2,618 matches
-
este de culoare naturală sau vopsită cu extrase din plante și minerale, în general, predomină culorile vii, vesele. Modelele sunt luate de pe covoare foarte vechi, din zona de sud a Olteniei, combinate după imaginația creatoarei. Dintre flori plante (flori) domină spicul de grâu, nalba, stânjenelul, ghiocelul, narcisa, trandafirul, macul, laleaua, garoafa etc. Unele modele florale sunt grupate pentru a se face ghirlanda sau vrejul, mai ales pe chenar. Foarte frecvent este pomul vieții care poate fi adaptat la un arbore genealogic
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pârmaci. Așa s-a trezit Nicolae, taică- său până mai ieri îl alinta ‘’Colaie’’, singur cuc. Pe maică-sa nu și-o amintea decât foarte puțin. Mai mult ca pe o icoană. O femeie frumoasă, cu părul lung si blond, spic de grâu nu alta, ochii parcă de culoarea cerului. Mai ține minte o zi de vară însorită când câțiva țărani împreună cu taică-său au luat-o și au pus-o într-un car și au plecat cu ea. ‘’Avea la
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii lor, poartă un nume
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune. Ne-a fost iubirea ca un mozaic desăvârșit, și-n rele și în bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi pare rău și nu regret
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370638_a_371967]
-
harta drumului spre revenirea spre satul natal, un ghid al lumii poetului Sorin Șirineasa - este un dor permanent de prispa casei, de clipa revederii, de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit potecile,/ îngenunchez în ariniște, amețit de/ mirosul alcoolic de lumină./ târziu, umbra timpului
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
privirile în depărtările fără sfârșit. Ridică-ți privirile spre cele mai înalte vârfuri ale munților, unde stâncile păzesc, precum străjerii înarmați, liniștea brazilor falnici, veșnic înălțați spre cer, parcă-ntr-o continuă rugă și mulțumire. Observă dansul florilor și mlădierea spicelor coapte de grâu. Observă omul: frumosul atrage și cele mai încapățânate ființe. TU aduci în casele oamenilor și în mințile lor lumina vieții. În tumultul de greutăți și decepții, trebuie să existe lumina. Ti-am îmbrățișat nuanța ușor umbrită a
ESEU de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370787_a_372116]
-
și așa îl lauri, acolo în pustiu, pe Enkidu, războinicul, făptură a liniștii de noapte, împletitură de puteri înnodate de Ninurta. Acoperit cu păr îi este trupul, cu belșug de părea o femeie. Are o claie de păr stufoasă ca spicele secerate. Și nu știe ce sunt oamenii, nici cum trăiesc oamenii. Cât despre veșminte, poartă straie ca ale zeului Sumukan...”. Ghilgameș îi trimite una dintre cele mai frumoase curtezane din suita sa: Fiica plăcerii își dezvălui sânii, Se despuie, farmecele
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Creatie > MÂNA CARE FACE PÂINE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 550 din 03 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Mâna care face pâine Dă-mi, Doamne, pâine! căci trupul cel de azi e viața mea de mâine... Știu, rodul spicului cu raza Ta îl arzi, sfințind mâna voinicului... * Cuptorul, însă, Doamne, e la mine și-i pregătită mâna care face coca, ba, chiar e aprigă ca vorba... Doar dă-ne, Doamne, pâine! * În lan dă, Doamne, spic bogat! În rest
MÂNA CARE FACE PÂINE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369730_a_371059]
-
mâine... Știu, rodul spicului cu raza Ta îl arzi, sfințind mâna voinicului... * Cuptorul, însă, Doamne, e la mine și-i pregătită mâna care face coca, ba, chiar e aprigă ca vorba... Doar dă-ne, Doamne, pâine! * În lan dă, Doamne, spic bogat! În rest, luăm noi seama... Bunica era meșteră la frământat dar a-ntrecut-o mama... Acum, la fiică-i mâna care face pâine și ea m-alintă de-a aflat tot satul, dar eu râvnesc, Slăvite, la o zi de mâine
MÂNA CARE FACE PÂINE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369730_a_371059]
-
copilăriei, eul este tentat de proiectarea într-o viziune sau dimpotrivă se lasă absorbit într- o intuiție: “Prin grădina de poveste/deseori am zăbovit,/ pe cărările de dor,/ Care-mi așterneau ușor/ Când trecut...când viitor.“( Amintiri ce dau în spic ). Raveca Vlașin ”construiește” cu ajutorul unui fir roșu narațiuni atrăgătoare, conturând o atmosferă de poveste cu ajutorul versului clasic, sprințar, tangențiind cu muzicalitatea. Personajele sunt anotimpurile, ghiocelul, veverițele, Luna, grădina,greierii, Regina Furnica, gândăceii, melcii, răsura,vrăbiuța, toboșarul, câinele, ariciul, iarna, omul
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
Limba română Dulcea mea limbă română, Încrustată de străbuni în sufletul meu, În slova ta , toate se-ncunună, Ancestrala chemare ne adună mereu. În tine susură izvoare, Munții falnici îi zărești, Foșnetul pădurii în șoapte, Spice de grâu unduiești. Ești primul cuvânt de pe lume Și ultimul de pe pământ, Iubirea mi-am spus-o cu tine, Cu tine-am făcut jurământ. Te-am dus cu mine cu cinste, Oriunde am cutreierat, De tine mi-aduc aminte Și
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
până la altarul dorințelor noastre. Privesc caldarâmul scăldat în lumină, întrebându-mă: dacă nazuințele nu ar cunoaște împlinirea, inimile - fum de tamâie - înaltate la cer, ar fi doar o imagine născută din iluzia despre noi? Toamna asta are ceva din mirosul spicelor culese de Ruth, găsite pe câmpul lui Boaz. Mi-aleargă gândul desculț printre lanuri, frământând pâinea în palma pământului. Mă cheamă inima ta. Să fie aceasta doar imaginea născută din iluzia despre noi? Toamna asta are ceva din mirosul veșmântului
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MAI SIMT IARNA Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului MAI SIMT IARNA Mai simt iarna, coborând pe spic și floare. În glas am frig și e așa răcoare... Un vânt turbat se-nvârte sus, și cade cu puterea-i mare și totu-n cale roade. Freamătă izvorul; în fir subțire-i este cursul, va-ngheța curând și apa
MAI SIMT IARNA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370140_a_371469]
-
cu puterea-i mare și totu-n cale roade. Freamătă izvorul; în fir subțire-i este cursul, va-ngheța curând și apa-i și susurul... Sub cer de sticlă, se aude timpul, respirând o alintare, coborând în iarnă, și pe spic, dar și pe floare. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: MAI SIMT IARNA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837, Anul VI, 11 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MAI SIMT IARNA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370140_a_371469]
-
în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 10 din 7 martie 1942 RECHIZITORIU Burgul e rânced de păcate, Orbit de noapte și de scame. Gigantice clădiri durate Încep ființa să-i destrame. Ziua e șchiopă ca o targă. Ograda văduvă de spice. Nerăzbunata sete largă Țipă în creștete și bice. Molii se coc în rădăcină Pe lângă seci mărgăritare. Gingașe stele nu mai pot să vină Ca să ne dea un coif la fiecare. Isus a rebegit în piețe Uitat, lovit, cu față mută
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
înalt, Îl iau plopii de urechi Fără scară, fără salt. E bolnav de veșnicii Câte-a tors și-a îngropat, Câte umbre și stihii Între timp a destrămat. Soare umil, saore mic Cât o ancoră abea Înfloritu-i-a în spic Dulcea somnului zăbrea. O să doarmă iar blajin Undeva adânc și cald Rotunjindu-ne cu chin Pentru mâine alt smarald. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 37, din 13 septembrie 1942 PREFAȚĂ Gingaș întâi, un ger îmi crește’n oase
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Metafora Drumuri de Spice înseamnă a 23 ediție a Festivalului de Poezie care a încheiat Zilele Uzdinului Serbia Banatul orfan.Români pătimași au dat
ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353368_a_354697]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Metafora Drumuri de Spice înseamnă a 23 ediție a Festivalului de Poezie care a încheiat Zilele Uzdinului Serbia Banatul orfan.Români pătimași au dat mâna frăției trecând Prutul, Mureșul, Bistrița, Bega pentru a participa la sărbătoarea satului Uzdin vreme de o lună.Nu s-
ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353368_a_354697]
-
Eminescu au îngânat printre Lacrimi de Pricesne Torna Torna Fratre.Am fost mulți să-i răsplătim truda jerteflnicia lui Vasile Barbu Baronu Vinovat de tot și toate.Almăjul Aradul Timișul Carașul Bistrița Vărșeț Macea toate la un loc Poezie Freamăt Spice Tricolor Busuioc Tămâiat Loc. Referință Bibliografică: ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353368_a_354697]
-
să-i răsplătim truda jerteflnicia lui Vasile Barbu Baronu Vinovat de tot și toate.Almăjul Aradul Timișul Carașul Bistrița Vărșeț Macea toate la un loc Poezie Freamăt Spice Tricolor Busuioc Tămâiat Loc. Referință Bibliografică: ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353368_a_354697]
-
de țesut vechi a făcut mai multe instalații. O instalație numită „Scară spre cer” are treptele făcute din lingurare tradiționale, pe fiecare treaptă sunt așezate diverse obiecte: cărți, ciorapi, documente vechi, îmbrăcăminte, iar în vârf se află o coroană din spice, asemenea celei care se face la biserică de Rusalii, reprezentând încununarea activității omului. „Instalația 1948/99” este făcută din vătale, 1948 reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
și salcia aduc totodată o autohtonizare a motivului cristic. Crucile incizate prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur se află inscripția „Bucură-te hrana celor ce flămânzesc întru Duhul!”, mai jos este cusut conturul unei mese pe care se află un potir sub care scrie „Bucură-te masă care ții ca o jertfă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
mare, încărcată cu mult dor, pentru mândra Primăvară ce-o dorește soțioară. D-aia am venit acuma, ca să-i cerem fetei mâna, pentru Mărțișor mireasă, duioasă și drăgăstoasă. Iar nouă, mărite Soare, încălzește-ne ogoare, luminează casele, fă să crească spicele, adu-ne belșug pe masă, copilașii să ne crească. Adu pace, bucurie! Dumnezeu să ni te ție!” Tăcu oratorul, lăsând capul în jos, răsuflând ușurat și bucuros că a terminat fără să se încurce. Între timp, căpitanul Zefir o luă
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Versuri > Omagiu > DRAPELUL Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ai fost la loc de cinste, pe marile catarge dar astăzi doar o gaură putem să mai cinstim, în loc de sonde, păduri sau spice un galben ros și palid mai găsim, politică e în toate și mult mai mult suspin. Isoria o cunoaștem și parcă se întoarce aduce dintre neguri neconsolat venin, lovește și lovește, renaște iar ne paște urgia ce aduce amarul plin
DRAPELUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352970_a_354299]
-
Autorului Mai dă-mi fluturi în stomac și iubire cu păcat ! Iubire de domnișoară cu mintea în primăvară Când mălinii dau în floare Și verdele-i iar culoare Ori dă-mi dragoste de vară La gust a cireașă-amară Și-a spic treierat spre seară Iubire de domnișoară cu trup pârguit în toamnă Când îți mor frunzele-n palmă Și ploaia la dor te-ndeamnă, Dor de tine și de iarnă Când și noi vom fi mai albe... Hai, Viață, fă-mi
HAI, VIAŢĂ, FĂ-MI PE PLAC ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353029_a_354358]