4,493 matches
-
mai Îmbelșugat, după care Încercă o confidență: „Domnilor, poate o să vă mire, eu sunt născut, crescut la oraș...! Am Îndrăgit Însă atât de mult munca câmpului Încât cu greu a-și putea renunța, În timp ce creșterea, mai corect spus, Înmulțirea,diferitelor specimene de păsări constitue pentru mine o adevărată delectare...! Așa dar, vă stau la dispoziție...” Nerăbdător Nando, se linguși pe lîngă fermier. „Bună țuică, domnule...Recoltă propie...?” „Livada de pruni se află În fundul grădinei. E muncă multă, nu se merită...!” „Poate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
activează și În prezent În plină civilizație, sfidând dreptul la viață a celor din zona lor de influență, numărul sacrificaților depășește orice imaginție...!! De acea cu riscul de a mă repeta rostesc următoarea cugetare...! Câtă vreme mai putem suporta aceste specimene de criminali...? A sosit timpul, ca toți locuitorii minunatei noastre planete să Înțeleagă adevărul științific, adică suntem zămlisiți din totalitatea materiei Întregului sistem Galactic și care ne oferă o existență În care nu avem ce-i reproșa - să ne considerăm
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cel mare? m-a întrebat. Marcus Samson? Am auzit că va fi înnobilat în curând. Cred că el îi va urma la conducere lui Richard Fine. Nu, singura persoană din pe care am cunoscut-o de la departamentul comercial este un specimen nociv, James Rattray-nu-maiștiu-cum-Potter, cred. Mă îndoiesc că îl știi. Anne-Marie ridică din sprânceană. Sau cel puțin asta am presupus că a făcut, căci pielea ei era atât de închisă la culoare și atât de netedă încât era imposibil să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
niște nemernici“, se lamenta el. Fumero Îl asculta cu un amestec de fascinație și repulsie. El venera țînțarii și insectele În general. Le admira disciplina, puterea și spiritul de organizare. La ei nu exista lene, obrăznicie, sodomie ori degenerarea rasei. Specimenele sale predilecte erau arahnidele, cu rara lor știință de a țese o capcană În care, cu o răbdare nesfîrșită, Își așteptau prăzile care, mai devreme sau mai tîrziu, sucombau, din prostie sau din neglijență. În opinia lui, societatea civilă avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fără ca pielea să fie perforată sub nivelul contuziei. Maslick își perfectase tehnica în urma consecințelor catastrofale ale unui incendiu izbucnit într-o închisoare din Dusseldorf, în 1931. Avea la îndemână o bază de date corespunzătoare și o mulțime de cadavre și specimene pentru prelevarea amprentelor; iar în apropiere se afla o uzină chimică și un tânăr asistent de laborator dispus să colaboreze cu el. Împreună au rezolvat dilema: soluțiile caustice ardeau mult prea profund, cele mai puțin concentrate nu penetrau pielea arsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
îndoliate și uitându-se înăuntru. Unul din ei îl fixa insistent. Danny se strădui să-l repereze pe Shortell, apoi simți o mână pe umăr. Era Norton Layman, care îi spuse: — Tocmai am vorbit cu omul de la muzeu. Au identificat specimenul. Asasinul poartă dinți de wolverină - adică de gluton. Danny revăzu acel W însângerat de pe tapetul ieftin. Văzu un W în alb-negru, un W imprimat cu fier roșu pe fața lui Felix Gordean, W-uri pe toate mătăniile strânse în mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ale lui Dragu. ― Nu permit asemenea glume! se enervă suplinitorul, apoi se ridică și ieși pe culoar, așezîndu-se la o fereastră, ca să evite eventualele comentarii neconvenabile la adresa... științei lui. Noica Dan dădu din cap disprețuitor și spuse: ― De la un asemenea specimen credeți voi că vom primi explicații la Curtea de Argeș? Amară amăgire, fraților... Și noi care credeam că-i tobă de carte! E și firesc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Argeș pe-nserat, și-n scurtă vreme
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nu am putut scăpa de experiența înjositoare . . . dar vei putea spera că mă voi lecui și libera curând . . . - Afară numai dacă, nu vei găsi vreun tovarăș destul de îndemînatec ca să proclame supremația femeiei și infamia colectivă a bărbaților. - Nu e primejdie! Specimenul nu s-a născut! . . . Iacă pentru mine . . . dar tu? Da, da ... domnia-ta? . . . întrebarea surprinse pe Mini și uimirea întoarse, pe căile acelea sufletești, sângele, din mersul lui lin. Se văzu pe subt piele fiorul ușor, pe care această dezordine
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pretenții boierești, asupra cărora controlul era nefolositor și al căror exemplar cel mai bine reușit era Elena Hallipa-Drăgănescu. Ideea că doamna Eliza o ține la distanță, distra mult pe Mini. Privea pe cei care îți cer titluri ca pe niște specimene interesante și pe cei care au "fumuri" de orice fel, cu o ironie simpatică sau ostilă, după cum era exemplarul. Și pe Nory doamna Eliza o ținea în respect, displăcîndu-i, probabil prin contrast, felul feminist și intelectual al fetei. Pe scară
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se obișnuiască cu această colecție a pastorului. Ideea de a aduna craniile în acest loc îi repugnă, îi provoacă oroare. Bărbați și femei care odinioară s-au plimbat, au mâncat, au cântat la instrumente, s-au certat, toți reduși la specimene științifice. Prima dată când le-a văzut, s-a speriat atât de tare, că aproape a țipat.„Superstiții primare“ le-a numit Macfarlane, atingând capul lui Robert cu vârful degetului. Este natural, pentru o minte ca a ta. Robert s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
primul rând, predomină pantofii din piele de căprioară. Cravatele le sunt lucioase, unele făcute din mătase. Părul îl au neobișnuit de lung și în unele cazuri se apropie (scandalos și periculos) de guler. Acestea sunt semnele distinctive ale Estetului. Aceste specimene nu sunt pe deplin conturate, fiind abia în primul an, dar mai târziu, unii dintre cei mai dedicați vor ajunge să se maturizeze, purtând pălării cu borul larg, pantaloni cu falduri și jachete cu o croială neobișnuită, de marcă. Statistic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mare venea tocmai de la oaspetele lor. Securitatea, brațul înarmat al PCR, își făcea treaba și la Căuești, în codrii Fundeanu... Când cazurile s-au tot repetat, iar arestările se produceau tocmai cu cei care, încrezători, își descărcau sufletul în fața acestui specimen odios, când în aceeași măsură și compătimirile se repetau cu aceleași invariabile cuvinte, cineva a avut o sclipire de conștiință, și-a dat seama de la cine veneau arestările samavolnice, condamnările și supraaglomerarea pușcăriilor cu consătenii lor, și, precum se întâmplă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
exemplar cu autograf (puțin cam târziu) și mi-a mulțumit pentru gest. În ziua următoare, pe la ora 10, transcriu un articol pentru Iași după care încerc cristalizarea unui articol cu titlul „Ghetu’ om, săracu”, având ca prototip pe un odios specimen de turnător din perioada 1950-1952, când am lucrat la Căuești-Adam și când am fost în vizorul lui de turnător. Specimenul respectiv se numea Ion Manole și avea funcția de vice-președinte al Sfatului Comunal. Am trimis trei exemplare la Priponești prin
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
articol pentru Iași după care încerc cristalizarea unui articol cu titlul „Ghetu’ om, săracu”, având ca prototip pe un odios specimen de turnător din perioada 1950-1952, când am lucrat la Căuești-Adam și când am fost în vizorul lui de turnător. Specimenul respectiv se numea Ion Manole și avea funcția de vice-președinte al Sfatului Comunal. Am trimis trei exemplare la Priponești prin Gh. Glod: două la biblioteca comunală și celălalt lui Ionel Tasie, înv. pensionar din Priponești, care în prezent lucrează la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
adică o unitate de măsură mică, mică, dar care stă tot timpul țonțoroi. Această unitate de măsură, a fost descoperită de contemporani, în urma cercetărilor aprofundate făcute de Băsescu, pentru a găsi cel mai pupincurist, cel mai obedient și mai complexat specimen, din România și fiindcă, vorba poetului, orice, trebuie să poarte un nume, după ce a fost descoperit, i s-a dat numele de Boc. Să știți de la mine, că Bocul este o unitate de măsură relativă deși, în general, dimensiunea obișnuită
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Un tip foarte interesant. Abia dacă a scos două vorbe, dar am știut imediat că mă aflu în fața unui profesionist adevărat. — Ți-a adus mostre ale activității lui? — O scrisoare de dragoste din partea lui Charles Dickens către iubita lui. Un specimen superb. — Îți urez succes, Harry. Dacă nu pentru tine, măcar pentru Tom. — O să fii mândru de mine, Nathan. După discuția noastră de-acum câteva seri, am hotărât că trebuie să iau câteva măsuri de precauție. Pentru cazul în care lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
oricât de ușoară, îi trezea doar un recul dureros. Guibert o vindecase de insomnii, de coșmaruri. Încercase, după puterile lui, să o ajute pe acestă femeie tânără, frumoasă, în plină putere, să-și trăiască totuși viața, blestemând, în același timp, specimenul masculin, un nefericit caz patologic, în fond. Un sadomasochist, zoofil, ginecoman și homosexual, cu cel mai frumos ambalaj pentru un suflet infernal. Lucrase mult, încercase mai multe formule. Găsise, în cele din urmă, exact compoziția și proporția cea mai avantajoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pentru... ăla. O auzise repetând mereu, ca într-un vis lipsit de imaginație: Mon Hermelin! Mon Hermelin! Niciodată nu îl spălase pe stăpân cu mâinile ei și nici nu îl băgase vreodată în pat împăturit cu atâtea sărutări. Și, pentru specimenul ăla, stăpâna îl expediase pe el. Îl aruncase afară ca pe o javră oarecare și închisese bine ușa. Și asta în timp ce ea torcea întruna ceva despre iarbă și petale de micșunele. Eroare! lătră el. Apoi mormăi nemulțumit. Ah, cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
șireturi, ca niște papuci nereușiți, pline de glod. Și dacă ar fi fost numai atât! Dar trăsneau usturător - pha!... - a urme din urina și excrementele tuturor câinilor vagabonzi din oraș. Cele mai jalnice și mai rău mirositoare făpturi! Și asemenea specimene îngălate se pretind a fi semenii mei. Ba mai au și nerușinarea să mi-o latre în gura mare ori de câte ori ies cu parfumata la plimbare. Nu scapă nici o ocazie ca să-mi amintească asta cu cele mai vulgare lătrături. Cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
debilizase, răscolindu-i pornirea de a se confesa oricui s-ar pune la mintea ei. Oh, lui Rafael chiar nu-i trebuia. Parcă ar fi dat să fugă. Să faci pe indiferentul, să dai să fugi de lângă un astfel de specimen pursânge, ar fi fost un semn de boală sau de vocație pentru sfințenie. Oricât i s-o fi dus vestea de târfă periculoasă, unsă cu toate alifiile urât mirositoare, și tot n-ai fi rămas indiferent. Cine știe ce boală grea îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
îi reținuse numele. În sfârșit, Milică s-a îndurat să i-o arate. A lăsat deoparte gelozia, luat desigur de valul bucuriei revederii. Poate că pe bună dreptate fusese el așa de suspicios. Cine știe ce-i poate pielea blondei ăsteia? Ce specimen de lux, rasat, ce animal superb... Cât de mult semăna cu câinele! La fel de suplă și de bine proporționată, cu musculatura vascularizată și definită aproape ca la un bărbat. Era desculță, în blugi mulați pe fese și pe coapse și într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la drept vorbind. I-am cumpărat un whisky, iar eu mi-am luat o bere blondă, apoi ne-am așezat la bar, cercetând din priviri restul clienților. De fapt, numai eu făceam asta, căci În local nu exista genul de specimene care l-ar fi putut interesa pe Tom. Nu era Într-o dispoziție tocmai bună. Tom e un poet fără prea mare succes, care amenință mereu să lase totul baltă și să se facă profesor la o școală primară. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ea, dar pur și simplu mi s-a făcut frică. Mi-am dat seama că în prezența ei nu mai pot judeca lucrurile la rece. Era atât de tânără și de frumoasă, încât mă simțeam copleșită [i mă consideram un specimen mult inferior ei. Poate nu este o scuză tocmai potrivită, dar îmi știam bine metehnele și n-am uitat prin ce trecusem. Reiko a dat din cap de câteva ori. — Dacă aș fi fost frumoasă și deșteaptă ca ea, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și iau o pernă roz deschis de satin, brodată cu trandafiri, pe care o strâng zdravăn în brațe. Doi tipi la rând cărora le e frică de responsabilități! Ceva trebuie să fie în neregulă cu mine, ca să atrag numai asemenea specimene. — Nu e vina ta, mă consolează Daisy indignată. Doi bărbați la rând care se tem de responsabilități - e ca și cum ai zice „doi bărbați la rând cărora le place fotbalul“! Știi cum se spune: „trebuie să pupi mulți broscoi până să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de trei centimetri pentru a produce un homunculus de mărimea unui gnom, uter infinitezimal pentru niște contracții minusculisime, cutiile de acaju pline cu pachețele albe, ca niște cașete de spițer de provincie, Înfășurate În pergamente brăzdate cu caractere intraductibile, cu specimene mineralogice (după cum ni se spune), În realitate niște fragmente ale Sindonului din Basilida, relicvarii cu prepuțul lui Hermes Trismegistul, și ciocanul de tapițer lung și subțiratic pentru a bate Începutul unei foarte scurte zile a judecății, un raft cu chintesențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]