1,049 matches
-
din vii, livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni atestați documentar mai târziu, pe partea răzeșească a Umbrăreștilor, adică pe mai puțin de jumătatea hotarului întreg al moșiei, împărțirea aceasta pe bătrâni producându-se în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de neam a bătrânului Vlasie, în care se găsesc înscrise cele șase generații după efectuarea primei partajări a satului pe bătrâni. Ar rezulta că numai pe această parte de moșie se afla o populație de aproximativ 170 de suflete, ceea ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din gios a moșiei Umbrărești răzășască”. Este actul prin care se atestă documentar existența bătrânului cu numele Ionașco Dolea (și Dolii), necunoscut umbrăreștenilor cu care am vorbit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu”, se confesează el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul lui Azimioară și apoi să-l împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să înțelegem mai bine câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie 28, „țădulă de împărțirea făcută de răposat/ul/ Petrache Negrea, atunce hotarnic, moșii Umbrărești pi partea cuvenită bătrânului Vițănchi și în dos spiță arătătoare de fișticari”. În partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi, care Ioană să înpărtășăști cu giumătate de bătrân”, redându-se și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părți, deci ea a avut cinci urmași, iar „jăluitorii urmează a se împărtăși din a cincia parte analogonos, precum măsurile mai sus s-au arătat. Și pârâtului asemenea i se cuvine a cincia parte”, el urmând a o reîmpărți „după spiță” în patru. Prim urmare, Ioana a avut cinci copii din căsătoria sa cu Nour, partea ei, jumătate de bătrân, revenind urmașilor săi, din care ni se dezvăluie doar identitatea Nourilor, Hărăborilor și Stănilă, aceștia, la rându-le, urmând ca cincimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la început, cu cele din lemn. Plugul era purtat pe câmp de o cotigă 1 cu două roți, una mai mare care mergea pe brazdă și una mai mică pe locul nearat. La început, cotigarul 2 avea roți cu butuci, spițe și obezi 3 din lemn, pentru ca după primul război mondial acesta să fie înlocuit cu altul de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grele și pline de lipsuri pe care au dus-o și o mai duc și astăzi, uneori, au o doză de demnitate și de mândrie personală. Poreclele multor bătrâni din aceste sate au fost preluate de către descendenți, pe mai multe spițe de neam, fiind purtate și de către generațiile din ziua de astăzi. Enumerăm, spre exemplificare, o parte din poreclele întâlnite în zona Onceștiului: Aruxandei, Oacă, Amaziliței, Cioric, Haplea, Briciu, Șotroagă, Gheoguța, Ciocănel, Veneticu, Ghebosu, Șchiopu, Floșcanu, Buzatu, Mustăciosu, Vulpoi, Munteanu, Iepure
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
publ icației: ...”Harnicul scriitor, dl. scriitor Virgil Cara ivan, scoate la Bârlad o revistă lunară intitulată Documente Ră zășești. Se publică în paginile ei acte, surete, zapisci, cercetări și porunci referitoare la mutațiunile proprietăților rurale ale ținutului. Nu lipsesc interesante spițe de familii răzășești, ca și acte judecătorești, care oglindesc tragice nedreptăți făcute țăranilor pentru a‐i deposeda de moșiile lor. Dacă s‐ar găsi și în alte județe câte un cercetător de sârguința și de priceperea domnului Virgil Cara ivan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu prezentul, evoluția este lentă și ei nu vor mai apuca să vadă cum se „degradează” tradițiile ancestrale... Ce vreți, totul e trecător, domnilor... 1. Acum circa 5 000 000 de ani. Dacă Thoumai (Sahelanthropus tchadensis) este un vestigiu al spiței umane, atunci începuturile oamenirii s-ar situa cu 7 000 000 de ani înaintea erei noastre.
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
nr. 42, 1993). Următorul colocviu, prilejuit de centenarul nașterii scriitoarei, s-a desfășurat la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași, în martie 2003 (contribuțiile apărând în Actes du Colloque 'Regards croisés sur le français d'aujourd'hui', éd. par Doina Spiță, Editions universitaires‚ "Al. I. Cuza", Iași, 2004). În sfârșit, mai multe cărți i-au fost consacrate Margueritei Yourcenar, dintre care putem menționa Marguerite Yourcenar, de la morale à l'écriture, urmărind trei direcții una tematică, ce urmărește figurile-efigii (justițiarul, iluminatul și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
drept o parodie reușită a epicului pe teme războinice, după cum urmează: "Războiul a-nceput fiindcă un șoarece pe nume Psicharpax, fugind de-o nevăstuică, s-a oprit la o baltă să-și potolească setea. Fu acostat de un broscoi de spiță regală, Physignathos, fiul lui Peleu, care-l convinse să i se urce-n spinare și să-i vadă regatul. Din nefericire, un Hydros (în general un șarpe de apă, aici poate vreun alt animal) a scos capul din apă, iar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
văzuseră ostașii". Garantul faptelor de măreție e, așadar, depășit de vremurile eroice, așa că nu ne mai miră cu nimic să vedem că, în asemenea condiții, singurul cavaler cu adevărat viteaz e unul "inexistent". Agilulf, mai exact "Agilulf Emo Bertrandin din spița Guildivernilor și a Celorlalți din Corbentraz și Sura, cavaler de Selimpia Citerioară și Fes!", protagonistul istorisirii, e, ca în prozele urmuziene, compus dintr-o armură goală, de culoare albă, aluzie și la fecioria sa (care va rămâne neîntinată chiar și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pierzi cunoștința, să te scufunzi într-un gol al propriilor tale ore (...). El nu, nu putea fi descompus în bucăți, nu putea fi ciopârțit: el era și rămânea în orice clipă din zi și din noapte Agilulf Emo Bertrandino din spița Guildivernilor și a Celorlalți din Corbentraz și Sura, învestit cavaler de Selimpia Citerioară și Fes în cutare zi, săvârșitor, pentru gloria oștilor creștine, a cutărei și cutărei fapte (...) Agilulf, cu toată platoșa lui, era străbătut prin fiecare crăpătură de suflarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ele noastre, eroii localităților înfrățite în războaiele de la 1877, 1916-1918, 19401945, evoluția administrativă a satelor, a școlilor, bisericilor, a celorlalte instituții și a oamenilor, cu punctarea tradițiilor, obiceiurile, a folclorului, inclusiv personalitățile... Plus necesarele fotografii și utilele anexe, catagrafii, hărți, spițe de neam etc. Volumul, ca de obicei, este susținut de o bib liog rafie care pune în valoare cercetarea celui pe care prefațatorul, spre deosebire de opiniile autorului (p.243), îl consideră un sentimental, fiu adoptiv al localității, cu dispunere spre destăinuiri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care însemna în primul rând carte pentru țărani și târgoveți, a fost alimentată și de ecoul care venea proaspăt, cum se întâmplase cu presa și școala ardelenilor Ion Popescu, Șt. Neagoe ori Haliță, tot de la un profesor, un mocan transilvănean, spiță spornică tot a țăranilor. Născut la 23 martie 1838, cel pe care îl vom cunoaște cu numele de Stroe Belloescu, după ce își face studiile mici la București, le termină pe cele politehnice la Gran d în Belgia, și cu diplomă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
întristându se, după caz. Căutând atent în obiceiurile locurilor, să sperăm că timpul îi va identifica și pe trăitorii lor, purtători ai faptelor bune, dumnezeiești, la care s a referit și Alexa ndru Papadopol Calimach sosit și rămas locului, din spiță domnească, moldovenească... Ca și în cazul Lumânărică și Titinaș, povestea Curții Domnești de la Iași, pusă de el în „Convorbirile literare” ale timpului, nu-i doar o legendă, ci un trecut care, după cum se vede, se tocește, dar dăinuiește ca și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
raft. Ehei, și în acest timp marii tâlhari se plimbă cu limuzine de aur, poartă șosete din fir de aur, mănâncă parizer de aur, se șterg cu hârtie igienică de aur, și-au umplut toate cuscrele de-a 14-a spiță de averi, pe care urmează să le moștenească, și-au uns copiii nenăscuți consilieri prin ambasade și nu-i întreabă nici dracu' de sănătate, iar noi, ăștialalți, fraierii României, suntem tratați de către alți fraieri, la orice oră din zi și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
berechet. Rezistente sunt? Oho! Oțel cât încape, deci totul le recomandă călduros pentru a izbi cu ele niște Worl Trade Center, de să nu se vadă cărămidă cu cărămidă și să bage în sperieți păgânii de americani, până la a șaptea spiță de aici, încolo. Totuși, deși ideea cică s-ar fi pus pe tapet, doar ca idee cu vreo zece ani în urmă, se pare că dreptcredinciosul Osama a trecut cu succes în amintirea americanilor, fără a le face acestora cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline și cu largi pășuni, Te fac stăpîna. Ție și spiței Albany Să fie-n veci. Ce spune-a două față? Scumpă mea Regan, a lui Cornwall? Zi. REGAN: Dintr-un metal cu sora mea-s făcută Și sînt de-un preț cu ea. -N chiar inima-mi, Socot, numește-iubirea-mi pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
I did commend your Highness' letters to them, Ere I was risen from the place that showed My duty kneeling, came there a reeking post, Stewed în hîș haste, half breathless, panting forth From Goneril hîș mistress salutations, Delivered letters, spițe of intermission, Which presently they read; on whose contents They summoned up their meiny, straight took horse, Commanded me to follow and attend The leisure of their answer, gave me cold looks, BUFONUL: Ha, ha, groaznice jartiere mai poartă! Caii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]