9,106 matches
-
de sâmbătă (9 septembrie), al cărui protagonist a fost inegalabilul Gigi Becali - impresionantă dezlănțuire personificată a forței naturii umane. Pe Coryntina, Claustrina și soacra lui Haralampy le apucaseeră deja spaima și suspinele că, bietul Dan Diaconescu, brunețel și pipernicit de spaimă, semănând cu biblicul Iona în fața chitului (Iona, 1, 17; Mat., 12, 40), urma să dispară, nu pentru trei zile și trei nopți în spumegânda logoree becaliană, ci pentru veșnicie. Cel puțin mie mi s-a părut că moderatorul începuse să
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
într-o bandă de hârtie. S-a terminat, de asemenea, cu nobilele "Mihai" și "România". Peste decenii, scotocind prin casa memorială Cezar Petrescu, din Bușteni, am descoperit, cu emoție, o cutie de "România". Era, firește, goală. Și mi-am reamintit spaima cu care romancierul îl convocase pe tata, într-o întrevedere urgentă. Găsise, într-o carte de Pamfil Șeicaru, din străinătate primită, cartea mea de vizită: "elev Colegiul Național Sfântul Sava". Memoria lucrurilor mici, cu care mă mândresc în lipsa celei esențiale
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
2008 ca un ambasador al României la UNESCO să fie În același timp președinte al Uniunii Scriitorilor din România și mai are Încă multe alte funcții, vă rog să le urmăriți și cercetați dvs., funcții retribuite mă refer. Din această spaimă de a nu-și pierde privilegiile domnul Manolescu a inițiat toată această cabală, el se află În spatele Întregii cabale, o afirm răspicat, de astă toamnă a sunat pe telefon pe domnul Lucian Vasiliu la Iași să-l Întrebe dacă eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
afirm răspicat, de astă toamnă a sunat pe telefon pe domnul Lucian Vasiliu la Iași să-l Întrebe dacă eu organizez o strângere de semnături pentru debarcarea sa de la Uniune. Nu am făcut așa ceva, dar domnia-sa s-a Înspăimântat, spaimă care i-a crescut odată cu cele două Întâmplări agravante din Consiliul Uniunii Scriitorilor, la un Consiliu Înspre penultimul cred din 2007 când pe ordinea de zi a fost și problema cu deconspirarea informatorilor securității și securiștilor ș.a.m.d. domnia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noastre le vor relua în ecou: ,Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a temelor comune. Este entuziast și beat de univers, copilăros, sensibil și plin de gînduri pînă la marginea spaimei de ineditul existenței, romantic în accepția largă a cuvîntului. Cîte un poem e doar un strigăt de admirație în fața sublimității, în altele se strecoară deodată witzul, maliția, fantastică și ea ș...ț Marin Sorescu, în cele 21 de poeme pe
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
profesia de turnător - conștiincios cum sunt de felul meu și tenace în ce întreprind, tot nu s-ar fi întâmplat. Faptul că nimeni nu mi-ar fi cunoscut taina m-ar fi alinat un pic, dacă nu ar fi sporit spaima ca, din senin, cineva să afle, să-mi ceară... Cât privește avantajele, general de Securitate cu siguranță n-aș fi ajuns, nici colonel, din soldat neinstruit. Nici împins în primul eșalon al scriitorilor n-aș fi fost. Așa că până nu
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
este mai puternică decât adevărul...", Adevărul minciunilor romanești cum observă Mario Vargas Llosa, într-un eseu celebru, este expresia iluziilor, frustrărilor proiectate în spațiul privilegiat al ficțiunii, ordinea ei artificială conferă siguranță, refugiu, "acolo se dezlănțuie, libere acele pofte și spaime pe care viața le suscită, fără a reuși însă să le astâmpere sau să le îndepărteze", ea este un substitut temporar al vieții. în acest spațiu își găsește refugiul temporar și Cesar Leofu.
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
bogățiilor și la pasarea cinică a responsabilităților asupra celor care nu împărtășesc valorile comunismului de lăcomie. Din astfel de convingeri generoase s-a întrupat șleahta îmbuibaților cinici, pentru care bunăstarea proprie este indicativul bunăstării generale. Nu împărtășesc, nici pe departe, spaima celor care cred că prăbușirea PSD-ului va determina electoratul să migreze fie spre extremiștii de tip "România Mare", fie spre populiștii de extremă dreaptă ai lui Becali. Dacă ceea ce menține electoratul în plasa ideologiei iliesciene e doar demagogia, înseamnă
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
apare supărător de des în traduceri: "Ťtot ce am vrut a fost să dovedesc că cineva atât de mic precum mine se poate lupta cu o corporație gigantť, a scris Rowe pe site-ul său" (apropo.ro). Se pare că spaima de cacofonii pătrunde și în textele folclorice (deocamdată, în cele mai curînd parodice): "Cu Programu' Fermieru', țăranu' să trăiască precum boieru'!, le-au colindat urătorii ministrului Flutur și oaspetelui său, premierul Tăriceanu" (Gândul, 22.12.2005).
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
cu care un altul te surclasează. În fața unui asemenea om, neliniștea pe care o simți e dată de neputința de a-i intui mecanismul intim. Parcă îți vine să-l invidiezi și totodată parcă îți vine să-l privești cu spaimă: cum poate un om, știind atîtea, să le știe în virtutea unui metabolism firesc, nesilit, al minții sale, și nu din voința histrionică de a epata printr-o paradă enciclopedică? Cum poate un om să fie un monstrum eruditionis fără să
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
care ți-o dă gîndul că ai rămas un ignorant. În fond, lucrurile pe care nu le cunoaștem avem înclinația să le ocolim. Cu Solomon Marcus, continuăm să le ocolim, dar în schimb începem să nu le mai privim cu spaimă. E ca atunci cînd, pus în fața unui lucru pe care nu-l poți pricepe, nu-l mai privești cu suspiciunea celui care simte că nimic nu îl leagă de el. În fond, Paradigme universale II. Pornind de la un zîmbet, ca
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
într-un tragism sumbru. Mulți romancieri de la acest început de mileniu au sentimentul că trăiesc sub semnul unei iminente nenororciri planetare. Apocalipsa bântuie trans-romanul. Tragismul e semnul distopiei și e lucru știut că romanul Desperado este în esență distopic. Povara spaimei că nu mai există un acasă, că orice spațiu și orice timp poate deveni o fatală amenințare e - pentru Era Desperado - o chestiune de cantitate mai mult decât de noutate. Jonathan Swift a fost, în acest sens, un Desperado avant
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
familiilor, motiv pentru care puțin a lipsit să nu-l auzim pe Doru Bușcu de la Academia Cațavencu spunând la TVR1, la "Jurnalul" din dimineața zilei de 9 mai: - "Cațavencu a obosit puțin..." - Ay, Doamne, nu se poate!, a zis cu spaimă în glas nevastă-mea Coryntina. Însă am apreciat cu toții și cu obiectivitate, modestia excesivă a "cațavencistului", inclusiv Haralampy - venit să-i împrumut un sfert de trăscău pentru scoaterea cuiului rămas în cap din seara precedentă - el chiar spunând: - Domnilor (adică
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
transmis pe TVR1, în seara de duminică, 21 mai, am fost și mai convinși de acest adevăr, cutezând să-l "deranjăm" pe magistrul François Villon cu o parafrază: - Și, totuși: unde-s balurile din vremea mirceadinescului? Și mă întreb cu spaimă nedisimulată: de ce, oare, ne tot amintim de acest vers villonian când vizionăm unele emisiuni de televiziune ? Și nu știu... Poate (și) pentru că tocmai am văzut o pastișă palidă a ceea ce erau respectivele baluri cu o vreme în urmă? Pentru că Ioan
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
că de mâine/ sufletul meu înalbăstrit în rele/ l-or trece îngeri-lipoveni prin pâine./ Suntem doar două lacrimi paralele./ Ne-om întâlni în Infinit probabil/ când trupul meu va fi demult arabil,/ dar pân' atunci scutește-mă de dijmă,/ de spaima de-a fi viu, de cifra șapte,/ îngăduie-mă ca noroi pe cizmă/ căci, ori de câte ori te simt pe-aici, mă/ frec de zid și zidul îmi dă lapte." (Copil de zid ). Indiferent de tema aleasă și de registrul în care
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
folos altora, care le-ar utiliza poate mai bine decât mine. Pentru a face să se creadă că am simțul onoarei. Pentru ca să am ultimul cuvânt. Pentru că e un mijloc de a mă lăsa de fumat. Pentru ca să nu mai trăiesc cu spaima că mi se termină deodorantul. Pentru a slăbi fără regim și fără efort. Pentru ca să mă conving dacă sunt nemuritor. Căci e mai bine s-o afli mai devreme decât mai târziu. Pentru ca să nu plătesc chiria. Pentru că mi-am pregătit o
Din Occident Expres by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/10033_a_11358]
-
fără rost merge-n lumea mare, spre mine merge. Cine moare-acum în lumea mare, fără rost în lumea mare moare: se uită drept la mine. (din Cartea imaginilor - 1902) Copilărie Cum curge vremea școlii cu-n alai de așteptări și spaime fără glas. Singurătăți, e-o veșnicie-un ceas... Liber apoi: hai-hui, pe străzi, la pas, sar ape din fântâni, în piețe, la popas. Și-n parcuri lumea se deschide evantai. Și-n haina-ți mică treci, te simți ca-n
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
ca nimeni altul, seamăn n-ai: O, vreme de mirări, o, veșnicie-ceas, singurătate, stai. Prin toate să privești departe vrei: bărbați, femei; bărbați, bărbați, femei, copii-n culori pestrițe, mai aparte; și-o casă ici, un câine mai departe, și spaima-ncet cu-ncrederea se-mparte: o, plânset fără sens, o, vis, fior de moarte, abis fără temei. Și să te joci: inel și cerc și mingi, în parcul ce molatic se-ofilește, și pe cei mari în treacăt să-i
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
de locuitori, dacă o ținem tot așa, cu ajutorul lui Dumnezeu, Guvernul de pe-atunci va avea valoarea unui leu... l Traian Băsescu: Îi vedem uneori și la televizor pe unii cu ochi bulbucați...! (Telejurnale, 7 decembrie, la Parlament) Haralampy: De spaimă, dom' Președinte, n-ați priceput? Le ies ochii, fiindcă se imaginează pe-un vapor al cărui căpitan sunteți Dumneavoastră...
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
articolul care a reținut cu precădere atenția cronicarului este cel semnat de Traian Ungureanu: Antiraționalismul ecologic. O mînă spală pe alta și împreună creierul. Ideea autorului e una seacă și directă: ecologismul modern nu este decît o mască pe care spaima omenirii față de sfîrșitul lumii a luat-o în zilele noastre. În plus, ecologismul este o nouă formă de milenarism, dar o formă în care, sub pretextul avertismentelor privind degradarea mediului, ni se întreține constant un scepticism fățiș față de capitalism, clasa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
structurii cărților științifice, la începutul volumului, autorul își definește crezul poetic astfel: ,Mulțumire adusă tigrului de cel lăsat să îl călărească, înainte de-a fi mâncat, mulțumire adusă limbajului, care-i alină pe cei ce i-a speriat, mulțumire adusă spaimei, ce-ngăduie râsul celor ce frânți de ea încă nu-s, mulțumire adusă batjocurei, care reconstruiește ceea ce a distrus." Imaginea celui călare pe tigru definește literatura ca pe o stăpânire a spaimei și angoasei, prin transformarea acestora în iluzie, visare
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
pe cei ce i-a speriat, mulțumire adusă spaimei, ce-ngăduie râsul celor ce frânți de ea încă nu-s, mulțumire adusă batjocurei, care reconstruiește ceea ce a distrus." Imaginea celui călare pe tigru definește literatura ca pe o stăpânire a spaimei și angoasei, prin transformarea acestora în iluzie, visare și joc (metaforă preluată din Despre adevăr și minciună în sens extramoral de Friedrich Nietzsche: acesta se referă la partea atavică din om, cruzimea, lăcomia și instinctul de a ucide, de care
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
și pînă la amplele simfonii cromatice pe care istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a restrîns interesul la cîteva teme mari și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de identificat. În pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat, cu tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și în
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
viață: , Am înțeles că eu eram Arahne, care țese în întuneric pe la colțuri; Filomela, mută și sîngerîndă; dar și Iocasta, care împarte patul cu propriul fiu, mușcîndu-și buzele în timp ce comite actul imposibil de numit; și Parsifae, care aduce pe lume spaima unui nou Minotaur.". Cea de a doua plecare a lui Odiseu declanșase și ea o nouă derulare a aceleiași povești, unde ei îi revine din nou rolul femeii care țese și așteaptă. Urgia trimisă de zei sînt miturile care se
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
crescut aripi!". O mare dezamăgire plutește în stihurile reținute, aparent sec constatative, în esență adiționări de vibrații ce se răspîndesc irepresibile în spațiu. Decepția devine amar șăgalnică, într-un fel trist cochetă cu sine însăși: Tocmai aceasta e o mare spaimă:/ viața mă amenință, îmi dă o palmă.// Eu vreau să mor, vreau să mor./ Ea îmi spune: musai să zbor// n-am nici o aripă-n minte,/ nici una sub umăr.// Ea îmi spune: fii cuminte,/ că eu zilele-ți număr.// Tocmai
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]