în mai multe rânduri și chiar și prim-ministru (1888-1889). Moșia Solești avea în anul 1878 o suprafață de 1.659 ha. Cum Theodor Rosetti nu avea posibilitatea să se ocupe cu întreținerea moșiei, a vândut în 1886 moșia și conacul către Gheorghe Rosetti (1853-1916), fiul fratelui său mai mare, Constantin. Noul
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
țară deoarece a activat ca ambasador (la Paris, Viena, Belgrad și Petrograd). Din acest motiv, el a donat biserica în anul 1893 comunității locale. El s-a retras dina ctivitatea diplomatică la 15 august 1911 și s-a stabilit la Solești. În anul 1915 a vândut obștii din Solești 82.558 ha pentru islaz comunal, cu plata în rate, și locuitorului N. Morariu 9 ha de pământ arabil. Gheorghe Rosetti a murit la 5 decembrie 1916, moșia fiind moștenită de unicul
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Viena, Belgrad și Petrograd). Din acest motiv, el a donat biserica în anul 1893 comunității locale. El s-a retras dina ctivitatea diplomatică la 15 august 1911 și s-a stabilit la Solești. În anul 1915 a vândut obștii din Solești 82.558 ha pentru islaz comunal, cu plata în rate, și locuitorului N. Morariu 9 ha de pământ arabil. Gheorghe Rosetti a murit la 5 decembrie 1916, moșia fiind moștenită de unicul său fiu, Teodor Gh. Rosetti (1888-1957), doctor în
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
comunal, cu plata în rate, și locuitorului N. Morariu 9 ha de pământ arabil. Gheorghe Rosetti a murit la 5 decembrie 1916, moșia fiind moștenită de unicul său fiu, Teodor Gh. Rosetti (1888-1957), doctor în economie politică la München. Moșia Solești avea în 1919 o suprafață de 1.568 ha, din care 927 ha teren arabil și 641 ha teren necultivabil (din care 294 ha pădure, 19 ha drumuri, 18 ha acareturi, 11 ha plantații pometuri, 2 ha vie, 4 ha
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
drumuri, 18 ha acareturi, 11 ha plantații pometuri, 2 ha vie, 4 ha râpe, toate însumând 348 ha). În urma reformei agrare de după Primul Război Mondial au fost expropriate 648 de ha teren arabil, proprietarului rămânând restul de 279 ha. Moșia Solești avea în 1940 o suprafață de 748 ha, dintre care 583 ha teren arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
de apă (4 mp), bazinul de canalizare (2 mp), magazia de cereale (130 mp), remiza pentru masini (89 mp, 3 încăperi), atelierul (56 mp, 2 încăperi), 2 pivnițe (117 mp), 3 cișmele (1 km) și o locuință a BNR-lui. Moșia Solești a fost expropriată prin Decretul nr. 83/1949, conacul și celelalte clădiri fiind naționalizate, iar întreg inventarul agricol și produsele agricole aflate în stoc fiind confiscate. Conacul Rosetti-Solescu a fost construit la începutul secolului al XIX-lea (în jurul anului 1827
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]