2,419 matches
-
asupra rinichiului și sistemului nervos central al mamiferelor și omului. Ditiocarbamații au o acțiune puternic iritantă, determină sensibilizarea organelor, uneori au efecte teratogene. Caracteristicile principale ale pesticidelor din generația a II-a Sunt compuși organici cu greutate moleculară mică și solubilitate diferită în apă (această proprietate influențează absorbția lor diferită de către plante și solă. Sunt substanțe cu mare stabilitate chimică (se degradează lentă, fapt ce se manifestă sub trei aspecte: persistența - se referă la durata existenței substanței în mediu, din momentul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de temperatură, ceea ce determină apariția unui gradient al concentrației de gaze solvite similar celui termic, mai ales în apele de suprafață. De asemenea este afectată starea trofică a ecosistemului respectiv datorită perturbării regimului nutrienților, fie în mod direct prin afectarea solubilității, fie indirect, prin influențarea ratei de transfer între diferitele compartimente biotice și abiotice (există transfer între: apă-sediment; apăaer; apă-biocenozăă. Efectele poluării termice asupra biocenozei sunt contradictorii, deoarece intervin foarte multe variabile. Poate fi afectată structura fitoplanctonului fie prin afectarea compoziției
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
loc simultan / 37/. Obținerea structurilor tridimensionale nu permite folosirea metodelor clasice de studiu pentru stabilirea cineticilor de (co)polimerizare. De obicei, la procesele de polimerizare în picătură participă numai monomerii, deoarece în faza apoasă aceștia împreună cu inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
clasice de studiu pentru stabilirea cineticilor de (co)polimerizare. De obicei, la procesele de polimerizare în picătură participă numai monomerii, deoarece în faza apoasă aceștia împreună cu inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de (co)polimerizare. De obicei, la procesele de polimerizare în picătură participă numai monomerii, deoarece în faza apoasă aceștia împreună cu inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența lor are loc într-o perioadă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența lor are loc într-o perioadă mică de timp. Cu toată diferența de densitate dintre monomer și polimer, aceste picături nu colapsează din cauză că are loc reticularea. Parametrul de solubilitate este o măsură convenabilă de estimare a solubilității sistemelor de polimeri și influențează morfologia perlelor. Polimerizarea în masă și polimerizarea în suspensie urmează aceleași legi cînd toate componentele sistemului sînt solubile în faza de monomer (inițiatori, macrocatene radicalice, agenți de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
două particule și aderența lor are loc într-o perioadă mică de timp. Cu toată diferența de densitate dintre monomer și polimer, aceste picături nu colapsează din cauză că are loc reticularea. Parametrul de solubilitate este o măsură convenabilă de estimare a solubilității sistemelor de polimeri și influențează morfologia perlelor. Polimerizarea în masă și polimerizarea în suspensie urmează aceleași legi cînd toate componentele sistemului sînt solubile în faza de monomer (inițiatori, macrocatene radicalice, agenți de transfer de catenă). Viteza de polimerizare în perlă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
structuri poroase Pentru înțelegerea formării porilor, în timpul polimerizării în suspensie, să ne imaginăm că fiecare picătură este un microreactor sferic, formă care este asigurată polimerului final, de agitare și de tensiunea interfacială. Ca rezultat al reticulării și a schimbărilor de solubilitate asociate creșterii lungimii lanțului, moleculele de polimer formate în interiorul acestui “microreactor” precipită în mediul (amestec porogen + monomeri) care le înconjoară. Această separare de faze are loc chiar la începutul polimerizării, ducând la formarea de entități microscopice globulare care încep să
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
un procent mare de monomer divinilic conțin foarte puține legături duble nereacționate. Legăturile duble participă la reacții de ciclizare, schimbând densitatea de reticulare; rețeaua are o distribuție întâmplătoare a reticulărilor. S-a constatat că deosebirile dintre caracteristicile probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În prezența amestecurilor de medii inerte polimerizarea reticulantă are un mecanism complex datorat separării de faze și a aglomerărilor microsferelor. Formarea particulelor submicroscopice depinde de calitatea termodinamică a amestecului de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și separate perlele rezultate în urma proceselor de sinteză; un număr scăzut de componente utilizate în sistemul de polimerizare (comparativ cu tehnica emulsiei). purificarea produsului final se realizează prin procedee simple (spălare, antrenare cu vapori, ținînd cont de factorii de difuzie, solubilitate și transport specifice fiecărui produs); stocarea poate fi realizată în silozuri sau tancuri de depozitare și va ține cont de indicațiile producătorului privind temperatura și forma de păstrare a perlelor. Domenii de utilizare a perlelor înalt reticulate Prepararea particulelor sferice
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
coloană ( dinamic) acestea fiind recomandate pentru stabilirea capacității de reținere cât si pentru regenerări (spălări). Un adsorbant polar este recomandat să lucreze atât în soluții polare cât și nepolare (adsorbția din soluția apoasă crește cu creșterea catenei și descrește cu solubilitatea substanței de reținut). Reținerea moleculelor pe suprafața adsorbanților se face prin legături slabe de tip Van der Waals. Din cauză că forțele de legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura efluentului, izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului: permeabilitatea (cea mai mare se observă la polimeri cu catene flexibile, densitate de împachetare mică a macromoleculelor înseamnă o permeabititate mare) și reticularea prin legături intermoleculare
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
loc simultan / 37/. Obținerea structurilor tridimensionale nu permite folosirea metodelor clasice de studiu pentru stabilirea cineticilor de (co)polimerizare. De obicei, la procesele de polimerizare în picătură participă numai monomerii, deoarece în faza apoasă aceștia împreună cu inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
clasice de studiu pentru stabilirea cineticilor de (co)polimerizare. De obicei, la procesele de polimerizare în picătură participă numai monomerii, deoarece în faza apoasă aceștia împreună cu inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de (co)polimerizare. De obicei, la procesele de polimerizare în picătură participă numai monomerii, deoarece în faza apoasă aceștia împreună cu inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența lor are loc într-o perioadă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența lor are loc într-o perioadă mică de timp. Cu toată diferența de densitate dintre monomer și polimer, aceste picături nu colapsează din cauză că are loc reticularea. Parametrul de solubilitate este o măsură convenabilă de estimare a solubilității sistemelor de polimeri și influențează morfologia perlelor. Polimerizarea în masă și polimerizarea în suspensie urmează aceleași legi cînd toate componentele sistemului sînt solubile în faza de monomer (inițiatori, macrocatene radicalice, agenți de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
două particule și aderența lor are loc într-o perioadă mică de timp. Cu toată diferența de densitate dintre monomer și polimer, aceste picături nu colapsează din cauză că are loc reticularea. Parametrul de solubilitate este o măsură convenabilă de estimare a solubilității sistemelor de polimeri și influențează morfologia perlelor. Polimerizarea în masă și polimerizarea în suspensie urmează aceleași legi cînd toate componentele sistemului sînt solubile în faza de monomer (inițiatori, macrocatene radicalice, agenți de transfer de catenă). Viteza de polimerizare în perlă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
structuri poroase Pentru înțelegerea formării porilor, în timpul polimerizării în suspensie, să ne imaginăm că fiecare picătură este un microreactor sferic, formă care este asigurată polimerului final, de agitare și de tensiunea interfacială. Ca rezultat al reticulării și a schimbărilor de solubilitate asociate creșterii lungimii lanțului, moleculele de polimer formate în interiorul acestui “microreactor” precipită în mediul (amestec porogen + monomeri) care le înconjoară. Această separare de faze are loc chiar la începutul polimerizării, ducând la formarea de entități microscopice globulare care încep să
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
un procent mare de monomer divinilic conțin foarte puține legături duble nereacționate. Legăturile duble participă la reacții de ciclizare, schimbând densitatea de reticulare; rețeaua are o distribuție întâmplătoare a reticulărilor. S-a constatat că deosebirile dintre caracteristicile probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În prezența amestecurilor de medii inerte polimerizarea reticulantă are un mecanism complex datorat separării de faze și a aglomerărilor microsferelor. Formarea particulelor submicroscopice depinde de calitatea termodinamică a amestecului de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și separate perlele rezultate în urma proceselor de sinteză; un număr scăzut de componente utilizate în sistemul de polimerizare (comparativ cu tehnica emulsiei). purificarea produsului final se realizează prin procedee simple (spălare, antrenare cu vapori, ținînd cont de factorii de difuzie, solubilitate și transport specifice fiecărui produs); stocarea poate fi realizată în silozuri sau tancuri de depozitare și va ține cont de indicațiile producătorului privind temperatura și forma de păstrare a perlelor. Domenii de utilizare a perlelor înalt reticulate Prepararea particulelor sferice
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
coloană ( dinamic) acestea fiind recomandate pentru stabilirea capacității de reținere cât si pentru regenerări (spălări). Un adsorbant polar este recomandat să lucreze atât în soluții polare cât și nepolare (adsorbția din soluția apoasă crește cu creșterea catenei și descrește cu solubilitatea substanței de reținut). Reținerea moleculelor pe suprafața adsorbanților se face prin legături slabe de tip Van der Waals. Din cauză că forțele de legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura efluentului, izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului: permeabilitatea (cea mai mare se observă la polimeri cu catene flexibile, densitate de împachetare mică a macromoleculelor înseamnă o permeabititate mare) și reticularea prin legături intermoleculare
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
compararea uleiurilor între ele. Pentru uleiurile descrise în lucrare se prezintă calitatea predominantă. Proprietățile uleiurilor volatile naturale se analizează după Farmacopeea română (ediția a X-a, 1993), caracteristicile principale fiind următoarele: aspect și culoare, miros, densitate relativă, indice de refracție, solubilitate. CAPITOLUL 6 METODA DE EVALUARE A ACȚIUNII ANTIMICROBIENE A ULEIURILOR VOLATILE Realizarea aromatogramelor se bazează pe principiul antibiogramei difuzimetrice după metoda Kirby-Bauer. S-a procedat în modul următor: rondele de hârtie de filtru cu diametrul de 5 sau 10 mm
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de fierbere (1-5 0 C). Distilarea este larg folosită atât în laborator cât și la scară industrială, la separarea amestecurilor lichide de compuși organici. 3. Cristalizarea ca metodă de fracționare a amestecurilor de substanțe solide, se bazează pe diferența de solubilitate a componentelor unui amestec (substanța urmărită și impuritățile respective) într-un dizolvant oarecare, la o temperatură apropiată de punctul său de fierbere. Se obține o soluție saturată care prin răcire conduce la o masă de cristale pure. 4. Extracția aplicată
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
o temperatură apropiată de punctul său de fierbere. Se obține o soluție saturată care prin răcire conduce la o masă de cristale pure. 4. Extracția aplicată atât lichidelor cât și solidelor, permite separarea unui component dintrun amestec oarecare pe baza solubilității sale selective în anumiți solvenți. Rezultatul oricăror operații de purificare este permanent urmărit prin intermediul unor mărimi caracteristice compușilor organici, numite constante fizice(punct de topire pentru solide, indice de refracție pentru lichide). Când după două operații succesive de purificare, valoarea
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]