537 matches
-
Inițiativa aparține studenților români de la Universitatea din Pesta (Budapesta), pe care societatea îi va reprezenta până în 1918, ulterior membrii fiind studenți români de la Universitatea din Cluj (1919-1934, 1938-1946, din 1991). Este o asociație cu caracter cultural-științific, urmărind, în prima fază, solidarizarea prin limbă și cultură națională, promovarea cercetării folclorului și a obiceiurilor populare, susținerea literaturii și a culturii proprii prin editarea de almanahuri, reviste și prin tipărirea unor scrieri de seamă ale culturii naționale, prin întâlniri și reuniuni muzical-literar-artistice (serate literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
La constituire societatea număra douăzeci și unu de membri, iar țelul urmărit e astfel formulat: „deprinderea în limba maternă prin prelucrarea diferitelor opuri originale, imitațiuni, traduceri și declamări, excluzând dezbaterile politice”. Curând membrii vor deveni mai numeroși, vor spori și acțiunile țintind solidarizarea tinerilor prin cultură: citirea și discutarea unor scrieri literare originale, disertații, declamări, seri de teatru și poezie, concerte, coruri, dansuri sau baluri. Cele mai așteptate erau serile literare și cele „de cunoștință”, când studenții luau contact cu colegi de alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
discipline sunt importante pentru carieră, elevii plasează istoria pe ultimul loc, considerând mult mai utile materii din domeniul limbilor străine sau al științelor exacte 28. Fără a insista mai mult în această direcție, concluzionăm că imaginea școlii ca instituție de solidarizare națională dobândește valențe semnificative, în contextul în care coordonata unificării sufletești prin învățământ și crearea de noi valori culturale constituie un pilon important al politicii educației. Românizarea nu era însă unica grilă de reevaluare a învățământului. Și alte aspecte se
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mintea cititorului avizat. Iată-l pe Pantazi Ghica, primul nostru gidian: „Ești un burghez înrăit! - Ce-i rău în a fi burghez? - N-ai simțul gratuității și plăcerea autodistrugerii.” Înțelepciunea luptelor politice: „Uneori un dușman detestabil este un factor de solidarizare mai eficace decât un conducător ambițios”. Raporturile cu Occidentul Europei și perpetua chestiune a sincronizării: „Dumneata vorbești de parcă ai trăi în vestul Europei! Aici, la noi, trecutul se uită foarte repede și se repetă foarte des.” Personalitatea proteică, fascinantă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
umană. Morgenthau a mai oferit o soluție. El a discutat fenomenul naționalismului, care a acoperit prăpastia dintre populație și elita statului. Aici naționalismul servește ca o legătură conceptuală între individ și statul văzut ca actor unitar. La rîndul lor, originile solidarizării naționaliste cu elita politicii externe pot fi regăsite în lupta pentru putere. Morgenthau a demonstrat că, la nivel național, statul centralizat a reușit să controleze lupta pentru putere - dar nu să o elimine. Dorința de putere, nesatisfăcută la acest nivel
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
calea cuvântului și a scrisului, împotriva reprezentării în limba franceză la Teatrul Național din București a unei piese bulevardiere, provoacă, în seara de 13 martie 1906, o manifestație de proporții, reprimată de poliție. Urmează, în mai multe orașe, întruniri de solidarizare cu protestatarii. Propulsat astfel în tumultul vieții publice, profesorul de istorie întemeiază organizația Frăția Bunilor Români, devenită în 1910 Partidul Național-Democrat. Ales deputat în 1907, el va activa în Parlament cu pasiunea-i caracteristică, deținând în mai multe rânduri funcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
articol de ziar și chiar mai mult decât un editorial. Modalitatea expunerii, cu concluzii pe puncte, elanul discursului critic, propunerile imperative și formulările lapidare ne dau dreptul să-l considerăm un manifest politic"204. Eminescu pledează în acest articol pentru solidarizarea românilor aflați sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar cu celelalte popoare din imperiu, în lupta pentru câștigarea independenței naționale. Organ de presă al românilor din imperiu, Federațiunea primește în paginile sale alte două articole eminesciene: "În unire e tăria" și "Echilibrul", ambele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dualismului și dezbaterea legitimității constituționale a statului austro-ungar. Jurnalistul își face intrarea în publicistica politică printr-un articol manifest prin care solicită convocarea unui congres al românilor din Imperiu pentru a-și face cunoscute revendicările sociale, politice și naționale. Susținând solidarizarea românilor cu celelalte popoare oprimate din imperiu, gazetarul încadrează revendicările acestora în climatul mai larg al mișcării europene pentru cucerirea libertății și a independenței naționale. Ceea ce caracterizează acțiunea lui Eminescu din această vreme afirmă G. Călinescu este maturitatea gândirii sale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politică a studenților români aflați la studii în străinătate. Publicistica eminesciană de factură politică este prefațată de un număr de trei articole ("Să facem un congres", "În unire e tăria" și "Echilibrul"), publicate în Federațiunea din Pesta, în 1870. Susținând solidarizarea românilor cu celelalte popoare aflate sub stăpânire străină, jurnalistul înscrie revendicările acestora în cadrul mai larg al mișcării europene pentru cucerirea libertății și independenței naționale. Intrarea în redacția Curierului de Iași, în toamna anului 1874, echivalează cu asumarea unei profesii care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
definirea, apărarea și popularizarea în cercuri intelectuale largi a ideii europene. până la studii politologice și istoriografice ample și riguroase, ideea europeană are nevoie, în primul rând, la noi, în această fază, de afirmare și difuzare, de clarificare și consolidare, de solidarizare și aprofundare în cât mai multe conștiințe românești receptive. Această etapă pregătitoare, introductivă, este strict indispensabilă. Se impune deocamdată eliminarea, măcar în parte, a unui gol evident în publicistica noastră: discutarea metodică a ideii europene în tripla sa dimensiune: cultural
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
literelor, Republica litteraria, pe care Renașterea și Umanismul încep să le propună cu insistență Europei, capătă, în felul acesta, o nouă și puternică actualizare. Mesajul său nu privește numai libertatea și eficiența comunicațiilor literare în timp și spațiu, ci și solidarizarea activă în jurul valorilor general-umane. Egalitatea, libertatea, toleranța, ideea de Weltbürgertum literară, conștiința vocilor distincte într-un cor unic, unitatea în diversitate sub toate raporturile, sunt câteva dintre acestea. Ele sunt cultivate nu numai de unii comparatiști, care au depășit studiul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de izolare condamna și reprima orice legături literare internaționale nedirijate și necontrolate. Din care cauză, sub acest regim de dictatură, orice preocupare comparatistă internațională prin esență însemna a întreține legături cu lumea liberă, prin încercări de ieșire din izolare, de solidarizare cu preocupările critice, istorice și teoretice ale întregii lumi necomuniste. A nu ține seama de acest context ideologic specific de unde și o nouă concepție comparatistă reprezintă o mare eroare. și, în definitiv, la ce servește comparatismul dacă el nu ne
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bun al întregii omeniri. Ea oferă o imagine și o idee mai largă asupra naturii și societății umane, pune în valoare cât mai multe elemente comune ale umanității de pretutindeni. În acest mod, literatura universală poate să inspire o adevărată solidarizare universală. Ea se constituie în primul rând la nivel literar, imaginar, emoțional și ideatic, dar se prelungește în mod firesc și în sfera relațiilor interumane. Literatura universală, astfel înțeleasă, are în centrul său omul universal exprimat în orice limbă, în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și necesitate esențială. IV. Aspecte documentare românești 1. Luminile românești și descoperirea Europei La sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de-al XIX-lea, intelectualitatea românească trece printr-o adevărată criză de conștiință europeană. primele semne de solidarizare spirituală cu civilizația, cultura și istoria occidentală, cu ideile și valorile sale, cu stilul și concepția sa de viață datează din această epocă. Aspirația de a pleca înlăuntru cum se spunea pe atunci era directă și invincibilă; nevoia de a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
secolului, rămâne înapoiată. Acestui ideal european, definit în liniile sale generale și esențiale, îi corespunde o serie de reacțiuni nu mai puțin tipice întregului Iluminism românesc. peste tot același miraj, aceeași fascinație și forță de atracție, aceleași aspirații de integrare, solidarizare și emulare europeană, aceeași convingere fundamentală, principiu ideologic de bază al Iluminismului românesc: Ex Occidente Lux. Gest spiritual reflex, joc spontan de afinități, nostalgii sentimentale, satisfacții complexe foarte personalizate și totodată foarte obiective, de mare entuziasm patriotic conștiința europeană a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
singuratecilor nații sunt numai întâmplătoare. pentru iluminiștii români integrarea europeană deschide o adevărată perspectivă spre universalitate. Textul lui petru Maior datează din 1815. Această conștiință prooccidentală se definește prin câteva aspecte tipice, dintre care cele mai evidente sunt participarea și solidarizarea istorico-politică. Istoria poporului român constituie un capitol al istoriei europene. țările românești sunt în mod indiscutabil țări europene. Mai mult: prin contribuția istorică a poporului român (apărătoare și pieptul creștinătății asupra preaputincioșilor otomani), nația aceasta nu o dată au pus adevărate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de publicații și cărți românești, ieftine, accesibile și cât mai răspândite. Concepția culturii active ca metodă de integrare demonstrează în mod concludent conținutul predominant al acestei aspirații, care depășește ca intensitate, frecvență și arie de răspândire orice altă formă de solidarizare europeană. Doar participarea la cultură, la lumină, poate legitima această aspirație, printr-o evidentă spiritualizare a sentimentului național. Dreptul la o identitate națională și europeană și deci la existență a poporului român trece deci în primul rând prin cultură. poziția
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din grevele, protestele și încetările spontane de lucru care au avut loc în această perioadă au vizat respectarea prevederilor din contractele de muncă, recunoașterea și implementarea unui regim de muncă de opt ore pe zi sau au fost expresii ale solidarizării muncitorești împotriva deciziilor de concediere a unor colegi. În această din urmă situație, nu de puține ori, cei care aveau de pierdut erau tot muncitorii - de regulă, patronii întreprinderilor reveneau asupra deciziilor de concediere, după ce obțineau din partea angajaților acceptul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. După cum am arătat, exceptând universul domestic, viața cotidiană a băcăuanilor s-a derulat sub forma unui veritabil spectacol, în care locuitorii orașului au fost atât protagoniști
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. Toate aceste elemente ne indică o întreagă simptomatologie a oricărui oraș lipsit de identitate, a unei comunități „fără chip”, risipită și văduvită de orizontul coagulării. O
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de pe lângă Facultatea de Filosofie și Litere. Director: Al. Procopovici. La mai puțin de un an de la înființarea Cercului de Studii Filologice (13 mai 1926), membrii acestuia hotărăsc și editarea unei reviste care să reprezinte „un instrument de cooperare și de solidarizare intelectuală în domeniul filologiei” cu centrele românești din țară și din străinătate. În centrul preocupărilor aflându-se limba română, publicația își propune - angajament pe care îl va respecta - să acorde „atenția cuvenită și studiilor de romanistică și lingvistică generală și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
st? p�nirii otomane �n sud? estul Europei. Dou? tradi? îi istorice �n Balcani, a Italiei ? i a rom�nilor (Bucure? ți, 1913) explic? o mare parte a g�ndirii ? i a activit?? ilor politice ale lui Iorga. El speră �ntr? o solidarizare a na? iunilor latine care s? ac? ioneze �n favoarea Rom�niei. Se putea oare realiza o alian?? �ntre Italia, Fran? a ? i Rom�nia? Iorga n? d?jduia c? influen? a italian? le? ar putea �nlocui pe cele austro? ungar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este etanș, umiditatea sporită se menține, cu valori variabile, perioade mai îndelungate; ... c) în condițiile arătate, sunt favorizate atât acțiunea agresivă asupra lemnului, cât și coroziunea pieselor metalice în zona respectivă. ... Protecția anticoroziva a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de construcții din lemn se va face în conformitate cu prevederile din "Ghidul de proiectare privind protecția împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel" - GP 111-04 și din "Ghidul de execuție privind protecția împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel" - GE 053-04. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
mai mult la erudițiunea tinerimii”. Majoritatea membrilor erau elevii Preparandiei și studenți teologi din localitate. Formele de activitate sunt diverse, dezbaterile literare pe marginea scrierilor proprii sau lecturile atrăgând cel mai mare număr de participanți. În adunări se lansează ideea solidarizării teologilor arădeni cu acțiunile cultural-sociale ale colegilor din alte centre de învățământ teologic (Sibiu, Caransebeș etc.). Existența unei biblioteci și a unui cabinet de lectură avea un rol esențial. Biblioteca, inaugurată tot în 1867, dotată cu literatură beletristică și științifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
Liberal, adoptate în mai 1930, erau precizate principiile generale de organizare: libertate, democrație și solidaritate; apărarea statului român unitar sub un regim constituțional, monarhic și democratic; întărirea proprietății private, considerată ca o funcție socială, evolutivă; înlăturarea luptelor de clasă prin solidarizarea și colaborarea frățească a tuturor claselor sociale; promovarea dreptății sociale, prin organizarea libertăților publice, a sufragiului universal, a culturii și educației cetățenești a poporului; încurajarea muncii și producției naționale 153. Proiectul de Satut prezentat de Dimitrie Cioc, la Congresul general
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]