1,623 matches
-
orientare clasică. Violonistul Alexandru Tomescu, violoncelistul Răzvan Suma, pianistul Horia Mihail reprezină o prețioasă avangardă a vieții noastre muzicale, un organism viu și inteligent a cărui acțiune cumulează coordonatele bunului-gust, ale discernământului stilistic, rigoarea și claritatea comunicării artistice. Dansuri spaniole, sonorități ale tango-ului argentinian măiestrit aranjate de Astor Piazzolla, un luminos Trio în sol major de Joseph Haydn, au definit zona unei bune dispoziții pe care tinerii maeștri au știut a o anima cu entuziasm, în limitele unui fermecător antren. Următorul
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
la 14 iulie. Iar aceasta într-un bal popular bogat animat, potopit de lume, de numărul agresiv al decibelilor. Trebuie să recunosc, atât eu cât și mulți dintre prietenii mei, dintre invitați, am fi preferat să fi putut valsa în sonoritățile unei chansonete agrementate de sunetul nostalgic al bandoneonului parizian; ar fi fost o percepție de asemenea pitorească dar care ne-ar fi amintit de malurile Senei, în acel moment de mare sărbătoare a Franței prietene. Căci malurile Dâmboviței... le cunoaștem
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
multe premii; de încurajare; puține perspective, multă confuzie și dezorientare stilistică, reflexe școlărești, lipsă de informare în plan componistic, orientări evidente spre zona cenușie, schimbătoare, a muzicilor comerciale. Marile instituții muzicale bucureștene au avut intenția de a încheia stagiunea în sonorități ample, prin con--certe grandioase. Au fost programate mari opusuri ale repertoriului vocal-simfonic. La Filarmonică o versiune ferm susținută a oratoriului Creațiunea de Joseph Haydn, a fost realizată de dirijorul Justus Franz; pe parcursul primului concert - cel de joi la care am
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
și conjuncturală, el i-a preferat uleiului culorile de apă, în speță, tempera cu ou și, uneori, culorile acrilice, tocmai din această pricină. Spre deosebire de tînăra tehnică a uleiului, fastuoasă și volubilă prin însăși materialitatea sa, tempera cu ou are o sonoritate stinsă, o suprafață caldă, absorbantă și atemporală. Lumina nu glisează pe suprafața pictată cu tempera, așa cum se întîmplă în cazul uleiului, nu se răsfrînge doar pe acea peliculă exterioară, pe care o părăsește apoi tot atît de subit pe cît
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
turnător mărunt căzut în mania procesiunilor religioase), Burtăncureanu (scriitorul prin excelență al locului, scindat între organizarea festivalului Cântarea României și redactarea romanului fluviu despre viața proteguitorului său, Goncea), maestrul Pârțângău (avocatul care obține oricând o binevenită amânare) și alții, cu sonorități neverosimile, de la Gasperină la Sofronică sau de la blestematul Aulius Chiosea la planturoasa Combinata. Deja amprenta lui Caragiale începe să se facă simțită. Nu atât în satira regizorală, deși există episoade marcate în acest sens, cât în fetișizarea limbajului. Odată cu aceasta
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
tiritombola, cuvânt toscan, explicat prin contaminare expresiva din tirare și tombola și care are câteva sensuri - "rostogolire"; "sfârleaza de lemn" etc. - destul de apropiate de caracteristicile unui dispozitiv rotitor. Oricum, forma tiribombă a căpătat în română destule sensuri noi, desigur datorită sonorității sale speciale, care o predispune către utilizări colocviale glumețe și ușor depreciative. Al. Graur arată (în textul citat) că "imediat după primul război mondial, cuvantul era răspândit în limbajul familiar din București și din alte părți, cu sensul de Ťdrăcieť
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
01.2007); "a aruncat pe piată tiribombă impozitului forfetar, care nu numai că nu a dus la încasări suplimentare, dar le-a și diminuat" (amosnews.ro). Instabilitatea semantica a cuvântului e așadar destul de mare, dar nu surprinzătoare: atât formă (cu sonoritatea să aliterativa și spectaculoasă), cât și sensul (de "obiect învârtitor") contribuie la a-l transforma în substitut expresiv pentru obiectele, acțiunile sau persoanele necunoscute sau nedemne de încredere, tratate cu ironie sau suspiciune.
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
să fie, în limbajul oarecum obișnuit, un fel de parolă, care nu acoperă doar abia vreo 50 de pagini de versuri. Volumul lui Camil Baltazar (alias Leopold Goldstein), din 1934, de la Cultura Națională, cu portretul autorului, iscălit de Milița Petrașcu. Sonorități diferite, de la acelea mărunte, ca zuruitul unor monede, precum regăsirea cine știe căror iglițe poeticești, pînă la teribile fanfare anunțînd revanșa, revoluția ori, dimpotrivă, restaurația, se agață de sensul echivoc al întoarcerii. Te poți aștepta la orice, luînd această promisiune
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
în măsură să redeschidă discuția despre posibilitatea poeziei de a fi tradusă. Este limpede că în mod normal șansele ca, transpusă într-o altă limbă, poezia să-și păstreze intacte sensurile, dar și muzicalitatea (dată de prozodie, dar și de sonoritatea cuvintelor fiecărei limbi) sunt destul de discutabile. Cei mai mulți dintre traducătorii de versuri (nu neapărat din România) încearcă să reconstituie cât mai exact conținutul de idei, cu sacrificarea ritmului și a rimei originale. În cel mai fericit caz, dacă textul original este
Melancolii și dileme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7498_a_8823]
-
mi-a părut a fi muzica regretatului prieten și coleg, Horațiu Rădulescu, anume piesa „Dizzy Divinity“, pentru flaut solo, o fascinantă melopee ce interpretează în sens nou tradiția monodică bizantină, bogăția intonațională a acesteia. ~ndrăgostit - pe de altă parte - de sonoritatea oboiului, compozitorul Ulpiu Vlad încredințează lui Dorin Gliga, un captivant poem al liniștii și al tensiunii din perspectiva căreia se întrevăd lumi de fermecătoare culori timbrale. Veritabili stâlpi ai muzicii noastre - pentru secolul pe care abia l-am depășit, pentru
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
la rostiri cvasi-psaltice, pătrunse de un duh al economiei de cuvinte. Douăsprezece la număr, cîte zodiile, sînt aceste poeme minimale, închipuind abia un contur pe cerul mîzgălit cu petarde al deceniului patru. Unele sînt încercări fără pretenții mari, mizînd pe sonoritatea unor rime: "Visul/ În iederi,/ În stele,/ În ferige grele,/ A'nflorit/ Și-un pas de înger/ L-a strivit." (Spic). Altele, dimpotrivă, trag oarece profit din anecdotă, fie ea cu biblice ecouri: "Strălucitor în moarte, sub fibre iată-un
Sus pe cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7235_a_8560]
-
le-am perceput eu, sînt întotdeauna ca o transă. Purcărete este bîntuit de ce aude el în text, de muzicalitatea care îi vibrează în auz și în simțuri, de un dramatism pe care anumite accente îl dau unor anumite cuvinte, de sonorități, de ritmuri, de o atmosferă cu care el coexistă pe toată perioada repetițiilor. Este un devorator. Se încarcă de tot ce este în jur, banalul se dă de trei ori peste cap și strălucește în sensuri incredibile, imaginile îl urmăresc
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
în suma de vise și imagini din cea mai fantastică pledoarie pentru forța cuvîntului, în absența rostirii lui pe scenă. Delirul verbal al lui Rabelais se reface din delirul fiecărei povești din fiecare scenă, din ritmurile îndrăcite ale mișcărilor, din sonorități ce vin din foșnetul unor pași, al sutelor de furculițe prăvălite din cer, din mugetul unui buhai imens, din respirațiile din somn, din frămîntatul pîinii. Așa s-a născut acest spectacol. Ca un aluat în care se pun ingredientele cunoscute
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
valorile eterne și mereu proaspete ale unui univers special amenajat pentru o contemplație fără hiatusuri și pentru bucurii pure și spontane. Pe celălat versant, al scrutării lăuntrice și al construcției anevoioase, pline la tot pasul de materii sumbre și de sonorități grele, se așază Ion Andreescu. Evaluînd în timp, adică de-a lungul a peste o sută de ani, această relație a artiștilor români cu peisajul, se poate observa că marile atitudini față de natură, în general, și față de peisagistică, în particular
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, au aerul melancolic și acea forță adîncă a materiei pe care le știm, cu precădere, din universul andreescian. Un maestru al griurilor și al luminii palide dinlăuntrul substanței, atent doar la sonoritățile grave și complet dezinetresat de efectele seducătore și de gesturile volubile, pictorul se integrează în acea categorie de sensibilitate pentru care motivul exterior, în cazul de față peisajul, nu este decît detonatorul care dizlocă un enorm fond de sensibilitate și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
se vede din ediție, filologi, li s-a părut amândurora că transpunearea textelor în ortografia actuală și chiar translarea unor cuvinte ar fi soluțiile adecvate. O părere superficială și greșită, care a viciat și limba literară folosită de poet, și sonoritatea și ritmurile versurilor sale. Dau numai câteva exemple. Editorul a anulat hiatul ii din verbul a primi, hiat curent în ortografia din secolul al XIX-lea, și a schilodit astfel versul "Sărutare, umbră veche, priimește-nchinăciune", tipărindu-l: "Sărutare, umbră veche
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
Croitoru. În mod cert, Angela Gheorghiu a fost așteptată cu enorm interes. Promisiuni anterioare au fost în mai multe rânduri amânate. Ecourile spectacolelor ei, susținute pe diferitele meridiane ale muzicii, în marile case de operă, au mărit așteptarea melomanilor. Desigur, sonoritatea Sălii Mari a TNB - amplificarea inegală - nu este cea mai potrivită pentru a observa calitățile unei voci de o asemenea calitate; un veritabil tezaur al culorilor timbrale susținute de un impresionant talent dramatic, de o cuceritoare prezență scenică. Am avut
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
care Schumann însuși îl conturează reunind imaginea - pe parcursul piesei Pasărea profet - cu muzica, cu versul. Poate că firma de pe bancurile căreia a ieșit pianul aflat acum pe scena TNB nu este una faimoasă. Dar exemplarul de care dispune Teatrul dezvoltă sonoritatea caldă, generoasă, a sunetelor grave, cele care susțin întregul edificiu sonor. Sobru, reținut, de o manieră puțin obișnuită, emoționat peste-poate, Johnny Răducanu a readus spiritul improvizatoric al jazz-ului, uzând de transparențe pianistice, timbrale, fermecătoare, unele apropiate muzicii de caffe-concert
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
personal; ... Notă: Candidatul va utiliza propriul instrument acustic sau pianul pus la dispoziția lui de către unitatea de învățământ. – reproducerea unor scurte motive ritmico-melodice; ... – citirea unei partituri muzicale la prima vedere. ... Criterii de apreciere: – aptitudini interpretative, intonație, exactitate ritmică, dicție, sonoritate, expresivitate, sensibilitate muzicală; ... – acuratețe, exactitate ritmică, memorie muzicală; ... – cunoștințe de scris-citit muzical. ... Durata probei: max. 15 minute pentru un candidat ... C. Artă dramatică: Proba constă în: – interpretarea dramatică a unui text literar la alegerea candidatului; ... – prezentarea unei întâmplări din viața
ANEXE din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259155]
-
care nu însemnau nimic pentru mine. Mergeam spre nord până la Groningen și Leeuwarden, spre sud până la Rotterdam, Nijmegen și Eindhoven, spre est la Enschede... Călătoream spre localități din apropiere, la Haarlem, Leiden, Utrecht. Mă duceam în unele locuri doar pentru sonoritatea numelor lor. La Apeldoorn și Amersfoort, la Breda, Tilburg și Hoorn, la Hengelo și Almelo, în orășelul apropiat Lelystad, a cărui denumire avea rezonanța unui cântec de leagăn. Olanda era o țară înduioșător de mică. Adeseori când ajungeam în gara
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
a limbajului. De aceea, o matrice stilistică limpede nu prea poate fi delimitată. (Amprenta stă, cum anticipam, în atmosferă.) Versetele de unică folosință sunt operă de imaginație la toate nivelurile. Diferă între ele ca dimensiune, ca frazare, ca ton, ca sonoritate, ca normă. Când o anume formulă pare a se instaura, e imediat contrazisă. Cartea s-ar putea defini ca succesiune de lovituri de stat(u quo). Un poem începe așa: „alege una din cele zece mii de cuvinte frunză/ și îmbarcă
Veriga lipsă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5912_a_7237]
-
spectacolul cel mai bun al momentului", cum este el de fapt. Pyram and Thisbe 4 you e teatrul reînviat al copilăriei din apropierea metrului pătrat din începuturi. Povestea despre spațiul ludic în care nu-ți mai aparții, stări extatice, incantații și sonorități, mișcări spectaculoase, zbor, aterizare în cele patru puncte cardinale. E unul dintre spectacolele care este făcut cu un ascuțit simț al datoriei, căci regizorul își arată partea lui vulnerabilă și dragostea pentru actorie și actori, își pune vizibil întrebările dureroase
Cu Pyram în turneu by Rodica Mandache () [Corola-journal/Journalistic/6249_a_7574]
-
talentul are în plus puterea de expresivitate. Și esteticianul amator, purtând viu în suflet sol diezul din Sonata lunii a lui Beethoven, întreabă retoric: „Strălucit-au vreodată așa de dumnezeiește razele reci ale lunii cum strălucesc aceste luminoase și calde sonorități? A înaintat vreodată discul el pe calea eterată cu solemnitatea cu care curg valurile cântării acesteia?”4 Deci, frumosul artistic, datorită talentului creatorului, subiectivității acestuia, manifestate prin subiectivitatea limbajului muzicii, este superior frumosului naturii. Aceeași complexă relație dintre lumea obiectivă
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
stârnite de strălucirile muzicii mozartiene, care sunt atât de puternice, încât trebuie să-ți acoperi ochii: „o emoțiune mai înaltă decât aceea ce ne-o produce acest splendid răsărit nu se poate”. Sunt surprinse expresia feței, gesturile melomanului sub vraja sonorităților mozartiene: „Emoția-i este nebiruită. Iată cum i se ridică mâna la arcul sprâncenelor, sub pornirea unei voluptăți sufletești care aproape doare; iată ce legănare a capului și ce zâmbet lăcrimos și extatic de duioasă mulțumire ca pentru o binefacere
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
zilele revoluției, marșurile din zilele mineriadelor, creșterea și descreșterea ziarelor postdecembriste, toate sunt aici. Fixate, extrem de bine, prin detalii. Flashuri de memorie sau, și mai adesea, fulgurații de limbaj. Dialogurile, mai ales, se rețin cu ușurință. Poate și datorită unei sonorități speciale. Poet, Florin Iaru simte ritmul. Și îl reface, la nevoie, cu naturalețe. Apropo de sus-menționatul Nicolae Iliescu, cu un an în urmă, acesta publica, împreună cu George Cușnarencu, o carte de interviuri, Exilați în amintiri, care, scriam la vremea aceea
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]