35,079 matches
-
din "Evenimentul zilei"). Și nici nu trebuie să fii prea inteligent pentru a ghici motivația actualului ministru al Culturii: un nou mandat pe listele PSD. Evident, unul din cele puse deoparte pentru "specialiști și personalități". Halal specialiști și halal personalități. Speranța d-lui Theodorescu a rămas ușa din dos. După ce-a fost batjocorit la Iași de oamenii pentru care n-a făcut nimic, acum el speră să fie retrimis în Parlament la grămadă cu "piloșii" lui Iliescu! Păi, să nu
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
cercetări noi de istorie literară capabile să depășească stadiul anterior anului 1989 și să atingă un nivel academic de excelență. Eu cred că va fi un astfel de stimulent. Dincolo de unele controverse și jumătăți de măsură, premisele sunt dătătoare de speranță.
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
sunt capabili oamenii lui Iliescu și Năstase în setea lor oarbă după putere și bani. Vor pune la bătaie totul, doar-doar îi vor determina pe adversari să se recunoască învinși chiar înainte de-a începe campania electorală. În aceste condiții, speranța rămâne tot electoratul. Dezvăluirile și scandalurile de presă vor atinge cote apocaliptice, arătând încă o dată iresponsabilitatea și micimea morală a multora din personajele publice de la noi. Fluiditatea evenimentelor nu îngăduie nici un fel de previziune asupra a ceea ce se va întâmpla
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
al dezbaterii calme și profunde, H.-R. Patapievici propune Idei în dialog ca pe o încercare imperativă de a elimina bolocajul de comunicare din spațiul nostru cultural de astăzi. ,, Rațiunea ei (a revistei, n.n.) de a fi, scrie Patapievici, este speranța că acest blocaj poate fi depășit printr-un efort de construcție, de autodepășire și de obiectivare. (...)Într-o lume în care toți vociferează, în care tot mai puțini se pot smulge din orbire ideologică, într-o lume în care prea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
prea puțini mai știu să asculte și altceva decît sunetul propriei voci și în care nimeni nu e dispus să cedeze la argument, sperăm că putem aduce un moment de calm al discuției și de seninătate a valorilor". Unei asemenea speranțe i se mai asociază, în acest prim număr, nume notorii ale pieței noastre publicistice de astăzi, cum ar fi: Dan C. Mihăilescu, Daniel Barbu, Mircea Mihăieș, Andrei Cornea, Alex. Leo Șerban, Ioan-Aurel Pop, Stelian Tănase, Ovidiu Pecican, Traian Ungureanu etc.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
mai ales, deznodămînt, astfel că nu mai merită să-l vezi; îți este povestită prima parte a filmului, dar atît de școlărește, încît îți spui că filmul trebuie să fie o tîmpenie, deși nu e; invers, ți se creează mari speranțe, ți se dă imaginea capodoperei, iar filmul se dovedește, cînd îl vezi, o tîmpenie; personajele filmului îți sînt prezentate sub numele actorilor care le interpretează (o modă foarte răspîndită mai ales în TV Mania) astfel că afli amănunte de tipul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
restanțe zero, fond de rulment opt sute de mii?" (p. 30) Telefoanele primite în timpul emisiunii, sutele de e-mail-uri zilnice, scrisorile venite prin poștă îl pun pe jurnalist în contact cu tot felul de oameni și probleme. Încearcă să le ghicească emoția, speranța pusă în acest demers, adesea disperat, modul lor de a gîndi și de a reacționa. Se pune în pielea lor, asemenea prozatorului care își asumă, pe rînd trăsăturile de caracter și destinele tuturor personajelor sale. Atîta doar că în cazul
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
Toată lumea e cu urechea la posturile străine de radio, dar nimeni nu dă semne că ar avea idee despre cum ar trebui să se acționeze în mod concret. Augustin Buzura este unul dintre scriitorii exponențiali ai perioadei postbelice și o speranță pentru milioane de români. Curajoasele (în măsura în care lipsa de obsecviozitate față de autoritățile comuniste și cronica sa inadaptabilitate la moda literară a timpului pot fi echivalate cu acte de curaj) sale cărți ajunseseră să fie citite pe sub mînă și chiar să fie
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
iveală în România ultimilor cincisprezece ani, nici nu-mi doresc să aflu ce se întâmplă cu cotizația mea. Mă iluzionez că atâta vreme cât mai există un sindicat care nu cedează șantajului guvernamental în primele cinci minute, încă mai e geană de speranță. Cu toate că a devenit deja o certitudine că domenii precum sănătatea și învățământul vor rămâne în eternitate bătaia de joc a politicienilor români. Problema e că această "eternitate" e din ce în cea mai scurtă. Măcinarea prin boală și decerebrarea vor
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
Dar consecventă ei și în fața micilor actori ai vieții, relevă deja o manieră atipica de a înțelege practică jurnalistică, una care o recomandă pe Tita Chiper ca model pentru cei care urmeaza Facultatea de Jurnalistică. Andrei Pleșu chiar își exprimă speranța că va exista o catedră care să-i poarte numele. Sunt remarcabile curiozitatea și deschiderea Țiței Chiper față de o umanitate complexă, pestrița, flexibilitatea și lejeritatea cu care se mobilizează la fața locului, în funcție de "mișcările" interlocutorului, fie că e vorba de
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
în Drumul egal al fiecărei zile și va recunoaște, desigur, stilul de pe acum inconfundabil, al Gabrielei Adameșteanu. În ansamblu, acest număr de toamnă al revistei Lettre internationale nu poate decât să le (re)dea (și celor mai pesimiști dintre cititori), speranța că toamna editorială românească va fi una generoasă. Chiar dacă, personal, mă feresc de ridicolul zicalei cu bobocii!)
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
mereu așteptatului Godot? Această prezență in absentia, obsedantă, copleșitoare, un fel de axis mundi al unui univers delabrat, de la marginea lumii și a sinelui, de la frontiera insesizabilă a realității și ficțiunii, acest domn Godot, proiecție și dublu, poartă numele iluziei, speranței, morții, al unei întîlniri majore, amînată mereu. Încă o zi, încă o noapte. Încă o zi, încă o noapte. E rău, e bine? Habar n-am. Este, oricum, prilejul de a-i cunoaște pe Estragon și pe Vladimir, Gogo și
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
rău; lumea era tot mai nemulțumită. Bunicul și nepotul s-au sfătuit și au ajuns la concluzia că trebuie ori să vândă rapid casa și măgărușul și să plece aiurea, oriunde în lume, sau să adopte ultima variantă posibilă, în speranța că vor putea merge liniștiți pe drumurile țării. Fiind patrioți din fire, au luat în cele din urmă măgărușul în spinare, ceea ce, trebuie să recunoaștem, era un lucru destul de ciudat. Pentru finalul povestirii există două soluții, în prima, poporul se
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
și la nivelul construcției narative pentru cititorii zilelor noastre, deprinși cu toate comoditățile civilizației informaționale. Efortul de a-l citi merită însă făcut. Fie și numai din respect pentru curajul unui om care nu s-a temut să-și exprime speranțele de libertate atunci cînd comunismul părea veșnic, iar numărul celor dispuși să îl înfrunte era neverosimil de mic.
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
-ne că nu suntem ce suntem unul pentru altul. El, muncitorul, eu, ruda patronului, am asistat amândoi la proclamarea Republicii Catalane în Piața Sant Jaume, la Barcelona. Miquel era-nflăcărat și s-a-nscris curând în FAI1). Am bătut cu Miquel drumurile speranței, fără să putem să ne ținem de mână, dar uniți de bucuria nemăsurată pe care-o trezesc visurile colective. Și-mpreună-am călcat multe pensiuni din portul Barcelonei (mereu cât mai departe de Feixes și de blestemul lui) și-am
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
glas vize pentru RFG, am priceput că regimurile comuniste sunt pe ducă. În același timp, mi-era îngrozitor de frică că Ceaușescu va reuși să păstreze această ultimă redută a stalinismului, a comunismului. Am trăit deci anul 1989 între o mare speranță și o mare frică. Frica era în continuitatea mai vechilor și întemeiatelor mele panici. După 1989, în 1990, i-am propus lui George Bălăiță și Taniei Radu să scoatem împreună o revistă, care a și apărut. se chema ,Litere". Am
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
de vînturi decît noi, cei de aici, în căutarea }ării, și cei de acolo, din }ară, în propria căutare" (Românește, ed. 1991, p. 268). Poate că idealurile nu au fost integral realizate decît de cei cîțiva care i-au cunoscut speranțele, i-au înțeles și cele spuse, și cele scrise - dar mai ales cele trăite, nespusele. Dar nici Doamna Monica Lovinescu, nici victoria libertății din decembrie 1989 (,sărbătoarea") nu au reușit să-i alunge dubiile, singurătatea, distanțele, melancolia. Virgil Ierunca - o
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
cea mai mare ambiție politică a sa era aceea de a instaura dreptul ereditar la tronul Moldovei, în favoarea dinastiei Cantemireștilor, ambiție dezvăluită în decembrie 1710, la a doua înscăunare. }arul Petru I i-a dat garanții (printr-o diplomă) și speranțe pentru realizarea acestui vis, cu înțelegerea secretă că va trece, la timpul potrivit, de partea rușilor. Format la Constantinopol, Dimitrie Cantemir a obținut tronul Moldovei, în condițiile acutizării conflictului ruso-turc, ca reprezentant de încredere al intereselor Porții. Întoarcerea lui Dimitrie
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
ca sigur de Leonid Maikov (p. 37), e că ar fi fost, pentru scurtă vreme, în iarna 1721-1722, amanta țarului Petru I. Dimitrie Cantemir, care a încuviințat legătura, își făcea cele mai năucitoare iluzii, după cum speculează Maikov: ,Fostul domn nutrea speranța că pasiunea țarului față de prințesă ar fi putut duce la desfacerea căsătoriei de Ekaterina și la un nou mariaj, care să-l lege pe țar de vlăstarul cezarilor Bizanțului. În primăvara lui 1722, s-a aflat că prințesa este însărcinată
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
pași, la ora la care, jucăușă, aurora îmi prelungește,-n alburi, reveria. Înoți în lapții zărilor opace, iar nudul tău dizolvă-ntreg decorul; trecutului i-asculți, o vreme, corul ce zumzăie tot mai confuz și tace. Reproșurile-mi strică pledoaria; speranța mea e floare de otravă, n-am vrut pământul tot servit pe tavă, ci doar un pic dintr-însul... Baliverne rostite-n timp ce aurora-mi cerne,-n tăcere,-n sita-i deasă, reveria. Poza Cum să fii sincer când
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
noii mișcări de a avea relații politice cu Germania trebuie întâmpinate cu rezerve. Din informații provenite dintr-un izvor foarte important, d. Tiberiu Rebreanu, conducătorul ŤNoiștilorť, ar avea intenția de a stabili relații cu foruri de partid din Germania, hrănind speranța că în felul acesta ar putea beneficia de un suport financiar. Așa stând lucrurile, trebuie avută în vedere informarea respectivelor foruri de partid". În general, însă, puțini din cei mulți veniți nu erau și primiți... 1) Polit. Archiv des A
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
psalmică despre amenințarea pe care o aduce dușmanul ,țării sfinte", invocarea divinității pentru pedepsirea vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare, ca voievod sacralizat (p. 161). Sentimentul catastrofei, motivul înstrăinării și speranța mântuirii neamului sunt de origine biblică în Doină, receptate pe filiera lui Dosoftei. Psalmii moderni macedonskieni îl prevestesc pe Arghezi, prin ,contradicțiile egolatre", dar sunt mai aproape de Heliade datorită diminuării sentimentului liturgic (p. 179-183). Foarte bune pagini de analiză sunt
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
face, din perspectivă teologică, controversatei cărți a lui Horia-Roman Patapievici, Omul recent . Debutul editorial al lui Mihail Neamțu este unul în măsură să ne facă optimiști. El ne dă ocazia să salutăm apariția unui eseist de primă mînă, dar și speranța că, atîta vreme cît există oameni lucizi, care știu să pună punctul pe i, ortodoxia se va adapta tuturor mutațiilor care vor avea loc în societate, astfel încît mesajul ei să fie înțeles așa cum trebuie de oamenii reali, prinși în
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
frizeri; avînd ,obiceiul nenorocit de a complica lucrurile" a ratat o dragoste misterioasă în care acum nu prea mai crede (,Iubirea?/ O vorbă de dînșii inventată./ De fotbaliști./ De tenori.") dar căreia îi închină gîndurile și fanteziile sale cinematografice fără speranță; are un dulap unde adună cu spaimă toți ochelarii uitați de clienții săi; are un cățel pe nume Hanoi și mușchi piloerectori; nea Gică cîntă la pieptenul din plastic Lucy in the sky with diamonds și ,iubește tot ceea ce crește
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
noastre creatoare" (p. 122). Scriitorul avertizează încă din 1933 asupra pericolului pe care îl reprezintă ,nașterea fascismelor în Europa", în paralel cu jocul periculos al Sovietelor, cărora ,le lipsește cam prea multă onestitate intelectuală" (p. 79), oricât Revoluția dă o speranță, dar este o speranță otrăvită. Deznădejdea lui B. Fondane în fața unui spectru atât de amenințător al războiului se transformă într-o mizantropie teribilă: ,Poate că omul nu e perfectibil. Poate că e un ticălos etern. Că e scandalul acestei existențe
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]