1,510 matches
-
cu mine!” Iar ofițerul a trebuit să-i dea drumul... Pașka și-a aplecat obrazul și a început să scoată peștele învelit în lut, răscolind jăraticul cu o creangă. În tăcere, sfărâmam crusta de pământ ars, care se desprindea o dată cu solzii, și mâncam carnea fragedă, presărând-o cu sare grunjoasă. Tăceam și când ne-am întors, la căderea nopții, în oraș. Eram încă sub vraja celor întâmplate. Minunea care îmi dovedise atotputernicia cuvântului poetic. Ghiceam că nici măcar nu era vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cum apare și în folclorul românesc motivul demonilor care poartă „morbul somnului” și-l contaminează pe erou. În balada Milea, eroul „greșește” și adoarme („Am greșit, și-am adormit”), în timp ce (sau pentru că) îi intră în sân „Șarpele bălăurel/ Tot cu solzii de oțel,/ Șarpele balaur/ Cu solzii de aur” (22, p. 183). Motivul apare mai pregnant în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
motivul demonilor care poartă „morbul somnului” și-l contaminează pe erou. În balada Milea, eroul „greșește” și adoarme („Am greșit, și-am adormit”), în timp ce (sau pentru că) îi intră în sân „Șarpele bălăurel/ Tot cu solzii de oțel,/ Șarpele balaur/ Cu solzii de aur” (22, p. 183). Motivul apare mai pregnant în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care, dacă tovarășii reușeau să-ți asigure liniștea interioară și să preia asupra lor atacul emoțional al policornilor, asistai fascinat la lucruri care se întîmplau doar fiindcă îți doreai să se întîmple. Ajungea să-ți imaginezi o suprafață polarizată pe solzii unui policorn și el exploda într-un nor de materii vâscoase mov. Abatele era undeva jos în rand. De obicei nu apăra adăpostul, dar acum rămăseseră prea puțini. Simțise că e datoria lui să se alăture celorlalți. Văzu quinții sărind
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dificultate are și o bază obiectivă: aspectele principale sunt adeseori acoperite, mascate de însușiri secundare. De exemplu, salcâmul și mazărea sunt plante înrudite, dar la prima vedere diferă mult: salcâmul este un copac rezistent și cu frunzele în formă de solzi, pe când mazărea este o plantă ce are nevoie de sprijin (arac) pentru a se dezvolta pe verticală, iar frunzele sale arată altfel. În schimb, și salcâmul și mazărea au fructul în formă de păstaie, caracter esențial. Dar floarea și fructul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decurge în două moduri. Profesorul vine în clasă cu o planșă, anunță scopul observației, și, în timp ce o descrie verbal, indică pe imagine detaliile, confirmând spusele sale („vulturul are ciocul puternic și încovoiat”; „picioarele sale sunt acoperite cu un fel de solzi” etc.). În acest caz, sursa cunoștințelor o constituie relatarea verbală a profesorului, iar planșa confirmă, demonstrează adevărul. De aceea în pedagogie acest mod de predare este denumit metoda demonstrației. Dar se poate proceda și astfel: nu explicăm nimic elevilor. Le
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subspecii locale în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană si Marea Neagră. Varietatea de sprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului, gura mică si aripioara dorsală împinsă mai înapoi. Abdomenul, mult mai comprimat, are o carenă ascutită prevăzută cu 29-33 de solzi. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. Sprotul trăieste în cârduri mari, întreprinzând migratii de-a lungul litoralului, fără să pătrundă în râuri si lacuri. Mărimea lui obisnuită este de 8-11 cm, iar greutatea de 9
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
început un pestisor cu simetrie bilaterală perfectă, care este pelagic. Fenomenul de asimetrie se petrece după două luni, când se culcă pe dreapta și devine bentonic, apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici și butoni ososi mari. Aceștia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. În mijlocul fiecărui buton se afla un spin subțire. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoni. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m, iar greutatea de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în primul rând de cantitatea de apă din mediu. Animalele de stepă sau de deșert sunt adaptate la mediu prin intermediul unui tranzit de apă cât mai redus: reptilele își reduc evaporarea (nu au glande sudoripare iar corpul este acoperit de solzi); cămila își fixează chimic apa de grăsimea cocoașelor și are ritmul respirației încetinit, iar alte animale își fac provizii de apă în vezică sau chiar sub piele (broasca australiană Cyclorania). În afară de apa introdusă din exterior (apă exogenă), în organismul animal
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
dragostei materne: „Mamă, sub pleoapa primordială a pântecului/ ascunde-mă/ acum când orice lucru atins/ se schimbă-n durere.” Versul piere și el odată cu pierderea sentimentului: „Despre iubire n-am să vorbesc./ De-atâta liniște au început să-mi crească/ solzi peste buze.” Dimensiuni ale poeziei române moderne este un exercițiu eseistic ce urmărește să identifice motive presocratice la câțiva poeți transilvăneni (Lucian Blaga, Octavian Goga, Aron Cotruș și Ștefan Aug. Doinaș). Cele patru elemente primordiale sunt identificate, toate, în poezia
INDRIES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]
-
a eului: „Cu părul ras mă plimbam prin sat/ în timpul când poezia nu mai avea nici o putere./ [...] era timpul să vină întunericul cu pielea jupuită/ era timpul să vină noaptea plină de plăceri de fier înroșit/ pe mâini ca niște solzi/ era timpul să vină câinii și pisicile, arzând de vii printre alte animale” (Satul). Aceasta este „tema” - poate unică - a poeziei, pe care autoarea o acordează obsesiv și insistent, uneori împotriva amatorilor de „scamatorii [...] orientale”: „se înalță, din întuneric, o
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
nu mai plouă nici nu va bate vântul temperatura aerului va marca o scădere minimile termice se vor situa ceva mai sus ca de obicei cotele apelor Crișuri au scăzut cu doi centimetri poșghița de la mal s-a rupt în solzi argintii pe semne că la noapte va ploua pe a locuri țipătul sfâșietor al păsărilor va pune în mișcare norii tot ce iese din mine va trece prin noapte o noapte pe care nu o disting dar o simt poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
nu-i nimic ... Citește mai mult azi nu mai plouă nicinu va bate vântul temperatura aerului va marca o scădereminimile termice se vor situa ceva mai susca de obiceicotele apelor Crișuri au scăzutcu doi centimetripoșghița de la mal s-a ruptîn solzi argintiipe semne că la noapte va plouape a locurițipătul sfâșietor al păsărilorva pune în mișcare noriitot ce iese din mineva trece prin noapteo noapte pe care nu o distingdar o simtpoate că e aceeași noapte de gheațădin care am ieșitnimeni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
Neînduplecat, Soarele se întoarce la Ileana Simzeana și împreună pornesc la cununie. Sora îi cere fratelui să meargă înainte (sau se oprește să bea apă) și, pentru a scăpa, se aruncă în mare și se transformă într-o mreană cu solzii de aur. Dumnezeu sau sfinții o scot și-o aruncă pe cer, prefăcând-o în Lună. Astfel, cei doi, oricât s-ar urmări, nu se vor putea întâlni niciodată: „Și de-atunci se trase / și de-atunci rămase / lumea cât
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
ironică realistă. Mitul dragonului reapare, Onuț îl răpune pe Hrana Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să se încălzească, oștile turcești pătrund în codrii Moldovei ca o uriașă reptilă, mlădiindu-și corpul și solzii sclipitori, prapurii lui Ștefan poartă chipul Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. Trilogia prinde în pânza ei epică viața sătească, negustorească, meșteșugărească și de curte din Moldova mijlocului de secol al XV-lea. E o lume pictată cu exactitate istorică și stilizare
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
grădina reginei Semiramis...”. Alteori sonuri și elemente figurative din Ion Pillat se încarcă de materie cromatică de felul celei folosite cu bune rezultate de Al. Robot: „Captivă, luna zace-n năvoadele cu pești,/ zbătându-se și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă lună, a lotcii pescărești/ aproape roase vâsle strâns le țineți”. Răsună aici și alte clape, inclusiv (și nu fără farmec) cele amintind de G. Călinescu: „văzduhul e vibrant:/ - planete, astre urse -/ parcă ne vin ciudat/ peste
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
despre cele văzute și cele nevăzute), sentențios în glăsuiri, lansând replici de efect, când mai abrupte, de un eliptism ce se vrea epatant, când înflorite meșteșugit. Din aceeași „familie” face parte și nefericitul, neiubitul Dan, din Rebelul (Fratele meu cu solzi de aur, 1970). Scena, de tandrețe și bruschețe, dintre Radu și Ana (Veac de iarnă) amintește izbitor confruntarea, clasic psihanalizabilă, dintre Hamlet și regina Gertrud. La fel, momentul încordat care îi implică pe Vlad și pe Velica (Vlad Anonimul). Cu
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
de despovărare printr-o mărturisire care nu întotdeauna se produce. Ceva o inhibă, și atunci impulsul se propulsează în fantasmatic. Însă, ca pentru a se institui un echilibru - oricum iluzoriu -, magnetismul stringent al realului (profesorul Gordan, din Fratele meu cu solzi de aur, tânjește după o „baie de realitate”) ține trează nostalgia unei vieți ocolite de tenebroase complicații. Simplă și adevărată. Piesa Iadul și pasărea - din volumul eponim - se nutrește din același nucleu tematic din care își trage sevele trilogia Dramele
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
scelerații „care ne surâd în Larousse”. E mărturia unui spirit care, inițiat în secretele captivante ale teatrului, aruncă o penetrantă căutătură și asupra jocurilor, lipsite de sublim, ale politicii. SCRIERI: Filtru, București, 1968; Dramele puterii, București, 1968; Fratele meu cu solzi de aur, București, 1970; Hamlet sau Ispita posibilului, București, 1971; Hamlet ou La Tentation du possible, Paris, 1987; ed. tr. Maria Ivănescu, București, 1999; Iadul și pasărea, București, 1972; Semnul ironiei, București, 1972; La Métamorphose de la tragédie, Paris, 1978; Othello
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
asupra unei foarte personale îmbinări între lirism și SF. Poetul, integrând condiția umană marilor ritmuri cosmice, este atent la „strigătul stelelor”, la „mersul sferelor” sau la „transhumanța stelară” și caută să perceapă freamătul universal: „Ah, pământul e țărmul numai .../ Din solzi de nichel sună vântul crud./ În glasuri milenare purtate de lumină / Strigătul stelelor eu îl aud” (Strigătul stelelor). Versurile sunt însă cel mai adesea prozaice: „Ideile deschise-n cărți se trag / către pământ, an după an chemate/ De forța gravitației
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
el, nici sabia nu ține, nici sulița, nici săgeata, nici țăpoiul! Fierul i se pare lui ca paiele și arama, ca lemnul putred! Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praștie se prefac în pleavă cînd dau de solzii lui. Ghioaga, în socoteala lui, e ca o trestie și de vîjîitul lăncii își bate joc“... Aceasta să fie oare creatura? Chiar ea? Pe semne că profețiile nu se împlinesc totdeauna, căci leviatanul acesta, cu coada tare ca o mie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ochii tinerei sale mirese! Nu-mi vorbi despre rechinii tăi colțoși și despre apucăturile tale hoțești și canibalice. Credința să alunge faptele! Imaginația să pună pe fugă memoria! Eu privesc în adîncuri și cred. Iar Stubb, ca un pește cu solzii scânteietori, sărind în aceeași lumină aurie, își spunea: Ă Eu sînt Stubb iar Stubb își are povestea lui! Acum, însă, Stubb jură c-a fost întotdeauna vesel! Capitolul CXIV PEQUOD SE îNTÎLNEȘTE CU Burlacul într-adevăr priveliștile și sunetele aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
visat că mă aflam departe în adâncuri, în apa verde înghețată, cu un cadavru sub braț. Cadavrul avea păr lung, blond, și plutea în cercuri în fața mea. Un pește enorm cu ochi bulbucați și un corp disproporționat de mare și solzi strălucind de putrefacție înota în jur, cu priviri pofticioase, ca un bătrân desfrânat. Pe când eram gata să mă sufoc din lipsă de aer, cadavrul s-a trezit la viață sub brațul meu și s-a îndepărtat, iar atunci m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
deja în perioada de după război. În ziua aceea, lutul pe care-l găsi la malul unei ape se topea ca săpunul. Argintul înnegrit al celor două medalii „Pentru vitejie“ se lumină, silueta infanteristului din centrul stelei roșii străluci precum un solz de mică. Își puse în ordine decorațiile, își curăță degetele cu un pumn de nisip. Apa părea aproape călduță în seara de aprilie. Și în liniștea amurgului, o pasăre ascunsă în mijlocul zăvoiului de sălcii tot repeta două note, cu o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a monotoniei triste din cartierele sărace se conturează din „ganguri mucede și reci”, „cu mirosuri grele de grăsime arsă” (Dimineți). Veneția este percepută în termeni de amară ironie, în contrast cu ceea ce sugerează, de cele mai multe ori, rostirea numelui acestui oraș: apa are „solzi de gunoaie”, în piețe cerșetorii „putrezesc în ciorchine”, bisericile poartă „mucegaiul” și „mirosul de vreme”, iar înăuntrul lor icoanele sunt „teatrale” și cu un „cer de panoramă”; tot aici se văd madone „laice și-obeze”, Hristoși-copii „hidrocefali și primitivi”. Pe
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]